ĐĎॹá>ţ˙  NPţ˙˙˙CDEFGHIJKLM˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ěĽÁq` đżt bjbjqPqP 4f ::ŐJ˙˙˙˙˙˙¤´´´´´´´Č°¨°¨°¨°¨œLŞ|Č[ůśÔŤÔŤÔŤÔŤÔŤÔŤÔŤÔŤö÷ř÷ř÷ř÷ř÷ř÷ř÷$úhyü¤řů´ÔŤÔŤÔŤÔŤÔŤř´´ÔŤÔŤůÎ÷Î÷Î÷ÔŤ@H´ÔŤ´ÔŤö÷Î÷ÔŤö÷Î÷Î÷´´Î÷ÔŤČŤ Đ^”çĆ°¨ô¤Î÷ö÷+ů0[ůÎ÷ý¸ö ýÎ÷ý´Î÷(Î÷ÔŤÔŤÔŤřřÄ÷ ÔŤÔŤÔŤ[ůÔŤÔŤÔŤÔŤČČČD¤ ¨¤ČČČ ¨ČČČ´´´´´´˙˙˙˙ Elisabeth Eliot Pasiune SI puritate  Curcubeul e fcut din lumina soarelui _i din ploaie. Lumina soarelui care a transformat totul în jurul meu într-o simfonie de culori a fost revelacia iubirii lui Jim Elliot. Ploaia era cellalt element pe care el mi l-a explicat pe cînd stteam a_ezaci pe iarba de Ung Lagun -faptul c Dumnezeu îl chema s rmîn necstorit. Poate pentru toat viaca, poate numai pîn cî_tiga pucin experienc în acel cinut unde urma s lucreze ca misionar în jungl. Misionarii mai în vîrst îi spuseser c era nevoie de brbaci necstorici pentru o lucrare pe care cei însuraci nu o puteau niciodat face. Existau unele zone în care femeile nu puteau merge. Jim i-a crezut _i _i-a luat un angajament de burlcie atîta timp cît voia lui Dumnezeu cerea aceasta ". Au trecut cinci ani pîn s-_i dea Jim Elliot seama c voia lui Dumnezeu era ca el _i Elisabeth s se cstoreasc. în timpul celor cinci ani, amîndoi au trit acelea_i sentimente care poate te încearc acum _i pe tine - singurtate, dor, nerbdare, speranc, team de ceea ce ar putea urma amestecat cu încredere în Dumnezeu, exaltarea iubirii combinat cu durerea desprcirii. în timpul cît au a_teptat un rspuns de la Dumnezeu, amîndoi au crescut în credinc, _i iubirea lor s-a purificat. Au învcat multe leccii pe care Elisabeth Elliot ci le împrt_e_te acum. ^i tu vei învca s-ci la_i inima s-_i gseasc tihna  acolo unde se afl bucuriile adevrate". Singurul, loc in afar de Cer unde e_ti ferit de toate pericolele _i nelini_tile iubirii este iadul. C. S. Lewis The Four Loves Elisabeth Eliot Pasiune SI puritate Cum s-ci pui viaca sentimental sub controlul lui Cristos Agape Dac nu exist o alt identificare, toate citatele biblice din originalul în limba englez provin din Versiunea Bibliei King James. Citatele biblice identificate prin PHILLIPS provin din Noul Testament în engleza modern - edicia revizuit, în traducerea lui J B Phillips. Citatele biblice identificate prin BISERICI TINERE provin din Scrisori adresate unor biserici tinere de J. B. Phillips. Citatele biblice identificate prin NVE sunt reproduse din Noua Versiune Englez a Bibliei (NEB), cu permisiunea editurii Cambridge University Press. Titlul original: Passion and Purity - Learning To Bring Your Love Under Christ's Control Copyright 1984 by Elisabeth Elliot Copyright 2000 by Editura Agape Traducerea: Codrina Cozma Editarea: Olimpiu S. Cosma Tiparul: Agape S.R.L. Str. Podului 8 2300 Fgra_ Prefac Pe vremea mea le-am fi numit aventuri amoroase sau pove_ti de dragoste. Acum se numesc relacii. Cuvîntul dragoste trie_te vremuri grele. Pentru mulci, nu înseamn nici mai mult, nici mai pucin decît a se culca cu cineva, indiferent de ce sex este partenerul. Abcibildurile de pe ma_ini înlocuiesc cuvîntul dragoste cu o inim ro_ie _i îl aplic la aproape orice obiect, persoan sau loc. în anumite adunri cre_tine, oamenii sunt rugaci s se întoarc, s priveasc persoana de lîng ei drept în ochi, chiar dac le e total necunoscut, s-i spun, cu un zîm-bet larg _i fr nici o urm de îmbujorare în obraji:  Dumnezeu te iube_te _i te iubesc _i eu", _i s i-o dovedeasc cu o îmbrci_are zdravn. Se pare c aceasta îi face pe unii s se simt bine. Poate c-i convinge chiar c au urmat cea mai important _i dificil porunc dat vreodat oamenilor: Iubici-v unii pe alcii cum v-a iubit Cristos. Nu e de mirare c oamenii caut s descrie prin alte cuvinte ceea ce simt pentru o persoan de sex opus. Este ceva nou. E ceva frumos. Este deosebit.  Ce e deosebit?" întreb eu cîteodat.  Pi, _tii, asta... cum îi zice, relacia".  Anume ce relacie?"  Pi, nu _tiu, vezi, e ca _i cum, vreau s zic, e foarte frumos". O învctoare mi-a scris recent despre o  prietenie tot mai strîns" cu un brbat cu care mergea la serviciu. El plecase într-un stat îndeprtat, iar ea se simcea foarte singur _i nesigur pe viitor. Nu era sigur ce fel de relacie avuseser, sau aveau, sau vor avea, dar spicuise de ici de colo citate din scrierile mele care se refer la probleme sentimentale _i dorea s _tie mai multe.  A_ vrea s _tiu pucin din ceea ce gîndeai, dac-mi permici. Ce sentimente aveai? Ce-ci trecea prin minte? Nu se bteau cap în cap adesea sentimentele tale cu gîndirea ta? Dac ai putea s-ci rezervi cîteva minute s-mi scrii, voi pstra în inima mea toate cuvintele tale pline de încelepciune". Sigur c mi-am rezervat cîteva minute. înc primesc scrisori care m bombardeaz cu rînduri întregi de întrebri _i care dau de înceles c experienca cuiva care aparcine unei alte generacii mai poate fi înc un bun indicator. Iat frînturi din alte scrisori:  îci scriu ca o tînr care caut pe cît poate de sincer s fie supus lui Dumnezeu, s cunoasc încelepciunea _i puterea de a discerne, s-I fie plcut _i credincioas _i s a_tepte voia Sa. Umblarea mea cu Cristos este destul de solitar. îmi lipse_te cluzirea unei femei mai în vîrst decît mine. ^tiu c în anumite privince femeile mai în vîrst au fost menite s le învece pe cele mai tinere. ^tiu c tu e_ti o bun servitoare a lui Dumnezeu _i sper c-mi vei rspunde".  Cum ar trebui s se poarte o femeie dac brbatul nu-_i îndepline_te rolul?"  Cum voi _ti c aceast femeie este potrivit pentru mine?"  Pîn unde putem merge fr un angajament de cstorie? ^i pîn unde, dac am fcut deja un astfel de angajament?"  Care e rolul nostru ca femei necstorite în a_teptarea unui soc?"  Tu pari atît de puternic _i neclintit în credinca ta. Eu îi spun de multe ori lui Dumnezeu c nu mai pot trece prin aceasta. Renunc. îi spun c sunt furioas. Tu nu te datini niciodat _i nu simci c nu mai poci merge înainte? N-ai trecut niciodat prin momente de renuncare?"  Te-ai luptat cu dorinca de a fi cu Jim în timpul acelor ani cînd aci fost desprcici?"  Te-ai luptat cu singurtatea, în timp ce inima ta tînjea dup Jim?"  Dac Tom n-ar fi intrat în viaca mea, toate gîndurile mele s-ar concentra asupra Domnului. Nu ar mai fi nici o lupt. Aceasta m supr - sunt singur _i plîng atît de u_or, de parc mi s-ar rupe inima. Face aceasta parte din planul lui Dumnezeu?"  Cum ci-ai stpînit nerbdarea de a dori s fii cu omul pe care-1 iubeai?" Rspund la toate scrisorile care sosesc. Sunt mereu în situacia de a încerca s exprim în cuvinte învcturile care se desprind din propria mea experienc. Am trecut prin ceea ce trec acum aceste femei _i a-ce_ti brbaci. ^tiu exact ce vor s spun. M tem c rspunsurile mele par adesea ni_te cli_ee.  O, este prea habotnic. Nu e deloc încelegtoare. Oricum e o femeie puternic; niciodat nu a suferit ca mine. ^i felul în care d sfaturi! F asta, nu f asta, ai încredere în Dumnezeu, punct. Chestiile astea sunt prea grele pentru mine". Am auzit obiecciile. Am tras chiar cu urechea s le aflu. în cantinele studence_ti dup ce cinusem cîte un discurs. La standurile de crci, unde oamenii îmi rsfoiesc crcile, ne_tiind c autoarea e chiar lîng ei, cu urechile ciulite. M-am gîndit c dac scriu toate aceste lucruri într-o carte, ele nu vor mai prea atît de mult cli_ee, a_a cum s-ar putea s par într-o scrisoare de o pagin. Poate c ar trebui s dezvlui suficient din propria mea poveste pentru a servi drept dovad c am trecut prin aceasta. A_ putea s-o spun fr a prea prea îndrzneac? Fr a prea prea îndeprtat de oamenii al cror vocabular este diferit, dar ale cror strigte trezesc în mine ecouri clare ale propriilor mele lacrimi? Sper s pot. Dar pentru a face lucrul acesta, trebuie s-mi asum riscul unei expuneri indecente. Trebuie s scriu despre propriile mele strigte, _i despre unele ale lui Jim, despre propriile mele slbiciuni, _ovieli -oricum în nici un caz despre toate (dac aci _ti cîte am omis!), ci despre cîteva mai semnificative. A_a s-a dezvoltat cartea. Am citat din scrisori care mi-au fost scrise în ultimii cinci sau zece ani. Din jurnalele mele de acum treizeci-trei-zeci _i cinci de ani. Din scrisori de la Jim Elliot. Din afirmacii asupra principiilor care se potrivesc aici. Scheletul crcii îl constituie povestea a cinci ani _i jumtate în care am iubit un brbat, pe Jim, _i am învcat disciplina dorului, a singurtcii, a nesigurancei, a sperancei, a încrederii, a devotamentului necondicionat fac de Cristos - un devotament care cerea ca, indiferent ce pasiune am simci, s rmînem puri. Aceasta este, ca s fiu direct, o carte despre virginitate. Este posibil s iube_ti cu pasiune _i s nu ai relacii intime. ^tiu aceasta. Noi am fcut-o. Atunci nu mai am nimic de spus celor care au avut deja relacii intime? Ar trebui s fiu cu capul în nori ca s-mi închipui c cititorii _i cititoarele mele sunt toci virgini. Cei care _i-au druit virginitatea îmi scriu _i ei, unii disperaci, cu sentimentul c nu mai au nici o _ans de a fi puri. Le scriu spunîndu-le c nu exist nici o puritate în noi în afara sîngelui lui Iesus*. Toci oamenii, fr excepcie, sunt pcto_i _i predispu_i la pcat, unii într-un fel, alcii în altul. Dac îi pot ajuta pe unii s evite pcatul, vreau s o fac. Dac le pot arta altora c mesajul Evangheliei este posibilitatea unei na_teri din nou, a unui nou început _i a unei noi creacii, vreau s fac acest lucru. * lesus este transliterarea corect în limba greac în care a fost scris Noul Testament _i în limba român a Numelui evreiesc le_ua (Dumnezeu salveaz) al Fiului lui Dumnezeu. Formele  Iisus" _i  Isus" sunt doar tradicionale - n. ed. Viaca sentimental a unui cre_tin este un cîmp de lupt decisiv. Acolo, dac nu în alt parte, se va hotrî cine e Domn: lumea, _inele _i diavolul, sau Domnul Cristos. De aceea, îmi asum riscul. Povestea mea de dragoste poate s-i intereseze pe unii mai mult sau mai pucin; scrisorile care încep cu  Drag Abby" _i rspunsurile mele vor fi poate amuzante; dar principala mea grij este ca cititorii mei s considere autoritatea lui Cristos mai presus de pasiunea omeneasc _i s-_i acinteasc inima asupra puritcii. Prin providenca lui Dumnezeu, am avut trei _anse s reflectez _i s încerc s practic principiile despre care scriu aici. Am fost cstorit de trei ori: cu Jim Elliot, ucis de indieni în jungla ecuadorian; cu Addison Leitch, rpus de cancer; _i cu Lars Green, care este sntos în ziua în care scriu aceste rînduri. Cstoria cu Lars a cinut aproape _ase ani, ceea ce e mai mult _i decît cea cu Jim _i decît cea cu Add, de aceea el se consider un  alergtor de categoria întîi". Fie ca el s m dep_easc pe mine! Nu voi spune istoriile tuturor celor trei. Segmentul cu Jim Elliot este un cadru suficient pentru ceea ce am de spus. Iat o cronologie a acelui segment: 1947 - amîndoi studenci la Wheaton College, Illinois. El vine în vizit la noi acas în New Jersey de Crciun. 1948 - Jim îmi mrturise_te iubirea lui pentru mine chiar înainte de a absolvi eu. Vara, eu în Oklahoma, el cltore_te cu o echip evanghelic. Nu corespondm în nici un fel. Toamna, el se decide s înceap s-mi scrie cînd plec în Canada la _coala biblic. .'# 1949 - Jim termin facultatea, se duce acas în Portland, Ore-gon. Eu lucrez în Alberta, apoi îl vizitez acas la el. 1950 - Jim e acas munce_te, studiaz, se pregte_te pentru lucrarea misionar. Eu sunt în Florida. Petrecem dou zile în Wheaton, cînd se cstore_te fratele meu Dave Howard. 1951 - Ne întîlnim din nou cînd Jim vine în est pentru a vorbi la întruniri misionare în New York _i New Jersey. 1952 - februarie, Jim navigheaz spre Ecuador. Aprilie, m îmbarc _i eu _i pornesc spre Ecuador. Rmîn cîteva luni în Quito, locuind la familii ecuadoriene pentru a învca spaniola  prin absorbcie". io August, Jim se mut la Shandia în jungla de est, pentru a lucra cu indienii din tribul Colorado. 1953 - ianuarie, ne întîlnim în Quito, Jim m cere în cstorie. Anuncm logodna. Iunie, eu m mut la Dos Rios, jungla de est, pentru a începe s studiez Quichua, îndeplinind condicia cererii lui în cstorie:  nu m însor cu tine pîn nu o înveci". 8 octombrie, ne cstorim la Quito. 1955 - se na_te fiica noastr, Valerie. 1956 - 8 ianuarie, Jim moare ucis de sgecile Auca. (Pentru povestea complet, vezi Through Gates of Splendor, Shadow ofthe Almighty, _i The Journals of Jim Elliot.) ii introducere 12 Pe maldrul de corespondenc care m a_tepta acas era un bilet care spunea c a dat telefon Lars Green _i sunt rugat s-1 sun. Acum, Lars este una dintre persoanele mele preferate, cstorit cu o alt favorit, Elisabeth Elliot. A_a c am sunat. Mi-a rspuns Elisa-beth, surprins c m sunase Lars, _i ne_tiind despre ce era vorba.  Lucrezi la o alt carte?" am întrebat-o pe Elisabeth. Mi-a rspuns c tocmai terminase una, intitulat Pasiune _i puritate. Am simcit c nu putea s fi aprut într-un moment mai oportun _i s se adreseze unui subiect mai potrivit, _i i-am spus c abia a_teptam s-o citesc. Cînd m-a sunat din nou Lars - m-am bucurat în sinea mea s aflu c, fr s-i spun nimic lui Elisabeth, el se întreba dac a_ vrea s citesc manuscrisul, spunîndu-mi c va încelege dac sunt prea ocupat. Cînd e_ti atît de interesat de un subiect, te simci privilegiat s arunci o privire asupra manuscrisului înainte de publicare, _i i-am spus aceasta _i lui Lars. Astzi a sosit manuscrisul _i m-am a_ezat s m uit prin el. înc de la început mi-a captat atencia. Nu era ceea ce m a_teptasem. O, _tiam c orice scrie Elisabeth merit s fie citit _i este u_or de înceles, dar aceasta era o carte despre modul în care trebuie s ne punem viaca sentimental sub autoritatea _i Domnia lui Iesus Cristos. Elisabeth a scris-o într-un stil foarte apropiat _i personal, ilustrîndu-_i tema cu amintiri, extrase din jurnal _i scrisori vechi de dragoste adresate lui Jim Elliot. Are un mod plcut de a scrie. Cartea e presrat cu cuvinte precioase _i potrivite din Biblie, cu cîntri vechi minunate, cu citate din autorii ei preferaci - toate atît de potrivite, pentru c se adreseaz unei nevoi reale. N-am lsat-o din mîn pîn n-am terminat-o. M gîndeam la confuzia tinerilor din ziua de azi (_i a celor mai în vîrst, deopotriv), cre_tini _i necre_tini, _i mi-am dorit ca toci s poat împrt_i povestea de dragoste dintre Elisabeth _i Jim Elliot - o  rotire în spaciu" reu_it (de_i scurt), pentru c au urmat literal îndrumrile lui Dumnezeu.  Cea mai bun metod de a scoate în evidenc un bc strîmb", spunea cineva,  este s pui unul drept lîng el". 13 A_adar, în mijlocul gîndirii atît de strîmbe din zilele noastre, Eli-sabeth Elliot Green a venit cu un bc drept. ^i nu numai atît, dar _i unul minunat _i de neuitat. Ruth Bell Graham 14 Eu, Doamne? Necstorit? Nu aveam o priveli_te prea frumoas de pe fereastr. Principalul element îl constituiau lzile de gunoi din spatele slii de mese. Ferestrele închise nu recineau nici îngrozitorul zdrngnit _i trosnetele strîngerii veselei dis-de-dimineac, nici miasmele de la gtitul din timpul zilei. Cu toate acestea, m-am bucurat mult s am acea cmruc. Era doar pentru o persoan, ceea ce îmi dorisem _i obcinusem în sfîr_it în ultimul an de facultate. Avea un pat, un birou, o bibliotec, iar în colc, lîng fereastr, o mas cu un scaun simplu _i o veioz. Un loc unde puteam s fiu singur _i lini_tit, o  cmruc" de felul celei pomenite de Iesus în care s mergem s ne rugm. Studiam _i m rugam cîteodat la mas. In spatele lzilor de gunoi se înlcau arcari _i un ulm btrîn, iar mulcimea (echipa? grupul?) de veverice care î_i aveau sla_ul acolo îmi atrgeau adesea atencia. Le priveam cum se pregtesc pentru iarn, fugind încoace _i-ncolo, c-rînd cu frenezie provizii, ciorovindu-se, sporovind, dînd repede din codice. Priveam frunzele arcarului cum î_i schimb culoarea _i cad, iar ploaia le fcea una cu asfaltul negru. Priveam zpada a_ternîndu-se peste copacii aceia _i peste lzi. Nu e greu s îmi închipui c stau din nou pe scaun la acea mas. Cînd m a_ez acum la o alt mas _i citesc scrisori de la tineri nedumerici, devin din nou acea tînr care privea zpada pe geam. Hainele pe care le purtam nu sunt prea diferite de ceea ce poart ei acum -moda revine u_or dup un ciclu de treizeci _i cinci de ani. Aveam dou fuste, trei pulovere _i cîteva bluze pe care m strduiam cît puteam s le combin _i s le asortez, ca s par ca _i cum a_ purta haine diferite. Miercurea era simplu. Toci cei din anul patru purtau acela_i sacou sport albastru, din lîn, cu emblema colegiului cusut pe buzunarul de la piept. 15 Aveam mare btaie de cap cu prul. Era blond, lins _i cre_tea cam doi centimetri pe lun. Ce u_or ar fi fost s-1 port desfcut, a_a cum era, lung _i drept, dar aceasta era de neconceput la vremea aceea. Buclele mele erau toate  aranjate". Nu-mi puteam permite decît un permanent pe an. între timp, m bazam pe vechiul sistem de clipsuri, r-sucindu-mi _uvicele de pr în jurul degetelor, în fiecare sear, înainte de culcare, _i prinzîndu-le cu cîte un clips. Dac nu puteam face prea multe cu prul, cu tenul mergea _i mai prost. Ca mai toate fetele, îmi doream s fiu frumoas, dar prea zadarnic s încerc s schimb prea mult ceea ce mi se dduse, în afar de a folosi discret un ruj pal (ceva care se chema Tangee _i costa zece cenci) _i de a da cu pudr pe nas. Anul acela aveam nevoie de acea camer micuc _i intim, poate mai mult decît avusesem vreodat. Trebuia s rezolv ni_te probleme care urmau s-mi determine cursul întregii vieci. Cu o var în urm încheiasem rugciunile în privinca faptului dac trebuia sau nu s devin misionar. Trebuia. La captul a ceea ce prietenii mei de la Ply-mouth Brethren ar numi un exerciciu, iar oamenii din ziua de azi o lupt, era în sfîr_it clar. Nu m frmîntasem pentru c nu a_ fi vrut s traversez un ocean sau s locuiesc sub un acoperi_ de paie, ci pentru c nu _tiam dac aceasta era ideea mea sau a lui Dumnezeu, _i dac eram fcut s devin chirurg (îmi plcea foarte mult s fac diseccii), sau lingvist. Am ajuns la concluzia c Dumnezeu m-a chemat, _i chemarea Lui era pentru lingvistic. I-am cerut Domnului asigurri _i le-am primit, _i aceasta a fost tot. Dar mai rmsese o chestiune pe care n-o încheiasem deloc. Era ceva pentru care Dumnezeu _tia c aveam nevoie de o  cmruc". Era problema de a rmîne singur - pentru tot restul viecii. Ziceam:  Eu, Doamne? Necstorit?" Acest lucru m împiedica mereu s-mi studiez manualele de greac, cînd m a_ezam la mas, sau s citesc Biblia, cînd încercam s aud vocea lui Dumnezeu. Era un obstacol în calea rugciunilor mele _i un subiect frecvent al viselor mele. Vorbeam adesea despre aceasta cu Dumnezeu. Nu-mi amintesc s fi pomenit despre aceasta cuiva timp de mai multe luni. Cele dou fete care locuiau în acela_i apartament, din care camera mea ocupa o treime, nu erau genul de fete zvpiate, simpatizate de toat lumea, pe care a_ fi putut fi invidioas. Erau fete lini_tite, sensibile, cu cîciva ani mai mari decît mine - una era la facultatea de muzic _i î_i petrecea 16 cea mai mare parte a timpului la conservator, exersînd la org, cealalt fcuse parte din organizacia WAVE (ramura feminin a marinei) _i era specialist în tricotarea _osetelor în carouri. Amîndou, de fapt, confeccionau nenumrate perechi de _osete _i de mnu_i pe care le fceau pachet _i le trimiteau prin po_t undeva.  Cînd ai o andrea în mîn", mi-a zis Jean [se pronunc Giin _i este nume pentru ambele sexe - n. ed.] într-o zi,  te pierzi toat, nu-i a_a?" în comparacie cu ele, sigur c m pierdeam. Dup facultate, Jean s-a cstorit. Barbara e înc celibatar. Nu-mi amintesc s fi discutat cu ele despre dragoste _i cstorie (de_i s-ar putea s fi vorbit despre asta), dar sunt absolut sigur c pentru fiecare dintre noi celibatul însemna un singur lucru: virginitate. Dac nu erai cstorit, însenina c nu avusese_i relacii intime cu nici un brbat. Dac urma s rmîi necstorit, nu vei avea niciodat relacii intime cu vreun brbat. Lucrul acesta era acum o sut de ani, bineînceles. Dar chiar acum o sut de ani, oricine credea serios în aceasta _i se comporta ca atare era privit de mulci ca o ciudcenie. Poate c fceam parte dintr-o minoritate. Nu sunt sigur de asta. Bineînceles c majoritatea î_i suscineau convingerea c este cel mai bine ca activitatea sexual s fie limitat la soci _i socii, fie c o dovedeau sau nu prin viaca lor personal. Acum, oricum, în ultimii cîciva ani ai secolului 20, timpurile s-au schimbat, dup cum ni se spune. Timp de mii de ani, societatea a depins de o anume ordine în ceea ce prive_te sexul. Brbatul î_i lua o socie (sau mai multe socii) într-o manier de obicei prestabilit, _i tria cu ea (sau cu ele) dup reguli consacrate. Cînd se  încurca" cu nevestele altor brbaci, aceasta nu-1 punea decît în pericol. Femeia _tia c posed o comoar neprecuit, virginitatea ei. O pzea cu gelozie pentru brbatul care va plti un prec pentru ea - angajamentul de a se cstori cu ea, _i numai cu ea. Chiar în societcile unde poligamia era permis, existau reguli care stipulau responsabilitcile socilor, reguli de care depindea întreaga stabilitate a societcii. Noi am cptat cumva ideea c putem s uitm de orice reguli _i s scpm de orice pedeaps. Vremurile s-au schimbat, spunem noi. Suntem  eliberaci" în sfîr_it de recinerile noastre. Acum putem avea _i Sex _i putem fi _i o Tînr Necstorit. Avem libertate. Putem, de fapt,  s avem totul _i s nu fim prin_i". Femeile pot  vîna" dac doresc, ca _i brbacii. Brbacii nu sunt brbaci dac nu au dovedit-o 17 seducînd cît mai multe femei posibil - sau cît mai mulci brbaci, pentru c acum putem alege dup  preferince sexuale". Ne putem culca cu persoane de sex opus sau de acela_i sex ca noi. Nu conteaz. Este doar o chestiune de  gust", _i fiecare avem  dreptul" de a avea gusturile noastre. Toci sunt egali. Toci sunt liberi. Nimeni nu mai este recinut _i nu e nevoie s-_i mai refuze nimic. De fapt, nimeni n-ar trebui s-_i refuze nimic din ceea ce-_i dore_te cu ardoare - e periculos. E nesntos. E patologic. Dac te face s te simci bine _i nu o faci, e_ti paranoic. Dac nu te face s te simci bine, _i totu_i o faci, e_ti masochist. Motivul pentru care colegele mele de camer _i cu mine consideram c celibatul era sinonim cu virginitatea nu era pentru c eram studente acum o sut de ani, cînd toat lumea credea acest lucru. Nu era pentru c nu cuno_team o cale mai bun. Nu era pentru c eram prea naive ca s fi auzit c oamenii comiseser adulter _i desfrînare de mii de ani. Nu era pentru c nu fusesem înc eliberate _i nici mcar pentru c eram pur _i simplu proaste. Motivul este c eram cre_tine. Noi precuiam sfincenia sexului. M a_ezam la masa aceea de lîng fereastr _i m gîndeam îndelung _i insistent la cstorie. ^tiam ce fel de brbat îmi doream. Trebuia s fie un brbat care s precuiasc virginitatea - atît a lui, cît _i a mea -la fel de mult cum o precuiam eu. Ce vor femeile astzi? Ce vor brbacii? Vreau s spun, ce î_i doresc în adîncul inimii lor. Ce vor ei de fapt? Dac  vremurile" s-au schimbat, s-au schimbat _i dorincele umane? Dar principiile? S-au schimbat principiile cre_tine? Eu rspund  nu" la ultimele trei întrebri, un  nu" apsat. Sunt convins c inima omului aspir dup statornicie. Pierzînd sfincenia sexului prin  concubinaje" întîmpltoare _i nediscriminatorii _i  sex cu cine se nimere_te", pierdem ceva de care nu ne putem dispensa. Exist opacitate, monotonie, plictiseal de moarte în tot ce se întîmpl în viaca cuiva, atunci cînd virginitatea _i puritatea nu mai sunt ocrotite _i precuite. încercînd s smulgem un sentiment de împlinire de oriunde, nu-1 mai gsim nicieri. 18 Viaca pe care bi-o datorez Un tînr predicator britanic numit Stephen Olford a vorbit timp de o sptmîn în capela colegiului nostru. Dou lucruri din ceea ce a spus el mi-au rmas întiprite în minte: El a citat din Cîntarea lui So-lomon:  V poruncesc, o, fete ale Ierusalemului, s nu stîrnici, nici s nu trezici iubirea, pîn va binevoi El" (Cîntarea cîntrilor 8:4). El a interpretat acest lucru ca însemnînd c nimeni, brbat sau femeie, nu ar trebui s se nelini_teasc de alegerea unui soc, ci ar trebui s rmîn  adormit" cum s-ar zice, în voia lui Dumnezeu, pîn cînd El va  binevoi" s-1 trezeasc. Un alt îndemn al su a fost s cinem un jurnal spiritual. Eu m-am hotrît s-i urmez sfatul în amîndou privincele. Am cumprat un caiet mic, maro, cu foi deta_abile, aproape de aceea_i mrime ca Biblia mea mic, maro, legat în piele, pe care mi-o druiser princii de Crciun în 1940. Pe acestea le cineam mereu împreun. Am scris pe caiet în greac cuvintele care înseamn  Pentru mine, a tri este Cristos..." (Filipeni 1:21). Pe prima pagin am copiat o strof din cîntarea lui Armie R. Cousin, pe versurile lui Samuel Rutherford: O, Cristos, El e izvorul, Adînc _i dulce izvor al iubirii! Rîurile pmîntului le-am gustat Dar mai deplin voi bea de sus: Acolo ca un ocean de plintate Se întinde mila Sa, ^i gloria, gloria locuie_te în patria lui Emanuel. Am numit caietul  Omenii de man", dup o idee luat din Exod 16:32:  ^i Moise a zis: Acesta este lucrul pe care îl porunce_te Dom- 19 nul, umpleci un omer de man ca s-1 pstraci pentru urma_ii vo_tri, pentru ca ei s vad pîinea cu care v-am hrnit în de_ert, cînd v-am scos din cara Egiptului".  Doamne, ce e iubirea? " ...Dumnezeu e iubire, _i cine rmîne în iubire rmîne în Dumnezeu... l.Ioan 4:16 Aceasta e porunca Mea, s v iubici unii pe alcii cum v-am iubit Eu. Ioan 15:12  Tat, cum e posibil? " ... Iubirea lui Dumnezeu este turnat în inimile noastre prin Spiritul Sfînt care ne este dat... Romani 5:5 O, Iubire, care nu m vei lsa, îmi odihnesc sufletul ostenit în fine; îci înapoiez viaca pe care bi-o datorez, Ca în strfundurile oceanului Tu ^uvoiul ei mai abundent, mai plin s fie. GEORGE MATHESON  Ici înapoiez viaca pe care bi-o datorez" - datorez? De ce datorez? E viaca mea, nu-i a_a?  Aci uitat c corpul vostru este Templul Spiritului Sfînt, care locuie_te în voi _i care este darul lui Dumnezeu pentru voi, _i c voi nu sunteci posesorii propriului vostru corp? Aci fost cumpraci, _i înc cu ce prec"! (l.Corinteni 6:19,20, PHILLIPS) Sentimentul destinului: Cineva a pltit pentru mine cu sînge. Cum îmi înalc cunoa_terea acestui lucru perspectiva, dincolo de dorinca fierbinte a momentului! Dar acum acesta este cuvîntul Domnului, cuvîntul Creatorului tu, o, Iacobe, al Celui care te-a plsmuit, Israele: S nu ai nici o team, cci am pltit rscumprarea ta; Te chem pe nume, e_ti al Meu. (Isaia 43:1, NVE) Aceasta e definicia destinului meu: s fiu creat, plsmuit, rscum- 20 parat, chemat pe nume. Ce era adevrat pentru Israel, este valabil _i pentru cre_tinul care e  un urma_ al lui Abraham" prin credinc. Cînd vei trece prin ape adînci, voi fi cu tine, cînd vei trece prin rîuri, nu te vor lua vîrtejurile; vei merge prin foc, _i nu vei fi pîrjolit, prin flcri, _i nu te vor arde. Cci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tu, Sfîntul lui Israel, Izbvitorul tu... (Isaia 43:2-3, NVE) 0 tînr a venit la mine cu mai mulci ani în urm s m întrebe:  Este bine s-I spun lui Dumnezeu c voi fi misionar dac El îmi va da un soc?" Am spus  nu". Ea nu încelesese înc cerincele lui Dumnezeu. Suntem noi în postura de a negocia cu Creatorul, Rscumprtorul nostru, cu Cel Sfînt?  ... Nu cu ceva pieritor, cum e aurul sau argintul, a fost cumprat eliberarea voastr din nebunia de_art a obiceiurilor voastre. Precul a fost pltit cu sînge precios... sîngele lui Cristos" (1.Petru 1:18-19, NVE). 1 martie 1948 -  ^i atunci nu ne vom mai deprta de Tine: învioreaz-ne iar_i, _i vom chema Numele Tu. întoarce-ne iar_i, o, Doamne al o_tirilor, f s strluceasc faca Ta, _i vom fi salvaci". Psalmul 80:18, 19 Pe fruntea Ta vedem o coroan de spini, Picuri de sînge se scurg în urma Ta. Nu ne lsa niciodat s ne întoarcem De la faca Ta. AMY CARMICHAEL  India" Doamne, am spus eternul  Da ". Nu m lsa niciodat, ca dup ce am pus mînape plug, s m uit înapoi. îndreapt drumul Crucii în faca mea. D-mi iubire, ca niciodat s nu mai rmîn loc pentru vreun gînd sau vreun pas nesupus. 21 Pasiunea e un cîmp de lupt Confuzia care a urmat dup rugciunile mele sincere nu m mai mir acum. Dac exist un Du_man al Sufletelor (_i nu am nici cea mai mic îndoial c exist), unul dintre lucrurile pe care nu le poate suferi este dorinca de puritate. Astfel c pasiunile unui brbat sau ale unei femei devin cîmpul lui sau ei de lupt. Cel-care-iube_te-sufletele nu împiedic acest lucru. Am rmas perplex, pentru c aveam impresia c El ar trebui s împiedice lucrul acesta, dar nu o face. El vrea ca noi s învcm s ne folosim armele. Cîteva fragmente din jurnalul meu din anul precedent ilustreaz starea de confuzie în care m aflam _i schiceaz, m tem c mult mai bine decît m-ar ajuta pe mine memoria s-o fac, un portret a ceea ce eram eu pe atunci. 2 februarie 1947 - Tînjesc s iubesc pe cineva, dar poate c Domnul m vrea numai pentru El. 3 februarie - Sarah Teasdale:  De ce strig dup iubire? " 16 februarie - Hal d întîlniri colegei mele de camer, apoi m a_teapt seara tîrziu. 17 februarie - Hal m conduce acas. Nu prea vreau de fapt s ies cu el. 18 februarie - Phil mi-a propus o întîlnire. L-am refuzat. 21 februarie - Hal s-a întîlnit de cinci ori sptmîna trecut cu colega mea de camer. Eu sunt departe de a fi ie_it de atîtea ori cu el. 22 februarie - Hal m-a dus acas cu ma_ina, de la po_t. Am scris o poezie inspirat de nestatornicia perechilor din jurul meu. Ar trebui s o termin oficial cu Hal, s-i cer o explicacie, sau s-l las pe el s rezolve problema? 8 martie - Am acceptat invitacia lui Hal la concert. 9 martie - Am anulat întîlnirea, i-am spus lui Hal c ar trebui s nu ne mai întîlnim. El mi-a spus c n-o s mai aib pe nimeni niciodat. 22 10 martie - M-am grbit? 11 martie - S-mi cer scuze? 12 martie - A_ fi vrut s nu fi anulat întîlnirea. 14 martie - Am încercat s-l vd. 17 martie - Am vorbit, am înapoiat cadourile, i-am mulcumit pentru tot ce-a fcut. Mi-e dor de el. 23 martie - L-am cunoscut pe Jim Elliot. Am avut o discucie plcut. Un tip minunat. I iulie - Din cînd în cînd m gîndesc la celibat... Dumnezeu poate cu siguranc s-mi dea o viac îmbel_ugat. Fie ca eu s nu m abat niciodat din drum. 26 octombrie - Am citit despre Henry Martin din India, care a trebuit s aleag între femeia pe care o iubea _i cîmpul de misiune. Va trebui _i eu s aleg între cstorie _i misiune? 27 octombrie - Elizabeth Clephane:  Nu cer nici o raz de soare în afar de strlucireafecei Sale". II noiembrie - îngrijorat în legtur cu viitoarea lucrare de traducere, cu cstoria, cu predarea limbii grece_ti la anul. Mintea nu mi s-a  concentrat asupra Lui", (vezi Isaia 26:3) într-o zi, o prieten din cmin m-a întrebat cum stau cu viaca sentimental.  Viaca sentimental? Dar nu am o viac sentimental".  Nu mai spune! Am auzit c ai anulat o întîlnire cu Hal".  Asta nume_ti tu viac sentimental?"  ^tii ce vreau s spun. Mcar ai o alternativ".  Intr-un fel, ca s zici a_a, poate".  ^i nu te-am vzut eu cu Phil la întîlnire sptmîna trecut?"  Phil! ^tii de ce m-a invitat tocmai el?"  Nu".  E membru al Clubului Burlacilor. Trebuie s se întîlneasc în flecare sptmîna cu alt fat, de preferat cu una care nu e niciodat invitat. Mgulitor, nu?" Hal, Phil _i alci cîciva. Cîciva bieci care se artaser interesaci de mine în liceu îmi ddeau înc tîrcoale. Nici unul dintre ei nu semna îns deloc cu socul la care visam. Dac timpurile s-au schimbat, nu vd nici un semn c s-ar fi diminuat confuzia. Femeile înc viseaz _i sper, î_i agac sperancele de vreun brbat care nu le împrt_e_te sentimentele, _i sfîr_esc în con- 23 fuzie. Mi-a scris o fat din Texas pagini întregi despre cum se nruise prima ei legtur sentimental, iar apoi întîlnise pe altcineva, un adevrat princ din basme (sau Ft-Frumos, cum li se mai spune astzi), care se chema Skip. Din scurta discucie pe care am avut-o, mi-am dat seama c el era cu totul deosebit. Se vedea c îl urma pe Domnul îndeaproape. Cînd colega mea de camer _i cu mine ne întorceam acas cu ma_ina de la cin, ea mormia ceva c Skip era foarte de treab, iar eu îi spuneam Domnului:  îl voi lua pe acesta, mulcumesc". Dou sptmîni mai tîr-ziu, m-a invitat la o întîlnire. Era pe patru iulie _i urma s mergem s vedem artificiile, dar a plouat _i am ajuns într-un local Little Sambo, am but cafea _i am vorbit timp de cinci ore. Cînd am ajuns în sfîr_it acas, ne-am a_ezat la discucii cu colega mea de camer _i cu prietenul ei, apoi Skip mi-a cerut s-mi vad lucrrile de art, _i iar am mai discutat. La ora dou dup-amiaz, cînd ne hotrîsem în sfîr_it s încheiem întîlnirea, Skip a zis:  S ne rugm". Cred c pot s spun cu siguranc c în acel moment m cucerise deja. Pentru mine, acesta a fost începutul uneia dintre cele mai chinuitoare experience pe care le-am avut vreodat. Am început s ne întîlnim serios, apoi Skip a început s dea înapoi. în ultimele trei luni n-am fcut decît s caut s mi-1 scot din cap. îl iubesc înc la fel de mult ca totdeauna, dar nu m mai doare. Istoriile devin foarte cunoscute. în femeie exist totdeauna vechiul dor -  ^i dorincele ei se vor îndrepta spre un soc" - speranca nestins dup apreciere, împrt_ire, proteccie. In istoria brbatului este mereu neastîmprul de a colinda, de a experimenta, de a cuceri, chiar dac în interiorul lui el nutre_te: #o foame, dar nu a pîntecelui, ce costica cu fasole-ar putea alunga, ci a omului singur sfî_ietoare foame dup o cas cu tot ce e în ea. Dup-un cmin, departe de griji, patru pereci _i-un 'coperi_ deasupra, dar, ah, plin de-o tihnit bucurie, _i-ncoronat de iubirea unei femei. ROBERT SERVICE (The Complete Poems ofRobert Service, p. 30-31) Din perspectiva anilor ce-au trecut, mi se pare simplu s m minunez de naivitatea mea de la douzeci de ani. Ascult acum pove_ti contemporane ale unor iubiri a_teptate, cî_tigate _i pierdute _i îmi aduc 24 aminte c tocmai în aceste probleme sentimentale a fost _i inima mea cernut, curcit _i încercat, _i a început procesul purificrii.  Binecuvîntaci sunt cei cu inima curat: cci ei îl vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5:8). Trebuie aceast viziune s coste atît de scump? Nu este înde-ajuns de curat o inim care nu concine mai mult decît doza obi_nuit de viclenie, de lcomie con_tient, sau de apetit sexual? Nu era suficient c doream cu sinceritate s-L iubesc pe Dumnezeu _i s fac ce voia El? Nu am uitat niciodat dimineaca în care decanul studencilor, Dr. Charles Brooks, _i-a încheiat mesajul de la capel prin cuvintele unei vechi cîntri evanghelice. înc mai am înaintea ochilor atitudinea sa de umilinc _i îi mai aud parc glasul lini_tit: Un lucru de la Domnul îl doresc, cci toat viaca ptat mi-a fost -fie prin ap, fie prin foc, o, f-m curat, o, fâ-m curat! Deci spal-m-acum, pe dinafar _i pe dinuntru, sau cu foc curc-m, de e nevoie, nu conteaz cum, numai pcatul s piar din mine, s piar din mine. 25 Sentimente nesupuse Cartea de rugciuni a Bisericii anglicane concine  coleccii" sau rugciuni scurte, care cuprind idei adunate sau  colectate" din calendarul de lecturi biblice pe ziua respectiv. Rugciunea din a cincea duminic dup postul Pa_telui sun a_a: Dumnezeule Atotputernic, numai Tu poci face ordine în dorincele _i sentimentele nesupuse ale pcto_ilor. D copiilor Ti gracie ca s iubeasc poruncile Tale _i s doreasc promisiunile Tale; ca în mijlocul schimbrilor fulgertoare _i atît de diverse ale lumii, inimile noastre s rmîn acintite spre locul unde exist adevratele bucurii; prin Iesus Cristos, Domnul nostru, care locuie_te _i domne_te cu Tine _i cu Spiritul Sfînt, un singur Dumnezeu, acum _i în veci. Amen. Citisem Biblia cu fidelitate, cred, aproape în fiecare zi în timpul liceului _i facultcii. înainte de aceasta, dac nu o citeam totdeauna singur, o auzeam din ce citea acas tata în fiecare dimineac _i sear. Nu era nevoie de o încelegere deosebit de profund a ei ca s-mi dau sea-. ma. c începusem s nu mai fiu la nivelul standardelor ei. Pe msur #ce deveneam femeie _i începeam s aflu ce era în inima mea, mi-am dat seama foarte clar c dintre toate lucrurile dificil de stpînit, nimic nu era mai greu decît voinca _i sentimentele mele. Erau cu totul nesupuse, pîn la extreme, dup cum o confirm însemnrile mele din jurnal. Orice ai încerca s pui în ordine - o camer dezordonat, un cal nrva_, un copil obraznic - implic o anume cheltuial. Sunt necesare cel pucin timp _i energie. Poate chiar efort, trud, sacrificiu _i durere. Rspunsul la rugciunea de mai sus - despre punerea în ordine a dorincelor _i sentimentelor noastre nesupuse - ne va costa ceva. 26 Prime_te iubirea mea - Dumnezeul meu, iat c vrs La picioarele Tale toat comorile ei neprecuite. FRANCIS RIDLEY HAVERGAL Este u_or s cînci o cîntare împreun cu adunarea în biseric. De multe ori o cîntasem pe aceasta, fr s _tiu c într-o zi va însemna ceva pentru mine. Nu spun c o cîntam superficial, dar sinceritatea mea trebuia s fie dovedit cumva. Era un student în campus pe care îl observasem tot mai mult din acea zi de martie, în anul trei, cînd îl cunoscusem _i vorbisem cu el. De atunci, fratele meu Dave m tot îndemna, fr s aib prea mult succes, s-1 cunosc mai bine. El _i Dave fceau parte din echipa de lupte greco-romane, a_a c m-am dus la un meci, chipurile s-1 vd pe Dave. M-am trezit rîzînd împreun cu mulcimea de Jim Elliot,  br-batul-de-cauciuc", care putea fi legat cu noduri, dar nu pus jos. L-am remarcat pe Jim la Societatea Misionar Internacional - serios, dedicat serviciului misionar, sociabil (în special cu cei care nu erau preocupaci în mod deosebit de misiuni). L-am observat stînd la coad la cantin, cu cartona_e albe în mîn, memorînd verbe grece_ti sau versete din Scriptur. I-am auzit numele strigat, semestru dup semestru, la festivitcile de premiere. în cele din urm, Dave 1-a invitat pe Jim la noi acas, la New Jersey, de Crciun. Am avut ni_te discucii lungi, dup ce familia se ducea la culcare. Cu cît vorbea mai mult Jim, cu atît îmi ddeam seama c el se potrivea cu ceea ce speram eu s gsesc la un soc. îi plcea mult s cînte imnuri religioase, _i _tia zeci de cîntri pe de rost. îi plcea s citeasc poezii, îi plcea mult s le citeasc cu voce tare. Era un brbat adevrat, puternic, cu pieptul lat, sincer, prietenos _i, dup cum mi s-a prut, foarte atrgtor. II iubea pe Dumnezeu. Aceasta era forca motrice suprem a viecii lui. Nimic nu mai conta a_a de mult în comparacie cu ea. Urma s-_i ia licenca în greac, ca _i mine. Dup Crciun, am început s sper c va sta lîng mine la cursuri, din cînd în cînd. A_a a _i fcut. Sttea adesea lîng mine, chiar dac cîteodat trebuia s se împiedice de alcii ca s ocupe locul. Era posibil...? Ar putea fi interesat...? Sperancele mi-au crescut, îns foarte timid. Duminic dimineaca la cantin. Pentru c mulci studenci plecau din campus la sfîr_itul sptmînii _i mulci dintre cei care rmîneau nu se sculau s ia micul dejun duminica, masa se servea numai într-o sal, 27 în loc de trei, ca de obicei. Aceasta era singura mea _ans s-1 vd pe Jim la mas, pentru c el mînca de obicei la  Lower Williston", unde precurile erau mai mici, _i unde, ziceam noi cu ironie, oamenii sunt mai umili. Stteam cu un grup de fete în sala  De sus" _i tocmai îmi terminam de mîncat cltitele, cînd mi-am aruncat privirea spre u_. Intra Jim. Privirile ni s-au întîlnit, _i pe fac i-a aprut un zîmbet larg. Am plutit tot restul zilei. Jim Elliot îmi zîmbise. O cltorie cu o echip evanghelic în Indiana. Jim a organizat-o _i a ales trei brbaci _i trei femei s mearg cu echipa. Eu eram una dintre ele. Ne întorceam acas tîrziu dup miezul nopcii. Jim a spus c ar avea nevoie s stea lîng el cineva cruia nu-i era somn _i care putea s vorbeasc pentru a-1 cine treaz.  Ce-ai zice s vii tu, Bett?" a zis el, _i inima mi-a tresrit. Mie, s-mi fie somn? Am vorbit despre cele întîmplate în acea zi, despre copiii care rs-punseser la discuciile noastre despre misiuni, _i presupun c _i despre alte lucruri. Apoi Jim a recitat din memorie douzeci _i una de strofe din cîntarea lui Rutherford  Nisipurile timpului se-afund". Acolo se afla _i versul  meu", cel pe care îl copiasem în Omerul de man:  O, Cristos, El e izvorul, adînc _i dulce izvor al iubirii..." într-o sear a sunat soneria pe palierul meu. Aceasta însemna c cineva era chemat jos la telefon, dar aproape niciodat nu era pentru mine.  Howard!" a strigat cineva. (Pe atunci ne strigam adesea cu numele de familie.) ^ Am alergat jos în hol _i am ridicat telefonul. "  Bett? Jim la telefon. Ce zici s ne întîlnim la un suc la Stupe? A_ vrea s vorbesc cu tine". ,  Sigur Acum?" , % ...<. -.;.-,,  Eu vin imediat". ' %" , r; Am stat la o mas la Stupe, cum îi ziceam noi centrului de recreere al studencilor. Jim a comandat, apoi a deschis Biblia. Am uitat de unde a citit, dar îmi amintesc discucia pe care am avut-o. A fost vorba despre caracterul meu rezervat. Jim m-a mustrat ca pe o  sor în Cristos", m-a îndemnat s fiu mai deschis, mai prietenoas. Cristos m putea face mai liber, dac îl lsam. 28 Am fost pucin jignit. Dar m-am bucurat de sinceritatea lui Jim, m-am bucurat c contam pentru el, contam înde-ajuns pentru a-mi spune adevrul cu sinceritate. Am bifat înc un punct pe lista mea -acesta era tipul de brbat pe care îl cutam. Pe cînd îi ceream Domnului s-mi ofere vreo modalitate anume de servire cre_tin, am aflat c un grup de studenci mergea regulat la Chicago duminica, s le vorbeasc despre Cristos oamenilor aflaci în gri. Ce putea fi mai intimidant? Mi-am amintit de mustrrile lui Jim de la Stupe _i m-am hotrît s nu m las intimidat. F exact lucrul de care ci-e fric, mi-am zis. Cînd am sosit în gar la Wheaton, de unde urma s iau trenul spre Chicago în dup-amiaza duminicii urmtoare, cine altul se plimba încoace _i-ncolo pe peron, decît Jim Elliot, cu mantoul fluturîndu-i în vîntul tios, purtîndu-_i plria dat pe spate cu un aer dezinvolt, _i cu o Biblie groas sub brac. Vai! Habar n-aveam c fcea parte din grup. Cu siguranc va crede c m cin dup el, dar acum nu mai puteam da înapoi. Nici unul dintre noi nu ne-am luat locuri unul lîng altul în tren. Speram s putem discuta cu persoane strine pe drum. Comuniunea pe care o aveam ca grup consta în adunri sptmînale de rugciune în campus. într-o duminic, vagoanele fiind aproape goale la întoarcere, Jim _i-a pus Biblia pe locul de lîng mine în timp ce î_i ddea jos haina _i plria. M-au strbtut fiori fierbinci _i reci.  Cum a mers, Bett?" m-a întrebat. Am vorbit tot drumul pîn la Wheaton _i m-a condus la cmin cînd am ajuns. Nu am recinut nimic din tot ce ne-am spus, decît o impresie general de încurajare. Poate c î_i dduse seama c alesesem ce era cel mai greu. A plecat cu un cordial  ne vedem la cursul de greac". Fiecare întîlnire întrea bnuiala c s-ar putea s m îndrgostesc de acest brbat. Un sentiment încînttor, dar nu prea sntos pentru o femeie care încerca s-_i croiasc un drum drept spre cîmpul de misiune, care, credeam eu, trebuia s fie în Africa sau în mrile Sudului. Cum anume trebuia s-mi vrs la picioarele lui Dumnezeu  comorile" iubirii? Ei bine, mi-am zis, o s aflu cînd m voi îndrgosti cu adevrat. Deocamdat nu exist o astfel de relacie. 29 Vrea Dumnezeu totul? Dumnezeu a purificat inimile oamenilor în vremurile Vechiului Te-tament: A venit timpul cînd Dumnezeu 1-a pus pe Abraham la încercare.  Abraham", 1-a strigat El, _i Abraham a rspuns:  Iat-m". Dumnezeu i-a spus:  Ia pe fiul tu, Isaac, pe singurul tu fiu, pe care-1 iube_ti, _i du-te în cinutul Moria. Acolo s-1 aduci ca sacrificiu pe unul din muncii pe care ci-i voi arta". A_a c Abraham s-a sculat devreme dimineaca, _i-a pus _aua pe mgar... _i a pornit la drum... (Geneza 22:1-3, NVE) Dumnezeu purifica înc inimile oamenilor în vremurile Noului Testament: ... A venit un om _i L-a întrebat:  învctorule, ce bine s fac ca s cî_tig viaca etern?"... Iesus i-a spus:  Dac vrei s mergi pîn la capt, du-te, vinde tot ce ai _i d sracilor, _i atunci vei avea bogcii în cer; apoi vino _i urmeaz-M" (Matei 19:16,21, NVE). " Nimeni nu este vrednic de Mine dac cine mai mult la tatl sau la mama sa decît la Mine; nimeni nu este vrednic de Mine dac cine mai mult la fiul su sau la fiica sa; nimeni nu este vrednic de Mine dac nu-_i ia crucea _i nu calc pe urmele Mele. Cel ce-_i cî_tig viaca, _i-o va pierde; cel ce-_i pierde viaca pentru Mine, _i-o va cî_tiga (Matei 10:37,39, NVE). Eu socotesc totul ca pe o simpl pierdere, pentru c toate sunt cu mult întrecute de cî_tigarea cunoa_terii lui Cristos Iesus, Domnul meu, pentru care am pierdut, de fapt, totul. Socotesc totul ca pe un gunoi, pentru a-L cî_tiga pe Cristos (Filipeni 3:8, NVE). Minunate principii biblice. Incontestabile. Cu toate era de acord mintea mea. Un titan al credincei ca Abraham sau ca Paul, apostolul, bineînceles c trebuiau s fie pu_i la mari încercri. Eu eram doar o student, care încerca s învece bine, care se ruga pentru cluzire în viaca personal, captivat de un brbat foarte atrgtor, al crui principal interes era orientat spre Regatul lui Dumnezeu. E ceva gre_it în asta?  Dac vrei s mergi pîn la capt..." întrebarea nu se adresa numai mincii mele. Inima _i sentimentele mele erau implicate acum, _i trebuia s dau un rspuns. Dumnezeu m purificare mine de data aceasta. Voiam s merg  pîn la capt?" Da, Doamne.  Vrei s fii vrednic de Mine?" Da, Doamne.  Vrei s-L cuno_ti pe Cristos Iesus ca Domn?" Cu siguranc, Doamne. în cartea sa minunat ilustrat, Parables of the Cross (Parabolele Crucii), Lilias Trotter descrie ciclul moarte-viac al plantelor, care ilustreaz procesele spirituale ce trebuie s se desf_oare în noi, dac este s murim fac de noi în_ine _i s trim pentru Dumnezeu. în viaca sentimental, ca _i în alte aspecte: Petalele ginga_e, abia desfcute, trebuie s cad, aparent fr motiv. Nimeni nu pare s cî_tige de pe urma acestei dezgoliri. Iar primul pas în domeniul druirii este o predare asemntoare -orientat nu spre om, ci spre Dumnezeu: o cedare total a tot ce e mai bun în noi. Atîta timp cît ideea noastr de predare se limiteaz la renuncarea a ceea ce este nelegiuit, nu am priceput înc adevratul sens: aceea nici nu merit s fie mencionat, cci  nici un lucru stricat" nu poate fi druit. Viaca pierdut pe Cruce nu era o viac pctoas - comoara vrsat acolo era o comoar druit _i binecuvîntat de Dumnezeu, care ar fi fost drept _i legitim s fie pstrat: numai c acolo era pus în joc viaca întregii lumi. Ce fel de Dumnezeu este Acela care cere totul de la noi? Acela_i Dumnezeu care  ... nu ^i-a crucat propriul Su Fiu, ci a renuncat la El pentru noi toci; _i, cu acest dar, cum ar putea s nu ne druiasc cu prisosinc tot ce are de dat?" (Romani 8:32, NVE) El d torul. El cere totul. 30 31 2 aprilie - Sunt cuprins de teama c propria mea voinc î_i va face loc, _i în acest fel nu-I voi mai putea fi de folos lui Dumnezeu. Ar fi u_or s-mi urmez sentimentele... ca s bruieze vocea lui Dumnezeu, atunci cînd El spune:  Aceasta este calea, mergi pe ea ". îmi doream s fiu iubit. Nimic neobi_nuit în asta, nimic care s disting generacia mea de oricare alt generacie. Dar îmi doream ceva mai profund. In miezul jurnalului meu, printre toate copilriile acelea, gînduri ca neghina pe care adierea Spiritului le poate alunga, exista _i ceva grîu. Era o nzuinc sincer în faca lui Dumnezeu spre  inima acintit" despre care vorbe_te rugciunea anglican. Mii de întrebri se îngrmdeau în mintea mea, acelea_i pe care le gsesc azi în scrisorile pe care le primesc. Eu crezusem c unele dintre întrebrile mele erau noi. Cei care îmi scriu cred acela_i lucru. Nu sunt noi. Dar întrebarea care trebuie pus înainte de toate, care pîn la urm determin cursul viecii noastre, este Ce vreau de fapt? Trebuia s iubesc poruncile lui Dumnezeu, dup cum spune rugciunea, _i s-mi doresc promisiunile Lui? îmi doream ce voiam eu sau îmi doream ce voia El, indiferent cît m va costa? Pîn nu ne punem voinca _i sentimentele sub autoritatea lui Cristos, nu începem s încelegem, ca s nu mai vorbim de a accepta Domnia Sa. Crucea, atunci cînd intr în viaca sentimental, va dezvlui adevrul inimii. Inima mea va fi, _tiam lucrul acesta, un cuttor singuratic, pîn cînd se va acinti spre  locul unde exist adevratele bucurii". într-o dimineac citeam despre cum a hrnit Iesus cei cinci mii de oameni. Discipolii nu au putut gsi decît cinci pîini _i doi pe_ti.  Adu-ceci-i la Mine", a spus Iesus. A cerut totul. Le-a luat, a rostit binecu-vîntarea _i le-a frînt înainte de a le împrci. Mi-am amintit ce spunea o predicatoare din Peru, Ruth Stull:  Dac viaca mea se frînge cînd I-o dau lui Iesus, este pentru c buccile vor hrni o mulcime, în timp ce o pîine ar stura doar un biecel". Raciunea _arpelui 32 Acum cîciva ani, într-o dimineac, în jur de ora dou, o tînr frumoas care sttea la mine acas a btut la u_a dormitorului meu. Venise de la o întîlnire _i voia s vorbim. A_ezat pe marginea patului meu, mi-a povestit despre nerbdarea ei de a se cstori cu un brbat frumos _i bogat. Acesta nu era brbatul cu care tocmai fusese la întîlnire. Acesta din urm era destul de amabil - cre_tin, frumos, intere--sânt,  foarte drguc", dar nu era bogat.  Ce îci dore_ti cel mai mult în viac?" am întrebat-o.  Ceea ce alege Dumnezeu, sau ceea ce alegi tu însci?"  Ceea ce alege Dumnezeu, bineînceles".  ^i dac ar alege pentru tine un brbat srac _i simplu?"  O, nu ar face El asta!"  De ce nu?"  Pentru c m iube_te".  înceleg. Atunci îl va drui pe brbatul srac _i simplu unei femei pe care nu o iube_te?"  O, dar..."  Sau - gînde_te-te la asta - îl iube_te El oare pe brbatul srac _i simplu? Dac da, îi va da o femeie urît? Sau ar putea s-i dea una frumoas?"  O, te rog"!  Ai spus c vrei ceea ce alege Dumnezeu, Jane, iar alegerile lui Dumnezeu implic planurile Sale pentru un univers întreg - toci atomii, toate sferele, toci oamenii, frumo_i _i urîci, bogaci _i sraci. El proiecteaz un tipar definitiv, _i o parte din acel tipar s-ar putea s cear ca o fat frumoas s fie dat unui brbat simplu. Poate c brbatul fr frumusece _i fr bani se roag ca Dumnezeu s i te dea lui. Acum, ce prere ai de asta?" 33  E prea complicat pentru mine. Eu m-am rugat pentru voia Lui, _i m-am rugat pentru un soc bogat _i frumos _i asta o s primesc, pentru c Iesus m iube_te _i vrea ca s fiu fericit".  Deci, dac nu-1 vei primi, aceasta dovede_te c Dumnezeu nu te iube_te?" Ochii ei alba_tri s-au umplut de lacrimi.  Nu vrea ca eu s fiu fericit?" (Am auzit parc un ecou al Evei în Eden.)  Vrea cel mai mult ca tu s fii sfînt".  Nefericit _i posomorit, atunci. Aceasta vrea Dumnezeu? Asta trebuie s însemne sfincenia?"  Trebuie? Nu. Nu numai c nu trebuie, dar nu poate. Adevrata sfincenie nu poate fi cu nici un chip nefericit _i posomorit, Jane. Sfincenie înseamn  plintate". Sun ca sntate - _tii tu, sntoas _i voioas. Sntoas, împlinit".  Ei bine, asta trebuie s însemne fericit".  Asta _i înseamn, cu siguranc. Problema începe cînd decidem noi ceea ce ne va face fericici, apoi hotrîm c dac nu primim exact acel lucru, Dumnezeu nu ne iube_te. Alunecm într-o mla_tin a autocom-ptimirii de genul Dumnezeu-m-ur_te".  Dar tocmai ai spus c El vrea ca noi s fim fericici. Trebuie s vrea s ne dea ceea ce dorim noi, nu-i a_a? Vreau s spun, în limite racionale".  El a vrut ca Adam _i Eva s fie fericici, dar nu le-a dat tot ce au dorit ei. El _tia c aceasta ar însemna moartea lor. A_a c ei s-au suprat _i au hotrît c El nu-i iubea _i c era zgîrcit pentru c le interzisese s nu ating fructul. Cum putea s-i iubeasc dac nu-i lsa s-1 mnînce? Au pus mai mult prec pe raciunea _arpelui decît pe cea a lui Dumnezeu". Un petec de hîrtie care mi s-a înmînat la un seminar avea scris pe el aceast întrebare:  Ce faci cînd simci c ai ajuns la un punct în care celibatul pare s fie o stare inadecvat pentru maturizarea personal profund? Cît de mult mai a_tepci?" Bine c nu mai eram pe scen cînd a venit acea întrebare. A_ fi chicotit. M-am jucat cu ideea de a fi dat un rspuns hazliu:  înc trei zile, apoi te duci _i ori îi ceri cuiva s se cstoreasc cu tine, ori te spîn-zuri". Dar bineînceles c nu asta am spus. Miezul problemei este acea 34 expresie,  o stare inadecvat pentru maturizarea personal profund". Acesta este celibatul? Aceasta înseamn c mariajul, _i numai el, reprezint o stare adecvat pentru maturizarea personal profund? A-tunci cum S-o fi descurcat Iesus ca brbat necstorit? M tem c _arpele îi vorbise acelei persoane. Se furi_ase _i-i _optise:  Dumnezeu este zgîrcit. îci leagn înaintea ochilor minunatul fruct numit cstorie _i nu vrea s te lase s-1 gu_ti. îci refuz singurul lucru de care ai nevoie pentru o maturizare personal profund, singurul lucru din lume care ci-ar rezolva toate problemele _i te-ar face cu adevrat fericit". 35 Prima întîlnire Prima întîlnire care mi-a dat-o Jim a fost la o întrunire misionar în biserica Moody din Chicago, la sfîr_itul lui aprilie. Nu e de mirare c a ales un eveniment ca acesta, în loc s m invite la un concert sau la o cin în ora_. A vorbit una dintre fiicele celebrului misionar în Africa, C.T. Studd. Ne-a povestit despre ultimele clipe din viaca tatlui su. Era întins pe patul su de campanie, _i-a plimbat privirile prin micuca colib _i s-a uitat la cele cîteva lucruri pe care le poseda.  A_ fi vrut s am ce s las fiecruia dintre voi", a spus el celor cîciva oameni prezenci,  dar I-am dat totul lui Iesus cu mult timp în urm". 1 mai 1948 - Azi a fost o zi de mari încercri. A venit o scrisoare prin corespondenc intercolegial, care m-a pus pe genunchi. Cu cît îndurare mi-a dat Domnul l.Ioan 1:7 -  ... Dac umblm în lumin, dup cum _i El însu_i este în lumin, atunci avem comuniune unii cu alcii, _i suntem curcaci de orice pcat prin sîngele lui Iesus, Fiul Su ". bine-m mereu pe calea Ta, cci sunt servul Tu. 2 mai - Am petrecut toat dimineaca cu Dumnezeu. Ploua prea tare ca s merg pe jos la biseric. E greu s-mi dau seama cum s procedez în aceast situacie nou. Vreau s fac voia lui Dumnezeu, dar nu-mi dau seama dac dorincele mele sunt gre_ite _i dac ar trebui  smulse ". 3 mai - Azi a fost o zi de predare total în mîinile lui Dumnezeu. Scrisoarea era, bineînceles, de la Jim. Mrturisea c dep_ise într-un fel limita în seara întîlnirii noastre. Era cam neclar pentru mine, dar am simcit c trebuie s fi fost vina mea.  Aceast nou situacie" era sentimentul puternic trezit deodat tocmai cînd crezusem c am învcat cum s rmîn  adormit" în voia lui Dumnezeu. Eram foarte treaz, de fapt. Domnul i-a spus regelui David s ridice un altar în aria lui Arauna, iebusitul. Cînd regele 1-a întrebat pe Arauna dac îi d voie s-o cum- 36 pere, Arauna 1-a implorat s o accepte ca pe un dar, împreun cu boii si pentru o ofrand de ardere, iar sniile de treierat s-i serveasc ca lemn de foc.  Nu", a spus regele,  ... nu voi aduce Domnului, Dumnezeului meu, ofrande de ardere care s nu m coste nimic..." (2.Samuel (24:24, NVE) Doamne, am spus, iat inima mea. 4 mai - Alte încercri astzi. Dumnezeu m întreab insistent:  M iube_ti? " _i m trezesc c ocolesc întrebarea. Apoi vine rspunsul: Da, Doamne. Sunt con_tient de rzboiul dintre carne _i spirit - spiritul dornic, carnea slab. Evident c am nevoie s fiu încercat. Doamne binecuvîntat, între noi cine Tu crucea Ta. Las-ne s Te iubim. D-ne puterea Ta La a Tale strpunse picioare prosternaci s putem sta -Nu-i alt loc unde-ntîlnire ne putem da. F-nefaca de ocel A Ta voie s ne fie singurul cel. Spre Tine, Doamne, acintit ne e inima; De la Tine s ne-ntoarcem nu ne lsa. Mistuie-ale noastre simciri; s le ard iubirea Ta. 5 mai - Jim _i cu mine am învcat împreun, a_a cum facem de obicei lunea, miercurea _i vinerea. 6 mai - Cine ar fi ghicit ce se poate întîmpla în doar cîteva zile? Cum poate Dumnezeu s-^ifac lucrarea în mine, dac eu sunt încesat de propriile mele dorince? Fac-se voia Ta. Eram cu siguranc într-o stare...!  încesat de dorince". Voiam ca dorincele mele s fie ceea ce dorea Dumnezeu, iar dac dorincele mele nu erau ceea ce dorea Dumnezeu, voiam s pot s-mi doresc ca dorincele mele s dispar, dar ele persistau. 9 mai - De la fericirea cea mai mare Ce lumea o poate da, Neîmplinici ne-ntoarcem iar spre faca Ta.  Iesus, bucuria Inimilor Iubitoare". 12 mai - Jim Elliot a fost ales pre_edintele Societcii Misionare Internacionale pentru anul urmtor. 37 lubirefidel  Dar cum a_ putea oare s aflu ce vrea Dumnezeu s fac eu, dac nu _tiu ce vreau eu însmi s fac?" Nu înceleg raciunea acestei întrebri, dar am auzit-o de nenumrate ori. De ce nu am începe prin a-I spune lui Dumnezeu pur _i simplu c vom face orice spune El? Tu e_ti servitorul. El este Stpînul. E singurul mod racional de a privi lucrurile, nu-i a_a? In plus, exist posibilitatea ca ceea ce spune El s fie ceva care s-ci plac. Vorbind despre adolescencii anilor '80, Joan Schuman, directoarea Biroului de Servicii pentru Studenci al statului Massachussetts, spunea:  Ceea ce m surprinde cel mai mult este egoismul lor. Tema predominant este ,Ce am de cî_tigat din asta'? _i ,Nu-mi pas ce se în-tîmpl cu aproapele meu'". în rîndul tinerelor necstorite, sub douzeci de ani, se înregistreaz peste un milion de sarcini pe an. Aceasta pare s ilustreze observacia domni_oarei Schuman. Ei î_i iau ceea ce vor, pe orice ci. De unde învac aceasta? Unii dintre ei, din nefericire, de la princii lor, care au renuncat la responsabilitatea cstoriei, a unui cmin _i a copiilor, pentru un ajt  stil de viac", un alt partener, o alt carier, o alt încercare de a obcine fericirea care-i ocole_te mereu. Dac mama sau tata, prin comportamentul lor, spun de fapt:  Este viaca mea, asta îmi doresc, voi ceilalci s v duceci la naiba", copiii lor vor clca pe acelea_i urme. Cine le arat o alt cale? Trebuie s fii prost ca s negi faptul c exist într-adevr plceri pe acest drum. Exist foarte mult distraccie, cum o numesc oamenii. Sunt emocii puternice, satisfaccii,  experience". Un drum poate prea drept cuiva, _i totu_i s duc acolo unde duce drumul spre moarte. (Proverbe 14:12-13, NVE) 38 Chiar în mijlocul rîsului inima poate jeli, iar veselia se poate sfîr_i în suprare. (Psalm 32:8-11, NVE) Mai exist _i o alt cale: s iube_ti poruncile lui Dumnezeu _i s dore_ti ceea ce promite El. Aceast cale poate fi gsit numai prin rugciune _i ascultare. Este în direccie opus celuilalt drum, ne conduce acolo unde lucrurile nu stau la cheremul curentelor _i opiniilor schimbtoare. Este un loc unde inima brbatului se poate odihni în siguranc - _i inima femeii, la fel. 1.Petru 5:7 (NVE):  Aruncaci toate grijile voastre asupra Lui, cci El Se ocup de voi". Filipeni 4:6 (NVE):  ... S nu aveci nici o team, ci în orice lucru faceci cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre... " Matei 6:25 (NVE):  ...V îndemn s lsaci la o parte temerile voastre... " merimna -  grij, gînd, nelini_te, necaz". merimnao -  a fi nelini_tit, a fi apsat, a se gîndi serios la ceva ". în jurnal nu scrie ce m nelini_tea în ziua în care am copiat versetele de mai sus _i am cutat cuvintele operante din greac. Este evident c nelini_tea care mi-a umbrit atîtea zile din viac era c a_ putea s pierd calea dreptitudinii [conformrii cu standardul divin]. Poate este mai bine s fii cuprins de acea anxietate decît de o nepsare frivol, dar anii care au urmat mi-au dovedit iar _i iar c inima care e hotrît s fac voia Tatlui nu se va teme niciodat de înfrîngeri. Putem s contm pe deplin pe promisiunile Lui c ne va cluzi. Are vreun sens s credem c Pstorul Se preocup s-^i duc oile acolo unde vrea El mai pucin decît se preocup oile s ajung acolo? Eu te voi învca _i te voi cluzi pe calea pe care trebuie s mergi. Voi avea privirea îndreptat asupra ta. Nu te purta ca un cal sau ca un catîr, care sunt creaturi fr judecat, ^i care trebuie înfrînate cu o zbal _i cu un Mu. De multe suferince are parte cel necredincios, Dar o iubire fidel îl înconjoar pe cel care se încrede în Domnul. Bucuraci-v în Domnul _i veselici-v... 39 Revelacia Un angajament luat fac de Domnul Cristos prea s fie în dezacord cu un angajament dorit fac de Jim Elliot. Ucenicia ne aduce de obicei într-o situacie în care este necesar s alegem între datorie _i dorinc. Cu toate acestea, ele nu se exclud reciproc totdeauna. Cînd inima noastr este hotrît s fie asculttoare, putem fi siguri c vom avea încelepciunea necesar pentru a vedea diferenca dintre un dezacord _i o armonizare. S-ar putea s fie un proces lent _i dureros. De Ziua Memorial, societatea misionar a organizat un mic dejun la iarb verde într-un loc numit Laguna. Cînd s-a terminat, eu eram printre cei care ajutau la curcenie. La fel _i Jim, _i bineînceles, l-am privit mereu cu coada ochiului. Cînd am terminat totul, l-am zrit stînd pe o mas de picnic, cu doi prieteni. Bill _i Van vorbeau; Jim î_i legna picioarele _i se uita insistent la mine. Toci ceilalci plecaser. A srit de pe mas _i a alergat spre locul unde eu aruncam ultima încrctur într-un co_ de gunoi.  S merg cu tine spre cas?"  O.K. Bill _i Van vin _i ei?" t,^unt absorbici de o problem. S-i lsm singuri". Am mers jumtate dintr-o strad în tcere. Apoi deodat Jim a spus:  Ar trebui s clarificm ceea ce simcim unul pentru altul". Am rmas uluit. Fr nici o introducere, nimic. A_a, tam-nesam. Bang! Revelacia la care sperasem - el avea anumite sentimente. ^i bnuia c _i eu simceam ceva. Am fost un pic intrigat de aceast bnuial. Prea s fie o presupunere, pentru c eu credeam c îmi ascunsesem cu succes simpatia. Ultimul lucru pe care mM doream era s fac vreo aluzie, în vreun fel, c m gîndisem serios la el - adic pîn cînd a dat el de înceles c îl interesam. Acum ce era s spun?  Ce simcim unul pentru altul? Adic... " 40  Ei, hai, Bett! S nu-mi spui c nu _tiai c sunt îndrgostit de tine!"  N-am avut nici cea mai mic idee".  Serios? Ba trebuie s fi avut! Dac nu - atunci tot ce pot spune e c trebuie s te fi gîndit c sunt un tip destul de drguc. M-am dat peste cap s fiu lîng tine, s fiu drguc cu tine, s-ci art ce simt fr s-ci spun nimic de fapt. Vrei s spui c n-ai bgat de seam?"  Am observat. Mi-era team s-mi cred ochilor. Mi-am spus c nu puteam s te interesez, nicidecum... "  S fiu îndrgostit de tine. Asta _i vreau s-ci spun. Hai s nu mergem în campus acum. S ne întoarcem la Lagun _i s lmurim problema asta". ^apte ore mai tîrziu, ar_i de soare, plutind într-o ceac de culorile curcubeului, ne-am spus  la revedere" pe scrile de la intrarea în cminul meu. Am urcat în camer, bucuroas c aveam acea  cmruc" unde s meditez. Curcubeul e fcut din lumina soarelui _i din ploaie. Lumina soarelui care a transformat totul în jurul meu într-o simfonie de culori a fost revelacia iubirii lui Jim Elliot. Ploaia era cellalt element pe care el mi 1-a explicat pe cînd stteam a_ezaci pe iarba de lîng Lagun - faptul c Dumnezeu îl chema s rmîn necstorit. Poate pentru toat viaca, poate numai pîn cî_tiga pucin experienc în acel cinut din jungl unde urma s lucreze ca misionar. Misionarii mai în vîrst îi spuseser c era nevoie de brbaci necstorici pentru o lucrare pe care cei însuraci nu o puteau niciodat face. Erau unele zone în care femeile nu puteau merge. Jim i-a crezut _i _i-a luat un angajament de burlcie atîta timp cît voia lui Dumnezeu cerea aceasta. 3 iunie -  Pe cine am eu în cer decît pe Tine? ^i pe pmînt nu doresc pe nimeni în afar de Tine ". Psalmul 73:25  Sculaci-v _i plecaci; cci nu aceasta e odihna voastr..." Mica 2:10  ^i Domnul i-a spus lui Aaron: Nu vei avea nici o mo_tenire în cara lor... Eu sunt partea ta _i mo_tenirea ta..." Numeri 18:20  S-a dus dup iubicii ei _i M-a uitat pe mine, zice Domnul". Osea 2:13 41  Te voi logodi chiar cu Mine prin fidelitate: _i vei cunoa_te pe Domnul". Osea 2:20  îl am totdeauna pe Domnul înaintea mea...? " Psalmul 16:8  Tu îmi vei arta crarea viecii... " Psalmul 16:11  bine-m pe crrile Tale, ca pa_ii mei s nu alunece ". Psalmul 17:5 Eram foarte atent ce scriam în jurnal. Nu cred c pentru c m temeam ca altcineva s nu-mi descopere secretele. Cred c mi-era team s exprim, chiar _i pentru mine însmi, sentimente de care s-ar putea s trebuiasc s m debarasez. Mai bine s m alipesc de ceea ce îmi spunea Domnul, decît de ceea ce îmi spunea inima. Prea s fie o cale mai sigur. Nu o resping nici acum. Singurul mod în care îci poci cldi o cas pe stînc este ascultînd Cuvîntul (nu puteam s-1 ascult dac nu-mi ascultam decît sentimentele) _i apoi încercînd s-1 împline_ti. Mnunchiul de versete din însemnarea mea de jurnal de mai sus reprezint avertismente _i aspiracii care mi-au modelat gîndirea. Recunosc c sunt scoase din context, dar cred c Dumnezeu mi le-a dat pentru a-mi arta atunci anumite aspecte ale adevrului. Spiritul Sfînt ne-a fost dat s ne cluzeasc în tot adevrul, dar El nu face toat aceast lucrare dintr-odat. 42 Bag oare Dumnezeu de seam? îl vei cunoa_te cînd va veni Nu dac tobe te-or asurzi, Nici dup a Sa înfumurare, Nici dup strai de srbtoare, Nici dup mantie-or coroan. Prezenca Sa cunoscut-ci va fi cie, Prin sfînta armonie Ce-a Lui venire-n tine o face vie. Anonim în zilele care au urmat discuciei noastre de la Lagun, m-am rugat pentru acea armonie sfînt. Prea imposibil s aduci torentul pasiunii pe fga_ul lini_tit al planurilor pe care Dumnezeu le avea pentru Jim sau pentru mine, dar m-am rugat oricum pentru aceasta. Ne a_ezaserm pe iarb lîng lac _i vorbisem despre felul în care ne chinuise pe fiecare dintre noi problema celibatului, _tiind c _ansele noastre de a ne gsi perechea în munca de misionar ar fi strict limitat. Jim a spus c nu avea nici o intencie s-_i caute o socie. O gsise pe cea pe care o dorea.  Dac m cstoresc, _tiu cine va fi. Asta, sigur, dac ea m vrea". Celebrul lui zîmbet i-a trecut peste fac. I-am rspuns _i eu cu un zîm-bet. El s-a grbit s adauge:  Dar nu-i voi cere. Nu pot face asta, Bett, ^i va trebui s încelegi. Nu pot s-ci cer s te cstore_ti cu mine _i nu pot s-ci cer s faci nici un fel de angajament. Nu pot nici mcar s îci cer s a_tepci. Te-am pus pe tine, împreun cu toate sentimentele mele pentru tine, în mîna Domnului. El va trebui s duc la îndeplinire orice va voi". Ar putea El s fac aceasta? Mintea îmi era plin de întrebri. I-am Mulcumit lui Dumnezeu pentru acest brbat care îl punea pe El pe 43 primul loc. N-a_ fi putut fi peste msur de încîntat de cineva a crui foame spiritual nu o egala pe a mea. Dar Jim nu era numai spiritual. Avea _i calitci fizice. Avea o constitucie de atlet - o ceaf puternic, un piept proeminent, brace _i picioare musculoase. Avea pr _aten, piele aib, ochi alba_tri, dinci frumo_i _i un maxilar destul de ascucit.  Sunt avid dup tine, Bett", îmi spusese el. Nu era unul din aceia care vorbesc pe ocolite.  Suntem la fel în ceea ce prive_te aspiracia noastr spre Dumnezeu. M bucur pentru asta. Dar ne _i deosebim. Eu am corpul unui brbat _i tu pe cel al unei femei, _i sincer, te doresc. Dar nu e_ti a mea". Nu eram a lui. Atîta mcar era clar. Dar ce intenciona s fac Dumnezeu în aceast problem? îl interesa pe El necazul a doi pu_ti înc studenci? Poate c nici nu bgase de seam cauza noastr? ^i-ar bate El capul cu noi, cînd este ocupat cu cine _tie cîte universuri? Cine a msurat apele în palma mîinii Sale, sau a întins cerurile cît cine palma Sa? Cine a strîns toat carina pmîntului într-o banic, sau a cîntrit muncii cu cîntarul _i dealurile cu cumpna?... Nu _tici? Nu aci auzit? Nu v-a spus nimeni de mult, Nu aci bgat de seam înc de cînd a început lumea c Dumnezeu sade întronat pe acoperi_ul boltit al pmîntului, ai crui locuitori sunt ca _i cosa_ii?... Ridicaci-v ochii spre cer; gîndici-v la Cel ce le-a creat pe toate, le% condus o_tirea în _ir _i le-a chemat pe toate pe nume; prin marea Lui trie, tria _i puterea Sa, nici una nu lipse_te. (Isaia 40:12,21,22,26, NVE) Nici o stea, nici o planet, nici un meteorit sau vreun comet, nu, nici mcar vreo gaur neagr sau vreun pitic negru, nici una nu lipse_te. Dumnezeu le-a fcut. El le _tie numele, _tie care le este locul. Poate El s ne mai urmreasc _i pe noi? _i tu Israele, de ce spui:  Necazul meu este ascuns de Domnul, _i cauza mea nu a bgat-o de seam Dumnezeu?" Nu _tii? N-ai auzit? Domnul, Dumnezeul Cel etern, Creatorul întregii lumi, nu obose_te _i nu cade în le_in; nimeni nu-I poate ptrunde priceperea. El d trie celui obosit, force proaspete celui istovit. Tinerii pot obosi _i le_ina, chiar cei în floarea vîrstei se pot împiedica _i cdea; dar cei ce privesc la Domnul vor cî_tiga puteri noi, vor zbura ca vulturii; vor alerga _i nu vor obosi, vor umbla _i nu vor cdea niciodat în le_in. (Isaia 40:27-31, NVE) De ce te plîngi, o, Iacobe, 44 45 Durere sfi_ietoare 1 iunie 1948 - A fost o zi însorit, iar eu i-am trimis lui Jim o copie a unei poezii. 2 iunie -  colbul cuvintelor este apstor " (Jim). 3 iunie - Jim mi-a druit o carte superb de cîntri legat în piele, iar pe prima pagin liber scrisese:  Pentru Betty..., Voi cînta cu spiritul, _i voi cînta _i cu mintea... Vorbirea... în cîntece spirituale... cînta-rea... aducerea de mulcumiri...' (l.Corinteni 14:15; Efeseni 5:19,20). Fie ca El s ne arate mai mult din 'xa %bqv ectutou' (Luca 24:27). Jim". 4 iunie - îngrozitor de greu s învc. Nu am reu_it s dorm. Nu am putut mînca prea mult la micul dejun. Pe 5 iunie, Jim a scris aceste versuri: O, Doamne, în calea acestei rafale din al meu piept, de sentimente confuze _i clocotitoare, de violente pasiuni _i de dorince fluctuante, de durere sfî_ietoare a omului dinuntru, ridic tu ziduri de cremene din materialul din care Fiul Tu a fost fcut. Da, clde_te-n mine întrite bastioane de credinc care s cin piept curencilor mareei suflete_ti ce-absorb din adîncime, _i-ajut-m s-ndur acest ultim atac: M rog, în Numele lui Iesus. în seara urmtoare ne-am plimbat îndelung, discutînd despre  codurile" pe care ni le stabilisem amîndoi, Jim din Matei 19:12 -  Cci în 46 timp ce unii sunt incapabili s se cstoreasc pentru c a_a s-au nscut, sau au fost fcuci astfel de ctre oameni, sunt alcii care au renuncat ei în_i_i la cstorie de dragul Regatului cerului. Cei care pot s accepte lucrul acesta s-1 accepte" (nve). Jim se considera ca fcînd parte din ultima categorie. Era pregtit s renunce la cstorie, dac a-ceasta era necesar în cazul su, pentru a-L asculta pe Dumnezeu. în ceea ce îl privea, era în stare s accepte celibatul, cel pucin deocamdat. Codul meu era din Isaia 54:5 -  Socul tu este Fctorul tu, al Crui Nume e Domnul o_tirilor" (NVE), _i din l.Corinteni 7:34,35 - Femeia necstorit sau celibatar se îngrije_te de lucrurile Domnului; celul ei este s-I fie devotat Lui în corp, precum _i în spirit; dar femeia cstorit se îngrije_te de lucrurile lume_ti; scopul ei este s-i fie plcut socului ei. Spunîndu-v aceasta nu doresc s v prind într-un frîu strîns. M gîndesc pur _i simplu la binele vostru, la ceea ce este potrivit _i la libertatea voastr de a-L servi pe Domnul fr piedici" (NVE). Nici un cre_tin nu ar trebui s exclud posibilitatea ca aceasta s fie menirea lui. Trebuie s ia în considerare drepturile lui Dumnezeu asupra lui. Jim _i cu mine am fost uimici s descoperim cît de apropiate erau gîndurile noastre în aceast chestiune, ca _i în altele. Ne-am atras atencia unul altuia în legtur cu pericolul de a fi în_elaci de o astfel de potrivire. Pretextul potrivirii ( a_a a fost scris") a scuzat mai multe pcate decît î_i poate lumea întreag imagina, sau cel pucin decît se admite. Am decis c cel mai bun lucru pe care îl puteam face era s ne rugm constant _i s a_teptm rbdtori pîn cînd Dumnezeu ne va arta calea în mod clar. 47 O stare de a_teptare Am început s învc s a_tept. S a_teptm rbdtori nu ne st în fire celor mai mulci dintre noi, dar Biblia vorbe_te foarte mult despre aceasta. Este o disciplin important pentru oricine vrea s învece s aib încredere. 9 iunie 1948 -  Condu-m în adevrul Tu, _i învac-m; cci Tu e_ti Dumnezeul salvrii mele; pe Tine Te a_tept toat ziua ". Psalmul 25:5 A-L a_tepta pe Dumnezeu înseamn a sta perfect lini_tici... Putem noi amîndoi s avem încredere în cuvintele Sale? -  Nu este oare Domnul Dumnezeul vostru cu voi? ^i nu v-a dat El odihn din toate prcile?" 1. Cronici 22:18 Asear am citit capitolul 43 din cartea Windows de Amy Carmi-chael:  Piscuri ple_uve ale singurtcii... o pustie ale crui vînturi fierbinci sufl peste nisipuri incandescente, ce sunt acestea pentru El? Chiar "_i acolo El ne poate rcori, chiar _i acolo El ne poate reînnoi". Chiar în seara acelea_i zile de 9 iunie, Jim _i cu mine ne-am dus într-un cimitir _i ne-am a_ezat pe o lespede de mormînt. I-am spus c nu cred c ne-ar ajuta prea mult s discernem cluzirea lui Dumnezeu dac am începe imediat o corespondenc abundent. Nu ar avea mai mult sens s o  lsm mai moale"? Nu c am fi folosit expresia aceea pe atunci, dar ea exprim ceea ce am vrut s spun. Anume, s ne ajute s vedem întreaga situacie cu o raciune rece, dac vom face loc perspectivei pe care atît distanca, cît _i tcerea ne-ar putea-o oferi. Jim s-a gîndit la aceasta cîteva minute. Apoi mi-a vorbit despre povestirea pe care o citise din Biblie în dimineaca aceea - povestirea despre Abraham care î_i sacrificase cel mai precios lucru din viaca sa: pe fiul su Isaac.  A_a c te-am pus pe altar", mi-a spus el. încet, am observat c luna, care se ridicase în spatele nostru, arunca umbra unei cruci din piatr pe lespedea dintre noi. Am rmas tcuci foarte mult timp, meditînd la acest semn de netgduit. Ceea ce fcuse Abraham era strvechiul preludiu al deplinei revelacii a iubirii lui Dumnezeu. Deschiderea de a renunca la fiul su _i rsplata promis pentru aceasta - din nou, adevrul central al Crucii ne era revelat într-un mod misterios _i ciudat. Cînd tcerea a devenit grea, Jim a spus:  ^i ce vom face cu cenu_a?" Timpul ne-o va arta. O tînr mi-a scris recent:  Se pare c timpul _i rbdarea sunt elemente cheie în urmarea drumului care ne-a fost hrzit. M gîndesc cu mult mirare _i respect la faptul c tu _i primul tu soc aci a_teptat atît de mult, cutînd cu atîta grij s fici asculttori, _i m întreb, fiind lipsit de o cunoa_tere profund, dac aceasta este ceea ce se cere". Nu i-am putut spune c aceea_i durat de a_teptare îi era cerut _i ei. Ea va trebui s ia jugul lui Cristos asupra ei _i s învece de la El. ^tiu cu certitudine c a_teptarea lui Dumnezeu cere s fii dispus s suporci nesiguranca, s porci în tine întrebarea la care nu ai primit rspuns _i s-ci înalci inima spre Dumnezeu punîndu-I aceast întrebare, ori de cîte ori îci vine în minte. Este u_or s te convingi s iei o decizie efemer - mai u_or uneori decît s a_tepci cu rbdare. Cu adevrat inima mea îl a_teapt în tcere pe Domnul; scparea mea de la El vine. Cu adevrat El e stînca salvrii mele, turnul triei mele, încît nu m clatin... încrede-te totdeauna în Dumnezeu, poporul meu, vrsaci-v inimile înaintea Lui; Dumnezeu este adpostul nostru. (Psalm 62:1,2,8, NVE) Un acoperi_ deasupra capului. Un gard viu. Un adpost împotriva vîntului. O hain clduroas. Un adpost împotriva temerii de a pierde acest lucru de prec numit iubire, împotriva fricii de a duce o viac singuratic, fr singura persoan pe care credeam c am s-o pot iubi vreodat. Un adpost împotriva atacurilor, a agresiunii îndoielii c 48 49 Dumnezeu Se va îngriji de tot, dac a_ avea doar încredere în El - dar dac n-o va face? S a_tepci în tcere este cel mai greu lucru. Muream de dorinc s vorbesc cu Jim _i despre Jim. Dar trebuie s învcm s nu vorbim despre lucrurile pentru care nutrim cele mai profunde sentimente, cel pucin pîn nu le-am terminat de discutat cu Domnul. In cartea Idylls ofthe King (Idilele regelui) de Lord Alfred Tenny-son, cînd regele Arthur 1-a întrebat pe Sir Bor_ dac 1-a vzut pe Sfin-tul Graal, Bor_ a spus:  ,Nu m întreba, cci nu-mi este îngduit s vorbesc despre el; l-am vzut'; _i ochii îi erau scldaci în lacrimi". Luca ne spune în Evanghelia sa c, pe cînd predica Iesus în fiecare zi în templu, Se ducea s-^i petreac noaptea pe muntele Mslinilor. Cuvintele pe care le spunea oamenilor izvorau dintr-o îndelungat tcere pe acea colin lini_tit, departe de ora_, sub stelele tcute (Luca 21:37). Cu trei zile înainte de absolvirea mea, am petrecut dup-amiaza cu Jim într-un prculec din Glen Oak, Illinois. Am vorbit foarte pucin, ne-am bucurat de soare, de flori, de lac, de psri _i gîze. Sunt sigur c inima îmi era atît de plin, încît era gata s dea pe dinafar, de lucruri pe care voiam s le rostesc (cum ar fi  Te iubesc. Nu pot tri fr tine. Cum poci s faci asta? Nu pot s îndur asta", _i toate celelalte fraze disperate pe care femeile vor totdeauna s le spun). M-am abcinut, dar aceasta era tot ce puteam face. Sunt sigur c era bine pentru mine s m abcin.  Niciodat s nu pierzi ocazia de a nu deschide gura" este o regul bun, în armonie cu Scriptura, care spune:  Nu deschide gura, _i-ci vei dovedi astfel încelepciunea" (Proverbe 17:28, NVE).  Omul care vorbe_te prea mult î_i va primi pedeapsa" (Prover-belj?:7, NVE) _i:  Cînd oamenii vorbesc prea mult, pcatul nu este niciodat departe; bunul simc î_i înfrîneaz totdeauna limba" (Proverbe 170:19, NVE). Descoperindu-ne admiracia reciproc pentru soare, lac _i psri a fost pentru noi un mod neprimejdios de comunicare în acea dup-amiaz. Timpul hotrît de Dumnezeu pentru alte revelacii sentimentale putea s vin mai tîrziu. Ziua de mîine nu era treaba noastr; era a Lui. Regula zilei era s I-o încredincm, _i aceasta era de-ajuns.  Crezi c Dumnezeu îmi va face cunoscut o dat pentru totdeauna dac are de gînd s-mi dea un soc? Sunt într-o stare de a_teptare, _i a_ vrea s _tiu cît va mai dura". Aceste rînduri sunt extrase dintr-o scrisoare pe care am primit-o în 1982, dar pe care a_ fi putut-o _i eu scrie 50 în 1948. Este exact ceea ce simceam.  Numai dac Dumnezeu m va în_tiinca". Dar apoi exista bineînceles _i posibilitatea ca El s nu aib de gînd s-mi dea un soc. Voiam s aflu aceasta1? Eram pregtit pentru acest lucru? Poate c era mai bine s sper decît s aflu.  Starea de a_teptare" pare s ilustreze un aspect foarte important al a_teptrii rspunsului lui Dumnezeu. Cei mai mulci dintre noi care au cltorit cu avionul au trecut prin aceasta. Zborul a ajuns aproape la capt, avionul _i-a început coborîrea spre ora_ul de destinacie, cînd simci c se smuce_te din nou în sus, se înclin _i începe s se roteasc. Prin inter-fon se aude un anunc:  Doamnelor _i domnilor, v vorbe_te cpitanul echipajului. Datorit traficului aglomerat la aterizri, turnul de control ne-a desemnat o stare de a_teptare". Oamenii murmur nemulcumici. Copiii plîng. Te uici pe fereastr _i vezi acela_i peisaj pe care l-ai vzut acum un sfert de or. Te gînde_ti la persoana care te a_teapt la aeroport. Te uici la ceas _i încerci s-ci imaginezi ce se va întîmpla dac îci pierzi legtura sau întîlnirea programat. Speri s spun cpitanul exact cît va mai dura pîn la aterizare. Cît va mai dura zborul în cerc deasupra aeroportului? S.D. Gordon, în cartea sa, Quiet Talks on Prayer (Vorbiri lini_tite despre rugciune, p. 155), descrie a_teptarea ca avînd urmtoarele semnificacii: Statornicia, care te mencine; Rbdarea, care te cine pe loc; Speranca, care îci ridic faca spre cer; Supunerea, care îci face fiinca gata s porneasc la drum sau s accioneze; Ascultarea, care te face tcut _i lini_tit, pentru a auzi. Cît, Doamne, cît de mult trebuie s a_tept? Nu conteaz, copilul Meu. Ai încredere în Mine. 51  Materiale de sacrificiu Mai rmseser cîteva zile înainte ca eu _i Jim s ne desprcim. Familia mea a venit la absolvire, _i a trebuit s aleg de mai multe ori între a merge cu ei la diferite festivitci _i o plimbare cu Jim. Cîteodat cî_tigau ei. Cîteodat el. înc o excursie la Lagun.  O s fie greu", mi-a zis el.  Mai greu decît am vrea s ne imaginm". Apoi, în seara urmtoare, nu am mai avut timp pentru a ajunge pîn la Lagun, ci doar pîn la un cîmp de lîng campus, unde am stat pe o ptur, în timp ce burnica care cdea mi-a stricat prul.  Mi, prul tu s-a fcut chiar drept"! a spus el, tocmai cînd speram c nu va bga de seam. Cred c în seara aceea a fost prima dat cînd Jim m-a atins. ^i-a trecut dosul degetului peste obrazul meu. Un gest mrunt, plin de înceles. M-am gîndit la acel lucru de o mie de ori dup aceea. Versetele din Daily Light pentru acea zi erau:  Tot ce poate îndura focul, Tu îl vei face s treac prin foc... Domnul Dumnezeul tu te încearc pentru ca s afle dac îl iube_ti pe Domnul Dumnezeul tu cu toat inima ta _i cu tot sufletul tu... Tu, Doamne, ne-ai încercat: ne^ai pus la încercare cum se încearc argintul" (Numeri 31:23; Deu-terotfom 13:3; Psalm 66:10,12; Isaia 43:2). Puritatea se dobînde_te cu un prec ridicat. Nu puteam ocoli lucrul acesta. Prea c fiecare carte pe care puneam mîna îmi amintea de acela_i principiu spiritual. Ce a curs în ultimul timp pentru tine ca apa din fîntîna Betlehemu-lui? Iubirea, prietenia, binecuvîntri spirituale? Atunci, îci pui în pericol sufletul, înfruptîndu-te din aceste lucruri. Dac o faci, nu le poci vrsa înaintea Domnului. Cum s renunc la daruri spirituale, sau la o prietenie fireasc, sau la iubire? Cum pot da aceste lucruri Domnului? Numai într-un singur mod: prin hotrîrea mincii, _i asta nu ia decît vreo dou secunde. Dac pstrez pentru mine binecuvîntri spirituale sau o 52 prietenie, ele m vor corupe, oricît de minunate ar fi. Trebuie s le vrs înaintea Domnului, s I le dau Lui în mintea mea, de_i pare c le risipesc, a_a cum David a vrsat apa pe nisip, _i a fost numaidecît absorbit. (Oswald Chambers, My Utmostfor His Highest) Chambers se refer la povestea dorincei nea_teptate a lui David de a bea ap din fîntîna Betlehemului, pe cînd se ascundea de du_manii si în pe_tera Adulam. Trei dintre oamenii si _i-au riscat viaca s treac prin tabra filistenilor _i s i-o aduc. David a vrsat-o pe pmînt, refuzînd  s bea sîngele" oamenilor si (2.Samuel 23). Dumnezeu ne d materiale de sacrificiu. Cîteodat, sacrificiul nu prea are sens pentru alcii, dar cînd îi este oferit Lui e totdeauna acceptat. Ce  rost" avea ca Dumnezeu s-i cear lui Abraham s-_i sacrifice fiul iubit, pe Isaac? Aceast istorie a fost atacat deseori ca fiind  p-gîn" _i a fost gre_it interpretat. Darul nostru dedicat Lui e foarte probabil s fie considerat fr rost, sau chiar fanatic, îns El îl prime_te. Iesus a primit parfumul de prec din partea femeii care I se închina, de_i cei de fac au considerat acest lucru o pierdere prosteasc. Aceasta este o leccie pe care am înceles-o foarte vag în 1948, dar a devenit tot mai clar pe msur ce înaintez în umblarea mea cu Dumnezeu. Am încercat cîteodat s o explic oamenilor singuri _i care tînjesc s iubeasc pe cineva.  încredincaci totul lui Iesus", le spun. Singurtatea îns_i este material de sacrificiu. Chiar _i dorincele pot fi oferite Celui care încelege perfect. Doar atunci cînd ofranda este pus în mîna Sa poate El s-o transforme în ceva bun pentru alcii. Ce va face El cu aceast ofrand? Nu te îngrijora. ^tie El ce face. Ceremonia de înmînare a diplomelor de absolvire era dimineaca. Dup-amiaz, Jim m-a dus cu ma_ina la gara din Chicago ca s prind trenul. Voiam s m ia în brace strîns _i s m srute fr s rsufle pîn cînd trenul o lua din loc. Aceasta î_i dorea o parte din mine. O alt parte spunea nu. A fost o noapte lung în drum spre Oklahoma. Springfield, Kansas City, Wichita. Cîte opriri între ele? M-am trezit la fiecare, încercînd s calculez cît de departe eram acum de Jim, mi-1 imaginam dormind profund (visînd poate?) în camera de oaspeci a mtu_ii sale, unde urma s petreac cîteva sptmîni înainte de a se duce acas în Oregon. Copiasem o poezie de Alice Meynell într-un caiet. O scoteam din cînd în cînd, pîn cînd am învcat-o pe de rost: 53 Fie ca acest al nostru rmas bun, acest ultim adio, S fie lini_tit _i splendid ca un arbore de pdure... S nu existe decît o singur privire-n ochii no_tri Izvorît din uimirea ultimilor ani, O frumusece prea imens pentru a se pierde Pe buze tremurînde _i. în _iroaie de lacrimi arztoare. Cel pucin Jim nu vzuse buzele tremurînde _i lacrimile. Dup ce am dat mîna (mai precis ne-am strîns mîinile), el a rmas pe loc în timp ce eu am plecat pe peron, aproape cît cinea trenul, pîn la vagonul unde îmi aveam locul. I-am fcut cu mîna de la distanc cînd m-am suit în tren. Onoarea mai presus de pasiune Vi se pare ciudat chestia asta? întinde aproape s rup coarda credibilitcii, la acest sfîr_it de secol douzeci? Dac da, poate pentru c aici se afl un concept de onoare care s-a pierdut în mare parte. Onoarea înseamn fidelitate fac de un sistem fix de valori _i relacii. Exist ceva azi, chiar în imaginacia cre_tinului, pentru care suntem dispu_i s pltim precul sacrificiului de sine? A rmas vreun concept, vreun scop precis, vreo înfrînare a pasiunii? Sigur c mai exist pe undeva, îns e greu de gsit. Richard Lovelace a scris despre acest lucru în secolul 17, în poezia sa  To Lucasta, Going to the Wars": S nu-mi spui, scumpo, c sunt ru, Cci din schitul Pieptului tu cast _i mincii tale lini_tite Spre rzboi _i arme fug... Nu te-a_ putea iubi pe tine, draga mea, atît de mult, De n-a_ iubi mai mult onoarea. Scriu aceasta în speranca c cei care _tiu ce înseamn onoarea se vor bucura s descopere c nu sunt singuri. S-ar putea s fie încurajaci s afle c exist, chiar în ultimele decenii, unii care recunosc ceva mult mai important decît propriile lor pasiuni, chiar dac pentru lume, în general, nu mai exist nimic altceva important. Cei mai mulci vor sacrifica orice - siguranc, onoare, respectul de sine, bunstarea celor pe care îi iubesc, ascultarea de Dumnezeu - de dragul pasiunii. Ei chiar î_i vor spune c ascult de Dumnezeu (sau c, cel pucin, El nu Se supr) _i se vor felicita pe ei în_i_i c sunt atît de liberi, atît de desctu_aci, atît de curajo_i, atît de cinstici _i de  deschi_i". Cu cît este mai mare potencialul de a face bine, cu atît e mai mare ^i potencialul de a face ru. Aceasta am descoperit noi, Jim _i cu mine, 55 54 în puterea iubirii pe care ne-o purtam unul altuia. Un dar bun _i perfect sunt aceste dorince naturale. Dar e necesar, cu atît mai mult, ca ele s fie înfrînate, cinute sub control, corectate _i chiar crucificate, pentru a rena_te puternice _i pure pentru Dumnezeu. Nu cred c am vorbit vreodat despre onoare ca _i concept. Jim m onora ca femeie; eu îl onoram ca brbat. Vzusem deosebirea, fr îndoial. Cît de clar am vzut, am simcit _i am fost impresionaci de deosebirea dintre un brbat _i o femeie! Un sistem stabilit de valori _i relacii ne cinea la distanc, fiecare purtîndu-1 pe cellalt în reverenc înaintea Stpînului. Ai Lui eram, El avea toate drepturile, toate prerogativele de a oferi _i de a recine, potrivit tiparului voincei Sale, care a rmas pîn acum un mister pentru noi. Pucini, cred, chiar dintre cei care respect acela_i sistem de valori, trebuie s treac printr-un proces atît de îndelungat _i atît de miglos. Cei mai mulci î_i învac, poate, lecciile cu mai mult u_urinc decît am fcut-o noi. Nu _tiu. Pentru noi, a-ceasta a fost calea pe care a trebuit s mergem, _i am mers pe ea, Jim considerînd c era datoria lui s m protejeze, eu considerînd c a mea era s a_tept în tcere _i nu s încerc s-1 curtez sau s-1 seduc. Restricciile unei iubiri în Domnul sunt minunat exprimate de Chris-tina Rossetti: Crede-m, nu merit a ta dojana blînd - Iubesc mai mult pe Dumnezeu, cum tu ai vrea; La tine, nu la El a_ renunca, de-ar fi s pierd pe unul din voi doi, Nici ca a lui Lot socie în urm o necredincioas privire n-a_ arunca, Gata nefiind la tot a renunca; Mi-am socotit eu precul, _i-asta zic, Chiar dac-a_ fi dintre ai Domnului o_teni, eu, cel mai mic, Sau cea mai jalnic oic ce Cristos cu-al Su toiag o pstorea. Totu_i, atîta cît pe Domnul cel mai mult eu L-oi iubi, Pe tine nu te voi putea iubi peste msur, socotesc; îl iubesc pe El mai mult, deci _i pe tine las-m s te iubesc; Cci înceleg c iubirea-i de-a_a fel încît Pe tine nu te pot iubi, de nu-L iubesc pe El, Iar pe El nu-L pot iubi, pe tine de nu te iubesc. Mici morci Universitatea Oklahoma, unde am studiat lingvistica, are un stadion enorm. în timpul verii nu se întîmpla nimic acolo, a_a c m urcam adesea pîn la ultimul rînd din tribun, dup cin, s m bucur de orice adiere care se putea ivi dup cldura canicular a zilei _i s privesc acele fantastice apusuri de soare specifice statului Oklahoma. Era un loc minunat unde puteai s fii singur pentru a medita, a citi _i a te ruga. M-a tulburat faptul c mi-am dat seama c nu puteam s meditez, s citesc sau s m rog decît în legtur cu Jim Elliot. El aprea în fiecare gînd, în fiecare rînd pe care îl citeam din Biblie, sau din oricare alt carte. Se amesteca în morfologia, sintaxa _i fonetica pe care mi le îndesam în cap. Din cauza lui nu m puteam concentra în rugciune. Este bine c Domnul are mil de toci cei care se tem de El, _tie cum suntem fcuci _i î_i aminte_te c nu suntem decît carin. El ne iubea pe amîndoi, _tia exact cît ne iubeam unul pe altul, _i a folosit chiar _i ocoli_urile pentru a ne aduce din nou acas. Cineva remarca odat c durerea de dinci pe care o simci în acest moment este cea mai mare durere din lume. Boala iubirii poate prea un fleac în comparacie cu alte maladii, dar cel care e bolnav de iubire este cu adevrat bolnav, iar Tatl Ceresc încelege aceasta. El ne atrage mereu pe crarea ctre glorie, dac în adîncul inimii noastre nu dorim decît Regatul su, dac nu suntem dintre aceia pe care Psalmul 78:8 îi descrie ca pe  o generacie fr un cel precis, ale cror inimi nu sunt acintite asupra lui Dumnezeu" (NVE). 3 iulie - Psalmul 44:18, 19 (NVE):  Nu ne-am prsit celul _i picioarele noastre nu s-au abtut de la crarea Ta. Totu_i, Tu ne-ai zdrobit cape un _arpe-de-mare _i ne-ai acoperit cu întunericul morcii". 56 57 A_tept. Doamne, cile Tale Nu pot fi aflate, Iubirea Ta e de neatins. O, cine-m lini_tit Sub umbra Ta. E de-ajuns ca Tu s înalci lumina Fecei Tale. A_tept - Pentru c mi s-a poruncit S fac a_a. Mintea îmi e plin de-ntrebri. Sufletul meu întreab:  De ce?" Dar apoi vine cuvîntul lini_titor:  A_teapt-L doar Pe Dumnezeu ". ^i astfel, nici mcar ca lumina S înainteze, Nu a_tept. Ci Te a_tept pe Tine, Domnul meu scump. Fratele lui Jim, Bert, era student la aceea_i universitate cu mine. Cîteodat, la capel, îl zream deodat din profil - semna atît de mult cu Jim! Dup cin, cîntam pe rînd la pian _i ne învcam imnuri unul pe altul în cantin. Cînta la fel ca Jim - din toat inima, fr _ovial, era vocea unui om bun _i sincer. Prezenca lui îmi amintea mereu de Jim. ,^Gînd*voia lui Dumnezeu se intersecteaz cu voia omului", spunea Addison Leitch,  cineva trebuie s moar". Viaca cere nenumrate  mici morci" - ocazii cînd avem _ansa de a spune  nu" sinelui _i  da" lui Dumnezeu. Apostolul Paul a spus:  Cci mereu, în timp ce suntem înc vii, suntem daci în mîinile morcii, pentru Iesus..." (2.Corinteni 4:11, NVE). Nu c tot ce are legtur cu firea noastr ar fi ru _i ar merita s moar. Nu aceasta voia s spun Iesus cînd a zis:  Nu voia Mea..." Nu se putea ca nici mcar cea mai mic parte din voia Sa s fie rea. Era doar alternativa de a renunca la tot - binele pe care îl fcuse _i binele pe care îl va face dac I se va permite s triasc - pentru iubirea lui Dumnezeu. Aceea_i alternativ ni se ofer _i nou. S privesc profilul lui Bert, s-1 ascult cîntînd; s contemplu bine- 58 cuvîntarea cstoriei privind perechile care frecventau acela_i curs la universitate; s reînviu în memorie suferinca dulce a acelor ore petrecute la Lagun; s-mi schicez în minte chipul lui Jim cînd ne-am spus  la revedere" în gara Union Station - acestea erau doar  morci mici", dar aceste lucruri mici trebuiau s moar ca _i cele mari. Orice amintire care trezea dorul trebuia s fie sacrificat. Exist un mare totu_i. Iat-1: Nu am fost menici s murim doar pentru a fi morci. Dumnezeu nu ^i-ar fi putut dori aceasta pentru creaturile crora El le-a dat suflarea viecii. Noi murim pentru a tri. O smînc cade pe pmîntul negru _i moare. Din moartea sa izvor_te o viac însutit. Dup cum se ruga sfîntul Francisc:  Cînd dru-im, primim, cînd iertm, suntem iertaci, cînd murim ne na_tem pentru viaca etern". Este nevoie de credinc pentru a crede acest lucru, _i un agricultor are nevoie de credinc pentru a sdi o smînc. Este nevoie de credinc pentru a tri cu acest lucru, pentru a acciona asupra lui, credinc pentru a nu pierde din vedere sfîr_itul fericit al tuturor acestor lucruri. Un e_ec în credinc poate duce cu siguranc în aceast privinc la resentimente, apoi la deprimare. ^i procesul de distrugere va continua. 59 Viac'izvorHdin moarte 4 iulie, Oklahoma - Am petrecut înc o sear lung _i glorioas la apusul soarelui, în vîrful stadionului. Acolo, în rugciune _i meditacie, am învcat trei lucruri: 1. A aprut ofî_ie micuc de curcubeu - doar captul unei _uvice, în nori-_i am _tiut c era pentru mine. Nu puteam vedea captul cellalt, nici arcul spectaculos care trecea cu mult dincolo de norii care m umbreau, dar am putut vedea buccica aceea _i am _tiut c era un semn al fidelitcii Lui, cci Cel care a promis este fidel. 2. Apoi au venit ni_te nori din aur curat. Nu era nimic în ei care s le dea strlucirea aurului, nu era decît o ceac. Nici în norul meu nu era nimic care s-lfac s strluceasc - decît poate o ceac de lacrimi, nimic altceva. Dar Soarele ^i-a înlcat lumina. Domnul a fcut ca faca Lui s strluceasc peste mine _i a fost plin de îndurare fac de mine _i mi-a dat pace, acolo, în apusul serii. 3. El mi-a dat cuvintele:  Dac un bob de grîu nu cadepepmînt _i moare, rmîne singur; dar dac moare, aduce mult rod" (Ioan 12:24). A_a stteau lucrurile _i cu smînca mic a posibilitcii ca iubirea noastr s se împlineasc. Era atît de mic, dar îngropat. ^i l-am cerut lui Dumnezeu s o ude, acolo, în întuneric, _i s-i transforme corpul mort într-un rod. Ce rod va produce El? Dac ar fi posibil ca dintr-o smîn-c atît de mic El s plsmuiasc în mine roadele Spiritului, sau mcar începutul învcrii lor: iubire, bucurie, pace, rbdare, generozitate, buntate, credinc, blîndece, cumptare. O, Mare împrcitor al Recoltei, Arat-ne boabele, roadele de aur ce-au rsrit Din bobul de grîu ce noi l-am îngropat _i-a murit. AMY CARMICHAEL  Toward Jerusalem " (Spre Ierusalem, p. 95) 60 5 iulie. Apusul din seara aceasta este auriu-roz _i lila. Straturi înguste de nori se întind spre apus, fcute din aur curat. Stînd aici, citesc Psalmii 56 _i 57:  Cci îndurarea Ta se întindepîn la Ceruri _i adevrul Tu pîn la nori. Fii înlcat, Dumnezeule, mai presus de Ceruri, _i gloria Ta s se întind peste tot pmîntul". O asemenea îndurare m uluie_te. îmi pare ru c nu m las mai cu ardoare în voia lui Dumnezeu... Astzi mi-a venit în minte un gînd: Dac îmi va cere s a_tept cinci ani? Sunt tulburat numai cînd m gîndesc. ^i totu_i, cum mi-a_ putea oare închipui c îndurarea lui Dumnezeu, care s-a întins pîn la mine din eternitate în eternitate, ar putea fi epuizat în cinci ani? Cînd treci printr-o astfel de perioad de cinci ani, sau oricare ar fi durata, este u_or s cite_ti crci spirituale ca fiind doar crci spirituale, fr nici o legtur cu realitcile dure crora încerci s le faci fac. Cu toate acestea, principiul adînc al viecii izvorîte din moarte, pe care mi 1-a revelat atît de minunat Lilias Trotter prin cartea ei Parables ofthe Cross, se refer în întregime la realitcile dure. Am gsit o adevrat mîngîiere în învcturile care mi s-au artat pe vîrful stadionului prin curcubeu, prin nor, prin cuvintele despre bobul de grîu, prin apusul de soare. Dumnezeu mi-a transmis pace în mijlocul zbuciumului meu emocional, pentru c o ceream _i o cutam _i eram înde-ajuns de tcut pentru a o auzi. Cei care au urechi de auzit _i ochi de vzut vor fi eliberaci de poverile lor, prea grele pentru a fi purtate, prin limbajul copacilor toamna, de exemplu, atunci cînd ei se îmbrac cel mai glorios pentru a se pregti de moarte. Ro_ul frunzelor este un simbol al crucii. Urmeaz iarna, un anotimp în care zpada închide totul într-o tcere înghecat. Copacii devin atunci ni_te schelete, dar se petrec minuni în adîncimea lucrurilor. Vine primvara, _i minunile ascunse izbucnesc toate deodat - mldice firave, muguri umflaci, pete de culoare verde _i ro_ie acolo unde totul prea pierdut cu o zi în urm. Lilias Trotter arat c floarea galben a drobicei cre_te direct din spinii de anul trecut. învcturi clare pentru noi, dac deschidem bine ochii. Dac frunzele nu ar fi fost lsate s cad _i s se ve_tejeasc, dac copacul n-ar fi consimcit s fie un schelet timp de mai multe luni, nu s-ar mai na_te o nou viac, nici vreo floare, nici fructe, nici semince, nici o nou generacie. M întreb care s fi fost florile _i fructele în viaca unei alte cores- 61 pondente de-ale mele. Trecea prin  iarn" cînd scria despre  acest brbat superb" care intrase în viaca ei, îi dduse toate motivele s cread c era nebun dup ea, apoi se îndreptase spre altcineva. El avea chutzpah-ul s se întoarc din cînd în cînd s-i povesteasc cum a-ceast nou prieten îi  umplea goluri" din viac pe care nu le umpluse nimeni altcineva. (Ce porcrie, m-am gîndit eu. Ce-l doare pe un brbat capabil de a_a ceva? Ce suferinc are femeia care s asculte a_a ceva?) îmi spunea în scrisoare c încercase totul - s se întîlneas-c cu alcii, s fie furioas ca un viespar, s-i analizeze gre_elile. Se gîndise chiar s devin pustnic. Nimic nu a mers. înc î_i mai dorea s fac parte din viaca lui. Era totul în zadar? Ultima parte a scrisorii ei arta semne de primvar: Dumnezeu m-a maturizat prin faptul c l-am cunoscut pe el, ceea ce nu pot s regret, de_i au fost momente cînd mi-am dorit s nu-1 fi cunoscut niciodat. Trebuie s-1 încredincez în mîna Domnului în mod regulat. Triesc  la timpul prezent" mai mult decît oricînd pîn acum _i am reu_it s înving dorinca chinuitoare de a _ti dac  noi" vom reu_i pîn la urm  s ne împcm". I-am spus Domnului c vreau s fiu o serv asculttoare, iar El mi-a replicat:  ^i chiar e_ti dispus s înfrunci durere _i suferinc sau orice e necesar ca Eu s te fac o serv asculttoare?" Chiar dac nu m simceam în stare, am spus:  Am de ales? Acum _tiu deja prea bine s marchez golurile. Nu mai e cale de întoarcere". A_ minci dac a_ spune c nu-mi era team. Dar El m-a adus pîn aici, _i bucuria mea este deja de negrit.  %* .: 62 Ce s fac cu singurtatea Doi îndrgostici desprcici geografic pot strui cu gîndul asupra trecutului _i viitorului, retrind fericirea de a fi fost împreun _i antici-pînd bucuria reunirii. E foarte posibil s iroseasc prezentul pe de-a întregul. O scrisoare de la o învctoare arat c ea nu a vrut s-1 iroseasc. Ea dorea s învece din experienca desprcirii _i a singurtcii. Am fost desprcici timp de _ase luni _i vom avea cinci zile împreun de Pa_te cînd el vine aici. Dup aceea, pleac din nou pentru opt luni. Paul face lucrurile pas cu pas _i trie_te foarte mult de pe o zi pe alta. El m-a învcat multe. Mie îmi place s planific totul dinainte, s _tiu exact unde _i cînd m duc, chiar atunci cînd Domnul a vrut ca eu s-L a_tept. Oricum, am citit jurnalul lui Jim _i am învcat foarte multe din ceea ce a simcit el în timpul îndelungatelor voastre perioade de desprcire. Acesta este în mare msur punctul de vedere al unui brbat, dar a_ vrea s _tiu ce-ci trecea cie prin cap în timpul acela. Cîteodat aceast singurtate interioar doare atît de mult. Nu pentru c nimeni nu m-ar iubi; am princi minunaci _i fraci _i surori foarte iubitoare. Dar anul acesta am trecut printr-o singurtate pe care nu am mai trit-o niciodat _i _tiu c mare parte din ea se datoreaz faptului c nu mai sunt la facultate, ci pe cont propriu, pentru prima dat. Care este cel mai bun mod de a aborda aceast perioad? împreun cu rspunsul meu i-am trimis o carte scris de mine care se nume_te Loneliness (Singurtate). Iat cum sun: Stai lini_tit _i s _tii c El este Dumnezeu. Cînd e_ti singur, prea mult lini_te este exact lucrul care pare s-ci pustiasc sufletul. Folose_te acea lini_te s-ci faci inima s tac înaintea lui Dumnezeu. Cu-noa_te-L. Dac El este Dumnezeu, El decine înc controlul. 63 Aminte_te-ci c nu e_ti singur.  Domnul, El este Cel care va merge cu tine. El nu te va dezamgi _i nu te va prsi. între_te-te _i încura-jeaz-te" (Deuteronom 31:8). Iesus le-a promis discipolilor Si:  Iat, Eu sunt cu voi totdeauna" (Matei 28:20). Nu conteaz c nu-I poci simci prezenca. El este aici, _i nu uit de tine nici o clip. Adu mulcumiri. în perioadele de cea mai mare singurtate, am fost ridicat de promisiunea din 2.Corinteni 4:17,18:  Cci acest mic necaz temporar pregte_te pentru noi o greutate etern de glorie care întrece orice comparacie, pentru c noi nu ne uitm la lucrurile care se vd, ci la cele nevzute". Acesta este un motiv de a-I aduce mulcumiri Domnului. Chiar aceast singurtate care pare atît de grea va fi cu mult întrecut în greutate de gloria care ne va fi dat. Refuz autocomptimirea. Refuz-o categoric. Este ceva mortal, în stare s te distrug. îndreapt-ci gîndurile spre Cristos care a purtat deja durerile _i suprrile tale. Accept-ci singurtatea. Este o etap _i numai o singur etap, într-o cltorie care te poart spre Dumnezeu. Nu va dura mereu. Ofer-I singurtatea ta lui Dumnezeu, a_a cum biecelul I-a oferit lui Iesus cele cinci pîini _i cei doi pe_ti pe care îi avea. Dumnezeu o poate schimba spre binele altora. F ceva pentru cineva. Indiferent cine e_ti sau unde te afli, trebuie s existe ceva ce poci face, sau cineva care are nevoie de tine. Roa-g-te s fii un instrument al pcii lui Dumnezeu, ca acolo unde exist singurtate s aduci bucurie. Important este s prime_ti experienca acestui moment cu bracele deschise. Nu-1 irosi.  Oriunde te afli, fii cu toat fiinca ta acolo", scria odat Jim.  Trie_te din plin fiecare situacie pe care o consideri ca fiind voia lui Dumnezeu". CK'noapte superb cu clar de lun, dar eu sunt singur. Ar trebui s resping chiar strlucirea lunii, pentru c iubitul meu este în alt parte? O cin intim la lumina luminrilor cu prieteni - numai perechi în afar de mine. S fiu nefericit toat seara pentru c ei sunt împreun, iar eu sunt singur? Am fost  nedreptcit"? Cine m-a nedreptcit? Sun telefonul. Oh! Poate este el! E cineva care vinde becuri. S fiu nepoliticoas pentru c ar fi trebuit s fie altcineva? O scrisoare la cutia po_tal care (mcar o dat) nu arat ca o corespondenc publicitar sau ca o factur. O înhc cu nerbdare. E de la mtu_a Susie. S o arunc cu disprec? ^tiu totul despre astfel de reaccii. Le-am trit de multe ori. Ceva o 64 i-am scris lui Jim odat trebuie s-mi fi trdat resentimentele, pentru c mi-a rspuns:  Nu lsa dorul nostru s ne taie pofta de a tri". Tocmai aceasta lsasem eu s se întîmple. Erau momente, sunt sigur, cînd dac ar fi încercat cineva s vorbeasc cu mine despre fericirea Cerului, m-a_ fi întors bosumflat. Ceea ce m durea era c alcii aveau nu numai perspectiva Cerului, dar aveau  toate acestea, _i pe deasupra Cerul",  toate acestea" însemnînd logodn sau cstorie. Eram lacom. Cînd apostolul Paul le-a scris cre_tinilor romani despre certitudinea fericit a Cerului, a continuat:  Aceasta nu înseamn, bineînceles, c avem doar o speranc a viitoarelor bucurii - putem fi plini de bucurie, aici _i acum, chiar _i în mijlocul încercrilor _i necazurilor" (Romani 5:3, PHILLIPS). Chiar atunci cînd m simt cel mai singur - într-o noapte cu lun plin, la o cin în lumina luminrilor, cînd nu primesc un telefon sau o scrisoare - pot fi oare  plin de bucurie, aici _i acum?" Da. Aceasta o spune Biblia. Aceasta înseamn c trebuie s fie nu numai adevrat, ci _i posibil, posibil pentru mine.  Dac le primici cu o atitudine potrivit, chiar aceste lucruri ne vor da putere s îndurm rbdtori; aceasta, la rîndul ei, ne va maturiza, iar un caracter matur produce o speranc neclintit, o speranc care nu ne va dezamgi niciodat" (Romani 5:4, PHILLIPS). Dac le primici cu o atitudine potrivit. Acestea sunt cuvintele cheie. Scaunul gol, cutia po_tal goal, alt voce la telefon decît cea a_teptat, nu au nimic magic în ele care s maturizeze un brbat singur sau o femeie singur. Ele nu vor produce niciodat o speranc neclintit. Chiar deloc. Efectul necazurilor mele nu depinde de natura necazurilor propriu-zise, ci de modul în care eu le primesc. Le pot primi cu bracele deschise în credinc _i acceptare, sau m pot rzvrti _i le pot respinge. Ceea ce vor produce ele dac m rzvrtesc _i le resping va fi foarte diferit de un caracter matur, ceva ce nu-i va plcea nimnui. Uit-te la alternative: rzvrtire - dac aceasta este voia lui Dumnezeu pentru mine acum, El nu m iube_te, respingere - dac aceasta este ceea ce îmi d Dumnezeu, nu accept nici un pic din ea. credinc - Dumnezeu _tie exact ce face. acceptare - El m iube_te; El are planuri bune pentru mine; voi accepta acest lucru. 65 Cuvintele  plin de bucurie, aici _i acum" depind de cuvintele  dac le primici cu o atitudine potrivit". Nu poci avea una fr cealalt. Primit cu un spirit de încredere, chiar _i singurtatea contribuie la maturizarea caracterului, _i chiar _i îndurarea unei desprciri _i a tcerii, _i pîn _i cel mai greu lucru dintre toate - nesiguranca, pot cldi în noi o speranc neclintit. Surprizele Providencei h . în 1887, Mark Twain era în New York, a_teptîndu-_i socia, Livy, s vin de la Hartfort ca s ia o cin cu el, apoi s plece la Washington pentru a petrece o sptmîn acolo. Un viscol a împiedicat-o s vin. Twain a scris: ^i uite-a_a, dup ce m-am strduit s te conving s-mi promici în sfir_it c-ci vei lua o sptmîn de vacanc s pleci cu mine într-o aventur, uite ce surprize ne-a fcut Providenca. S-ci fi cerut pur _i simplu s stai acas ar fi fost cu totul înde-ajuns: dar, nu, aceasta nu e de-ajuns de spectaculos, suficient de pitoresc - ideea este s declan_eze un viscol: s toarne toat zpada în troiene, s dezlncuie toate vînturile, s paralizeze un întreg continent, aceasta consider Providenca c e modalitatea potrivit de a strica stratagema cuiva. Vai de mine, dac a_ fi _tiut c o s provoc atîtea necazuri care o s coste atîtea milioane, n-a_ mai fi pomenit niciodat nimic despre venirea ta la Washington. (Edith Colgate Salabury, Susy and Mark Twain, p. 249-250) Sutele de pagini de jurnal _i însemnri care descriu agonia sufletului meu ar convinge pîn _i pe cel mai cinic cititor c autoarea nu respingea ceea ce voia Dumnezeu ca ea s fac. Adesea dezorientat, uneori plin de team, alteori nefericit, sau fanatic, sau îndrumat gre_it, dar rar rzvrtit. Aproape totdeauna, cred, hotrît s asculte. Nu ar fi fost suficient ca Dumnezeu s-i cear pur _i simplu s se încread în El? Este absolut necesar ca El s ne smulg din faca ochilor tot ce precuim noi mai mult, s ne tîrasc prin traume spirituale din cele mai grave, s ne lase despuiaci în btaia rafalelor Spiritului Su purificator pentru ca noi s învcm s ne încredem în El? Dar eu exagerez. Dramatizez experienca cea mai banal. Ce sunt 66 67 aceste copilrii sentimentale, fac de adevratele nenorociri? S vorbim despre lecciile de încredere. S ne uitm la ce a suferit apostolul Paul: naufragii, bti, biciuiri publice, închisoare, lancuri, tortura cu picioarele în butuci, înfometare, lips de îmbrcminte - toate acestea îngrmdite pe capul unui om, care, în ciuda faptului c îi persecutase pe cre_tini ani întregi, fusese transformat într-o clip într-un servitor fidel al lui Dumnezeu. Se pare, dup cum spunea Mark Twain, c  cele mai ciudate dintre toate sunt cile pe care accioneaz Providenca". Sfînta Tereza _i-a exprimat _i ea o uimire asemntoare:  Dac a_a îci tratezi prietenii, nu e de mirare c ai a_a de pucini". Dar ascultaci mrturisirea de încredere a lui Paul: Cine ne poate desprci de iubirea lui Cristos? Necazul, durerea sau persecucia? Lipsa de îmbrcminte, pericolele fizice, amenincarea forcei armelor? într-adevr, unii dintre noi cunosc adevrul vechilor scrieri care spun: De dragul Tu suntem uci_i toat ziua; Am fost socotici ca ni_te oi de tiere. Nu, în toate aceste lucruri noi cî_tigm o victorie cople_itoare prin Cel care ^i-a dovedit iubirea fac de noi. Eu sunt cu totul încredincat c nici moartea, nici viaca, nici vreun trimis din Cer sau vreun monarh de pe pmînt, nici ceea ce se întîmpl azi, nici ceea ce se poate întîmpl mîine, nici o putere de sus _i nici o putere din adînc, nici altceva din întreaga lume stpînit de Dumnezeu nu are puterea de a ne desprci de iubirea lui Dumnezeu în Cristos le-sus, Domnul nostru! (Romani 8:35-39, PHILLIPS) O. declaracie remarcabil despre esenca credincei.  Uci_i toat ziua" - totu_i învingtori. Necaz, durere, persecucie, _i toate celelalte - dar  o victorie cople_itoare". Iat lucrul cel mai uimitor: Victoria nu ne scap, nu ne scute_te _i nu ne protejeaz de nici unul dintre lucrurile mencionate. Paul a trecut prin ele. N-a scpat de necazuri. N-a fost scutit de rni omene_ti. Dumnezeu n-a protejat nici mcar aceast Persoan Foarte Important împotriva biciuirilor publice sau înfometrii sau a orice altceva. Cu toate acestea, Paul a putut s spun c era în curs de a cî_tiga victoria prin Cel care ^i-a dovedit iubirea pentru noi. Cum? Cum ^i-a dovedit aceast iubire? Vederea noastr e atît de limitat, încît ne putem cu greu imagina o iubire care nu se manifest prin protejarea de suferince. Iubirea lui 68 Dumnezeu este de o cu totul alt natur. Nu ur_te tragedia. Nu neag niciodat realitatea. Se a_eaz chiar în ghearele suferincei. Iubirea lui Dumnezeu nu L-a protejat nici pe propriul Su Fiu. Aceasta a fost dovada iubirii Sale - c ^i-a dat Fiul, c L-a lsat s urce pe crucea de la Calvar, de_i  legiuni întregi de îngeri" L-ar fi putut scpa. Nu ne va proteja neaprat - mai ales de ceea ce este necesar pentru a ne face asemenea Fiului Su. Ne va bate cu ciocanul, ne va ciopli cu dalta _i ne va purifica prin foc în decursul acestui proces. Iat ultimul alineat din proclamacia rsuntoare a lui Paul:  Eu sunt cu totul încredincat c nimic altceva din întreaga lume stpînit de Dumnezeu nu are puterea de a m desprci de iubirea lui Dumnezeu în Cristos Iesus, Domnul meu".  Nimic, Paul? Dar moartea?"  Nu, nici moartea".  Viaca?"  Nu, nici viaca".  Vreun trimis din Cer?"  Nici un trimis din Cer n-o poate face".  Vreun monarh de pe pmînt?"  Nici mcar un monarh de pe pmînt".  Ceea ce se întîmpl azi?"  Nu".  Mîine?"  Nu".  Vreo putere de sus?"  Nici o putere de sus".  Din adînc?"  Nici o putere din adînc".  Orice altceva din întreaga lume stpînit de Dumnezeu?"  Nimic altceva, orice-ar fi. Absolut nimic".  Paul, cred c ai uitat ceva".  Am uitat?"  Viaca sentimental. Problemele inimii. Voi accepta btile _i nau-fragiile _i persecucia - acestea sunt lucruri pe care oamenii trebuie s le îndure pentru Cristos. Dar dac femeia pe care o iubesc m refuz? Dac brbatul pe care am pus ochii nici mcar nu se uit la mine? Dac sunt respins? Dac..."  Oh. Nu m-am gîndit niciodat la asta". 69 Acesta este rspunsul pe care te-ai a_tepta s-1 dea apostolul? C uitase cu desvîr_ire de spaimele _i capcanele iubirii. E'ac s-ar fi gîndit la ele, nu ar fi putut spune  în toate aceste lucruri, noi cî_tigm o victorie cople_itoare". Nu ar fi spus  nici orice altceva din întreaga lume stpînit de Dumnezeu", nu-i a_a? Ar fi trebuit s spun  nici altceva, cu excepcia pasiunilor mele, a bietei mele inimi zdrobite, a ghinionului meu nenorocit în viaca sentimental, nu are putere s m despart de iubirea lui Dumnezeu". Ar fi adugat c Dumnezeu Se poate îngriji de lucruri mari - Paul avea multe dovezi în acest sens. Poate c problemele sentimentale i-ar prea lucruri mici lui Paul. Am o bnuial c a_a este. Ei bine, atunci - ce se întîmpl cu ele? Pot ele s ne pun dincolo de iubirea _i rscumprarea Lui? Important este c trebuie s învcm s avem încredere în privinca lucrurilor mici, chiar _i în cele care par doar ni_te fleacuri mrunte, dac e s fim vreodat privilegiaci s suferim în lucrurile mari.  Omul în care se poate avea încredere în lucruri mici este de încredere _i în cele mari; iar omul necinstit în lucrurile mici este necinstit _i în lucrurile mari. Atunci, dac nu te-ai dovedit demn de încredere cu bogciile acestei lumu cine îci va încredinca adevrata bogcie?" (Luca 16:10-11,NVE) Dup ce trecuser mai mulci ani de la sfîr_itul pove_tii de dragost cu Jim Elliot, mama mi-a spus ceva despre  suferinca" mea în timpu acelor ani de a_teptare. A fost o surpriz pentru mine, cci de_i nu Ť fi negat niciodat c acea crare a fost un pic colcuroas, n-o consi-d rasem o suferinc. Naufragii, bti, durere fizic, da, pe acestea le-i numi suferince, dar nu inima mea îndurerat. Oricum, nu are rost s încercna s msurm suferinca. Conteaz numai s o folose_ti cur trebuie, s profici de sentimentul de neajutorare pe care îl produce pentru a-ci îndrepta gîndurile spre Dumnezeu. încrederea este leccia care trebuie s o învcm. Iesus m iube_te, aceasta o _tiu - nu pen c El face exact ceea ce îmi place mie, ci pentru c Biblia îmi spum a_a. Calvarul o dovede_te. El m-a iubit _i S-a dat pe Sine însu_i pen tru mine. Suspinul rebel 70 Pe cînd îmi scriam jurnalul _tiam c tabloul pe care îl pictam era departe de a fi complet. Cum va arta cînd va fi complet? Nici eu însmi nu mi-1 puteam imagina întreg. Numai Dumnezeu putea s-1 vad. ^i chiar dac a_ fi putut, cum puteam s exprim totul în cuvinte? Cuvîntul acela cenu_ îmi venea în minte deseori, cuvîntul pe care îl folosisem noi, în seara aceea, lîng crucea de piatr - un cuvînt care exprima nimicnicia, golul dureros. 6 iulie - Goliciunea m întoarce din nou ctre El. îmi amintesc de vechea cîntare: învac-m s simt c Tu e_ti mereu aproape; învac-m luptele din sufletul meu s le-ndur  S-mi stpînesc îndoiala ce se-nfirip, rebelul suspin; învac-m s am rbdare pentru rugciunea la care nu am înc rspuns. GEORGE CROLY  Spirit ofGod, Descend upon My Heart" Faptul c nu pot s-l uit pe Jim arat c Dumnezeu nu dore_te ca eu s fac acest lucru, sau tocmai propria mea voinc de a nu uita L-a împiedicat pe Dumnezeu s-mi rspund la rugciunile referitoare la aceast problem? Ori El vrea ca eu s-mi amintesc -pentru a  m înfometa ", astfel încît s învc mai deplin s-mi gsesc toat satisfaccia în El?... Ar fi posibil caprintr-o demonstracie a ceea ce Paul numea  închinarea voincei" s zdrobesc mugurul unei flori din creacia lui Dumnezeu? Nu cunosc nici o alt rugciune decît  fac-se voia Ta ". Totdeauna a existat speranca c voia lui Dumnezeu ne va aduce împreun. ^tiam c s-ar putea s nu fie a_a, _i mi-am dat seama c cele 71 mai profunde leccii spirituale nu se învac cînd El ne las s obcinem ce ne dorim în final, ci atunci cînd El ne face s a_teptm, fiind îngduitor cu noi cu iubire _i rbdare, pîn cînd suntem în stare s ne rugm cu sinceritate a_a cum El i-a învcat pe discipoli?, Lui s ss roage: Fac-se voia Ta. Acceptarea a orice înseamn voia Lui este marea victorie a credincei care învinge lumea. Jurnalul meu înregistreaz o rugciune prin care ceream s fiu condus mai sus. Acesta era rspunsul meu? Dac da, atunci aveam nevoie de mai mult gracie, cci inima _i carnea îmi erau slabe.  încredinceaz-ci calea Domnului... _i El va duce la îndeplinire acest lucru" (Psalm 37:5). Cîteodat eram sigur c  acest lucru" însemna cstoria. Alt dat trebuia s accept c însemna voia lui Dumnezeu, care ar putea fi orice, inclusiv, bineînceles, virginitate permanent. Am descoperit c aceast încredincare în mîna Domnului trebuia s fie reafirmat aproape zilnic. însemna purtarea zilnic a crucii de care vorbea Iesus. Este acesta un lucru greu de fcut? Atunci f-1. Ia-ci crucea imediat. Spune-I  da" lui Dumnezeu. El va duce la îndeplinire tot ce este mai bun. Este necinstit s spui  da" lui Dumnezeu atunci cînd nu prea ai chef s o faci? înseamn c îl minci dac îi spui  voi face voia Ta", cînd inima îci spune c vrei de fapt altceva? Recuno_ti în aceasta acel  suspin rebel" de care pomene_te autorul cîntrii. Aceste întrebri m-au tulburat adesea. Acum vd lucrurile în felul urmtor. Dac iube_ti pe cineva, sunt multe lucruri pe care le vei face pentru acel om, pentru c îl iube_ti - nu pentru c aceasta ai prefera s faci dac nu ar fi iubirea la mijloc. Adevrul este c iubirea exist. De aceea, îh inima ta poci fii foarte sincer cînd îi spui c într-adevr preferi s faci ceea ce vrea El, pentru c cii mai mult s-L mulcume_ti pe El decît s-ci satisfaci plcerea ta. Cînd ascultarea de Dumnezeu vine în contradiccie cu ceea ce consider eu c m va mulcumi, trebuie s m întreb dac II iubesc. Dac pot rspunde  da" la acea întrebare, nu pot s spun  da" _i pentru a-L mulcumi pe El? Nu pot s spun  da" chiar dac aceasta implic un sacrificiu? Un pic de refleccie îmi va reaminti c a spune  da" lui Dumnezeu conduce totdeauna în final la fericire. Putem s ne bizuim fr îndoial pe aceasta. O alt mare mîngîiere în timpul acelei îndelungate incertitudini a fost pentru mine faptul de a _ti c pentru mine se înlcau rugciuni, nu numai de ctre prieteni _i familie, dar - minunea minunilor - de ctrr 72 însu_i Cristos, care trie_te mereu pentru a mijloci pentru noi, _i de ctre Spiritul Sfînt, care  ... vine în ajutor slbiciunii noastre. Noi nu _tim nici mcar cum ar trebui s ne rugm, dar prin suspinele noastre negrite, Spiritul însu_i Se roag pentru noi, iar Dumnezeu, care ne cerceteaz în profunzime fiinca, _tie ce vrea s spun Spiritul, pentru c El Se roag pentru oamenii lui Dumnezeu în felul în care dore_te Dumnezeu" (Romani 8:26-27, NVE). Ar fi u_or dac dorincele ar disprea pur _i simplu. Gîndul acesta aprea de multe ori în jurnalul meu _i a fost exprimat _i de o tînr care mi-a scris nu de mult: Am cunoscut un tînr primvara, _i în timpul verii am dobîndit o adevrat afecciune pentru el. Am simcit c el era brbatul cu care m-a_ putea cstori. îmi amintesc c, dup prima noastr întîlnire, am îngenunchiat lîng pat, mulcumindu-I Domnului pentru acest brbat _i întrebîndu-L dac pot s-i fiu socie... Lui îi venea greu s realizeze ce simcea pentru mine, mi-a spus c am trezit anumite dorince în el, dar c se simcea imatur _i credea c cel mai bine este s întrerupem prietenia noastr. E plecat din car de peste un an, dar îl doresc în continuare. îi cer mereu Domnului s fac s dispar din inima mea aceast dorinc de a fi cu el _i de a-mi împrci viaca cu el. Sentimentul acesta este îngrozitor de dureros. De_i sunt ocupat cu studiile _i cu serviciul, inima îmi este înc îndurerat. M frmînt atît de mult. Dintre toci oamenii pe care îi cunosc, simt c numai tu te poci transpune _i poci încelege prin ceea ce trec acum. Dumnezeu s-o binecuvînteze! Sigur c pot, dar nu _tiu de ce a crezut asta. M întreb dac 1-a lsat pe acel brbat s-i descopere nerbdarea _i 1-a speriat prin aceasta? E posibil c tocmai neputinca ei de a a_tepta s-1 fi determinat s  întrerup prietenia". Ultima parte a însemnrii din jurnalul meu din acea sear, în care am meditat asupra curcubeului pe stadion, spune: Carnea se uit la drumul cel neted _i se gînde_te c ar fi mai u_or dac a_ fi determinat s uit complet, sau dac a_ primi un rspuns în curînd. Psalmul 57:  La umbra aripilor Tale îmi voi gsi refugiul, pîn cînd vor trece aceste nenorociri... Dumnezeu care face toate aceste lucruri pentru mine... Inima mea este hotrît: Voi cînta _i îl voi luda ". Dac dorincele ar disprea, ce am mai avea s oferim Domnului? 73 Nu ne sunt ele date pentru a fi sacrificate? Este necesar s cinem pasiunea sub control, nu s o eradicm. Cum am învca s ne supunem autoritcii lui Cristos dac nu am avea nimic de supus? Nepocica mea Gallaudet Howard m-a învcat ceva important pe cînd avea trei ani_ori. Vzînd c-i era greu s se descurce cu mînecile, am întrebat-o dac puteam s o ajut s se îmbrace cu rochica.  A, nu-ci f probleme", mi-a zis ea,  taci m las de obicei s m lupt singur". Ce fel de tat este acesta? Unul încelept. Tatl ei, care este fratele meu Tom, e îns _i foarte sensibil, _i este con_tient de importanca efortului în procesul de maturizare. Am descoperit în Noul meu Testament în greac c 1.Petru 5:10 ar putea fi tradus astfel:  Dup ce aci suferit un pic, El însu_i va repara ceea ce este stricat". Dac toate luptele _i suferinca ar fi eliminate, spiritul, ca _i copilul, nu ar mai ajunge la maturitate. Tatl Ceresc vrea s ne vad crescînd. Autodezamgire Cuvîntul care denot acea parte din noi ce se rzboie_te în mod constant cu spiritul este carnea. Cu toate acestea, istoria viecii lui Iesus Cristos ne dezvluie c El a fost un om, un brbat cu adevrat, un brbat pe deplin. Era un om din carne în sensul fizic obi_nuit. Mînca, bea, mergea, dormea, obosea, Se a_eza lîng o fîntîn s bea pe ar_ica din timpul zilei. ^tim c El a fost fr pcat, deci trebuie s tragem concluzia c nu era absolut nimic inerent pctos în materia fizic din care era alctuit corpul Su - în oase, în mu_chi, în cesuturi sau în sînge. Dar nici în oasele, mu_chii, cesuturile sau sîngele nostru nu este nimic pctos. Atunci ce se rzboie_te cu viaca spiritual? Putem fi umani _i sfinci în acela_i timp? Aceast întrebare venea mereu în prim-plan în îndelungatele mele meditacii asupra lui Jim. Iubirea mea pentru el era u-man. Dar voiam - _i speram _i m rugam - c va fi _i sfînt. Aici este loc pentru autodezamgire. O fat mi-a scris:  Am douzeci _i unu de ani _i sunt sor/prieten cu un tînr de douzeci _i trei de ani. Amîndoi vrem s-L cutm pe Dumnezeu mai serios _i mai perseverent. Nu am mai fost niciodat încurcat cu un tip care s-_i doreasc cel mai mult în relacia noastr s m iubeasc doar cu puritate _i s m edifice în Domnul. Apreciez mult atitudinea lui, dar nu reu_esc s-i rspund cu prea mult eleganc, _i chestia aceasta este, în mare parte, cu totul nou pentru mine, de_i e cea mai minunat _i mai regenerant relacie pe care am avut-o vreodat". Confuzia vine tocmai din combinarea unor cuvinte ca încurcat _i relacie cu ideea de a iubi  doar cu puritate", în scopul de a  edifica în Domnul". Este posibil s respingi cel mai puternic instinct uman, sexualitatea, _i s spiritualizezi ceea ce constituie o dorinc aprins foarte natural _i uman de a te cstori. Fata nu _tie cum s numeasc 74 75 aceast relacie altfel decît sor/prieten. în mod sigur, acest brbat o interesa mai mult decît oricare altul pentru care era sor sau prieten. Fiecare brbat pe care ea îl cuno_tea se încadra într-una din cele dou categorii. Dar acest tînr anume de douzeci _i trei de ani îi capta atencia. Dorinca lui cea mai mare, îmi spune ea, era s o iubeasc  doar cu puritate". Bravo! Dac prin aceasta el voia s spun c o iube_te a_a cum orice cre_tin trebuie s iubeasc un alt cre_tin, ca membru al Corpului lui Cristos, atunci de ce folose_te ea cuvîntul încurcat? Este încurcat cu acest tip, trie_te  cea mai minunat _i mai regenerant relacie" pe care a avut-o vreodat. Mi se pare c el este un om destul de deosebit. Relacia lor nu are caracteristicile unei relacii frate/sor sau prieten/prieten, ci ale unei relacii iubit/iubit. Ea nu _tie, probabil, dac este iubit sau nu, _i nu recunoa_te, cel pucin fac de mine, c îl iube_te. Dar sentimentele ei sunt - ce altceva? - sexuale. Paul era un om foarte pmîntesc. El nu se amgea cînd era vorba despre puterea femeilor asupra brbacilor _i vice-versa. El cuno_tea instinctele, era familiarizat cu toate capcanele, _i le-a spus, foarte încelept, cre_tinilor din Corint c  este bine ca brbatul s nu se ating de femeie" (l.Corinteni 7:1).  Este bine ca brbatul s nu aib nici o legtur cu femeile; dar pentru c exist atît de mult imoralitate, fiecare brbat s aib socia lui _i fiecare femeie socul ei" (l.Corinteni 7:1-2, NVE). Cu alte cuvinte, cînd ajungi într-un punct în care nu v mai puteci lua mîinile unul de pe cellalt, este timpul s v cstorici. Felul acesta de cre_tinism  cu giugiuleli" nu-_i avea locul în gîndirea lui Paul. El nu a spus niciodat:  Fiecare brbat s-_i aib propria lui relacie". " Tatl meu i-a sftuit pe cei patru fii ai si s nu spun niciodat:  Te iubesc" unei femei pîn cînd nu sunt pregtici s spun imediat dup aceea:  Vrei s te cstore_ti cu mine?" De asemenea, nici s nu se gîndeasc s spun:  Vrei s te cstore_ti cu mine?" dac nu au spus mai întîi  Te iubesc". Cît de mult confuzie _i durere ar putea fi evitate dac brbacii ar urma aceast regul! Jim nu a urmat-o, bineînceles. El mi-a spus c m iube_te. ^i nu mi-a cerut s m cstoresc cu el. Am fost încîntat, cople_it, distrus. Mai bine s _tiu c sunt iubit decît s nu _tiu deloc, m gîndeam eu. Poci duce dorul _i singur, dar faptul de a _ti c iubirea ta este împrt_it mre_te dorul de împlinire. Pot s recomand altora planul de acciune al lui Jim? Pentru nimic î 76 lume. Sunt foarte sigur c el nu ar fi vrut ca cineva s elaboreze o doctrin pe baza lui. Dar situacia era neobi_nuit. Nu c ar fi fost chemat s rmîn necstorit toat viaca. Nu _tia dac era pentru toat viaca. Nici nu avea nevoie s _tie. Era chemat s rmîn necstorit, nelegat de nimeni, fr obligacii, cel pucin pîn cînd va cî_tiga ceva experienc în misiune. Avea motive s cread c trezise iubirea unei femei devotate _i c putea s-i încredinceze anumite lucruri pe care voia s i le împrt_easc. Era un risc. El _tia lucrul acesta _i _i-a asumat acest risc. Eu nu m-am dus s m arunc de pe un pod. Dumnezeu ne-a pstrat. Dar m scrpinam în cap _i îmi frîngeam mîinile pentru a afla un rspuns la problema umanitate-sfincenie. Era posibil s-1 iubesc atît de intens cum îl iubeam _i s fiu în acela_i timp suficient de pur pentru a nu-mi dori altceva în lume decît sfincenia _i fericirea lui? Pot numai s spun c am încercat.  Ce te împiedic mai mult decît sentimentele tale, care nu au fost pe deplin mortificate în voia lui Dumnezeu?" scria Thomas a Kempis în Imitatio Christi (Imitarea lui Cristos). Mortificate. Un cuvînt îngrozitor. Dac sentimentele mele trebuie s fie mortificate, aceasta înseamn c trebuie s fie ucise? Aceasta vrea s zic c ele sunt toate vicioase _i pctoase _i rele? Este ru s iube_ti un brbat sau o femeie în orice alt fel decît ca pe o sor sau ca pe un frate ori prieten? Nu exist nici o îndoial în privinca etimologiei cuvîntului a mortifica. El provine din cuvîntul moarte, care este de origine latin. Romani 8:13 în versiunea Bibliei King James spune c trebuie s ne mortificm membrele. O traducere modern spune _i mai direct:  Dar dac prin Spirit voi daci morcii toate acele porniri josnice ale corpului, atunci veci tri" (NVE). Care sunt aceste porniri josnice? Exist o list la Coloseni 3:5: adulterul, indecenca, poftele, dorincele obscene _i lcomia bestial care nu este decît idolatrie. Acestea sunt produsele dorincelor umane, dac li se d frîu liber acestor dorince. Cre_tinul a predat frîiele în mîn Stpînului su. Dorincele sale umane sunt mencinute în anumite limite. Ele exist înc, sunt înc puternice, naturale _i umane, dar sunt supuse forcei superioare a Spiritului. Ele sunt purificate _i corectate în viaca noastr de zi cu zi prin credinc _i ascultare. Cci dac umblarea dup lucrurile naturii inferioare este du_mnie cu Dumnezeu, e în afara legii lui Dumnezeu; _i nici nu ar putea fi altfel: cei care triesc la acest nivel nu pot s-I fie plcuci lui Dumnezeu. 77 Dar voi nu trici a_a. Voi v aflaci la un nivel spiritual, numai dac Spiritul lui Dumnezeu locuie_te în voi; iar dac cineva nu are Spiritul lui Cristos, nu este cre_tin. Dar dac Cristos locuie_te în voi, atunci, de_i corpul vostru este mort pentru c aci pctuit, totu_i spiritul este viu pentru c aci fost îndreptcici. Mai mult, dac Spiritul Celui care L-a înviat pe Iesus dintre cei morci locuie_te în voi, atunci Dumnezeul care L-a înviat pe Cristos Iesus dintre cei morci va da o viac nou _i corpurilor voastre muritoare prin Spiritul Su care locuie_te în voi. Prin urmare, prieteni, natura noastr inferioar nu are nici o putere asupra noastr; nu suntem obligaci s trim la acel nivel. (Romani 8:7-12, NVE) Aceasta spune totul. Dou naturi, una inferioar, alta superioar, carne _i spirit. Natura inferioar nu are nici o putere asupra noastr. Necredinciosul neag acest lucru, ascult de îndemnurile crnii, capituleaz, insist c trebuie s fac ceea ce-i produce plcere, s se lase purtat de val. Cre_tinul mortific sau înbu_ carnea supunîndu-se autoritcii lui Cristos - autoritcii Sale în orice domeniu al fiincei sale, inclusiv sexualitatea sa druit de Dumnezeu, îns foarte periculoas. E la fel de periculoas ca dinamita. Focul _i apa sunt _i ele daruri ale lui Dumnezeu, dar cînd scap de sub control, rezultatul este devastator. Scrisoarea din care am citat mai devreme în acest capitol este una la fel ca multe altele pe care le-am primit. Exist mult confuzie în legtur cu definirea unei relacii. Nu exist dorinca de a spune deschis:  Sunt nebun dup fata asta; trebuie s fie a mea". Cu alte cuvinte, dorincele sexuale sunt camuflate în termeni spirituali. Ceea ce cunoa_tem jeste*departe de a fi platonic - e, de fapt, pur erotic - _i se nume_te o prifetenie, o relacie, o legtur, o experienc. O alt fat mi-a scris: Un tînr pe care l-am cunoscut la o petrecere anul trecut _i la care am cinut profund s-a evaporat anul trecut în noiembrie. De atunci sunt plin de amrciune înaintea lui Dumnezeu. Amrciunea _i mînia fac de Dumnezeu m-au determinat s am o atitudine de indiferenc fac de mulci oameni din jurul meu, chiar oameni din biseric.  Emisfera dreapt inspiracional", vistoare, a creierului meu îmi spune c nu voi fi niciodat cu adevrat împlinit din punct de vedere sexual _i în alte privince dac nu m cstoresc. Cum a_ putea s-mi dep_esc amrciunea fac de Dumnezeu? Cum a_ putea s-mi înving do- 78 rinca nescioas de a _ti de ce Dumnezeu accioneaz în acest fel, în loc s m încred pur _i simplu în El? îmi va spune Dumnezeu vreodat cum se descurc în viac brbatul acela? Voi _ti vreodat dac este cre_tin? Este mult sinceritate în rîndurile ei - ea _tie c e suprat pe Dumnezeu. Acesta este fondul problemei pcatului ei. ^i mai este _i auto-dezamgire. Nu conteaz de fapt dac omul se descurc în viac. Poate s fie pre_edintele firmei Exxon. Ce-i cu asta? Nu conteaz dac e cre_tin, de fapt. Ceea ce conteaz este dac se mai întoarce înapoi. Vrea tînra aceasta într-adevr s afle de ce Dumnezeu accioneaz în acest fel (Biblia e plin de indicii), sau vrea ca Dumnezeu s nu mai accioneze în acest fel? Este furioas pe El pentru c brbatul n-o iube_te, n-a iubit-o niciodat _i probabil n-o va iubi niciodat. S fim sinceri cu noi în_ine înaintea lui Dumnezeu. S spunem lucrurilor pe nume; dac e lopat, s-i zicem lopat, sau mcar hîrlec plin de noroi. Dac ci s-au trezit pasiunile, spune-ci acest lucru mai întîi cie, apoi lui Dumnezeu, _i nu celui care reprezint obiectul pasiunii tale. Apoi pred frîiele lui Dumnezeu. Druie_te-I Lui voinca ta. Dore_te s-L asculci, cere-I ajutorul. El nu va îndeplini în locul tu sarcina ascultrii, dar te va ajuta. Nu m întreba cum. El _tie cum. Vei vedea. 79 Ce fac brbacilor femeile Femeile sunt totdeauna tentate s fie iniciatoare. Ne place s rezolvm lucrurile. Vrem s vorbim despre situacii _i sentimente, s dm toate crcile pe fac, s ne ocupm de aceste lucruri. Nou ni se pare c brbacii adesea ignor _i ocolesc problemele, ascund lucrurile sub covor, uit de ele, î_i vd de proiectele lor, de afaceri, de plceri, de sport, mnînc o friptur mare, deschid televizorul, amîn totul _i se duc la culcare. Femeile rspund la aceast tendinc insistînd asupra confruntrii, comunicrii, dezvluirilor. Dac nu-i putem convinge pe socii no_tri s fac ceva prin forc, îi sîcîim, îi implorm, le atragem atencia prin lacrimi, prin tcere, sau nemaidruind cldur _i intimitate. Avem o geant mare cu _mecherii. Viziunea despre purgatoriu a lui C.S. Lewis era un loc unde laptele d mereu în foc, oalele de lut se sparg, iar pîinea prjit se arde. Tema dat brbacilor era s încerce s rezolve aceste probleme. Tema femeilor era s nu fac nimic. Acesta ar fi într-adevr un purgatoriu pentru cele mai multe dintre noi. Femeile, mai ales cînd e vorba de viaca sentimental, cu greu rezist s nu fac nimic. 0 tînr a venit la mine dup o adunare s-mi spun c urma s de-vin'ttiisionar.  Foarte bine"! i-am spus eu.  ^i m voi cstori".  Minunat. Cînd?"  Pi, nu _tiu exact cînd. Vedeci, înc nu sunt logodit".  Dar te vei cstori?"  Domnul mi-a spus c a_a o s fie".  bi-a spus _i cu cine?"  6, da, el frecventeaz biserica asta, suntem prieteni buni _i..."  Orice ai face, nu-i spune ce ci-a spus Domnul".  Dar i-am spus deja. L-am sunat imediat. El nu era sigur de asta, adic, _tici, nu se simcea prea atras spre cîmpul de misiune sau ceva de 80 genul sta, _tici; a fost, cum s zic, uimit, dar..."  Ai face bine s-1 la_i în pace pîn cînd Domnul îi spune lui ceva".  Nupot face asta, adic... dac cumva nu încelege c e voia Domnului? încerc s-1 sun tot la cîteva zile s-i reamintesc. Pare cam aerian, _tici, dar se gînde_te la asta, sunt sigur. Adic, _tici, el e într-adevr prietenul meu, dar, ei bine, _tiu pur _i simplu c Dumnezeu va rezolva problema aceasta". Aveam toat simpatia pentru acel brbat. O alt femeie mi-a scris: De aproape _ase luni analizez discursul tu despre supunere, iar acum îci cer un sfat. Este o problem în legtur cu un tînr de care m-am ata_at foarte mult. I-am încredincat-o Domnului în rugciune. Pîn la urm am luat msuri în aceast privinc scriindu-i _i fcîndu-i cunoscute sentimentele mele cu mult tact. El nu mi-a împrt_it sentimentele, dar m-a asigurat c vrea s continue prietenia noastr. I-am scris alte trei scrisori în decurs de trei luni. Nu a mai rspuns la nici una dintre ele. L-am sunat, mai mult ca s m asigur c înc mai puteam s stau de vorb cu el. Dup dou luni, l-am sunat din nou, mai mult ca s fiu sigur c mai trie_te. Era destul de distant. De fiecare dat cînd i-am scris sau cînd am vorbit la telefon, nu am încercat s fac presiuni asupra lui. Am vrut s ne întoarcem la statutul de prieteni a_a cum sugerase el c ar trebui s facem. Eu una nu-1 mai înceleg. Biata fat. în primul rînd, nu era treaba ei s-_i fac sentimentele cunoscute  cu mult tact". Nu a ales cuvintele potrivite. O femeie care ia o astfel de iniciativ nu are tact. E foarte probabil c _i-a spulberat orice _ans pe care ar fi putut-o avea cu acel brbat. Cînd el nu a rspuns, trebuia s fie pentru ea un semnal clar c nu-1 interesa. Faptul c a continuat s încerce s-i trezeasc interesul scriindu-i _i sunîn-du-1 a fost mai mult decît inutil. îmi imaginez ce gîndea el cînd ridica receptorul _i auzea vocea ei. O, nu, iar_i e ea. Ce m fac acum? Ea are o voce plcut, vesel, prietenoas, poate un pic gîfîit. Cum s mi-o iau de pe cap? Singura solucie pe care o avea, era s fie, dup cum zice ea, destul de distant. Orice alt rspuns, ea l-ar fi luat ca pe o încurajare. ^i ea a sunat din nou. De data aceasta, poate nu chiar atît de vesel. Poate c respira din greu, avea o voce plîngtoare. Eu doar fac pre- 81 supuneri. Nu a încercat s-1 preseze, zice ea. Oare? Era nedreapt el _i nesincer cu ea îns_i - voia numai s se asigure c el mai trie_te. Sunt _i alte moduri de a se asigura de asta. în realitate, mesajul era:  Sunt aici. Te rog, iube_te-m". Ea zice c nu-1 încelege. Eu l-am înceles. El nu o iubea. Am încer cat s-i explic lucrul acesta. Dac ar fi iubit-o, ar fi cutat-o. El nu voia s-o jigneasc, dar ea nu renunca. O scrisoare publicat într-o revist cre_tin, la o rubric de consiliere, spune:  Sunt vduv de mai bine de douzeci de ani _i am crezut c am trecut de etapa suprrilor mele _i a gîndurilor romantice. De curînd am cunoscut un brbat care _i-a pierdut socia. Cînd mi-am exprimat simpatia, a prut foarte recunosctor _i a început s-mi dea atencie. Pe scurt, m-am îndrgostit de el". Pîn aici, totul bine. Tipic pentru o femeie. Scrisoarea continu:  Apoi conferinca s-a terminat _i m-am dus acas. M-a sunat o dat sau de dou ori, apoi nimic. Urmtorul lucru pe care l-am aflat despre el a fost c se întîlnea cu altcineva". Tipic pentru un brbat. Partea uimitoare pentru mine a fost rspunsul ziaristului:  Dac brbatul acesta este atît de nestatornic pe cît pare, puteci s v bucuraci c relacia s-a încheiat acum, _i nu mai tîr-ziu. Ar fi mult mai dureros s trici tot restul viecii alturi de cineva în care nu puteci avea încredere". Nestatornic? Cineva în care nu poci avea încredere? Despre ce vorbea ziaristul? Doamna era cea care î_i exprimase prima simpatia. Brbatul s-a bucurat s aud lucrul acesta. I-a acordat atencie, dar a fost numai o conferinc. Cîte zile au avut la dispozicie pentru a cldi o relacie? Doamna nu spune c el i-ar fi spus c s-a îndrgostit de ea. I-a dat telefon o dat sau de dou ori. Drguc din partea lui. Ce altceva trebuia s?fac? A_teptrile ei nu au fost deloc rezonabile. A_ vrea s o întreb ce ar fi spus dac cineva ar fi remarcat la conferinc:  Ei bine, se pare c e ceva între tine _i brbatul acela vduv"! Bnuiesc c ea ar fi replicat:  Ce ridicol! Socia lui a murit de curînd! Nu pot doi oameni s stea unul lîng altul fr ca toat lumea s bnuiasc c sunt îndrgostici?" ^i totu_i, iat-o pe ea acum a_teptînd mult mai mult de la bietul om, su-prîndu-se c el se întîlne_te cu altcineva. A fost tratat mizerabil, î spune ziaristul. Protestez. Femeile a_teapt prea mult de la brbaci. Parc aud exclamaciile de protest ale femeilor.  Brbacii vor s se 82 distreze. Ne amgesc, încearc s obcin tot ce pot de la noi, ne în_a-l", _.a.m.d. Foarte adevrat. Tocmai de aceea le implor pe femei s a_tepte. A_teapt ca Dumnezeu s lucreze. Nu deschide gura. Nu te a_tepta la nimic, pîn cînd declaracia nu este clar _i direct. Iar brbacilor le spun, fici atenci cu noi, v rog. Fici precauci. înainte de plecarea lui Jim spre Ecuador, o tînr i-a dat de înceles în mod foarte evident, lui _i mai ales femeilor din biserica lor, c era interesat de el. Ea anuncase c Dumnezeu o chemase pe cîmpul de misiune, dar nu era singur pe care cîmp va merge, pîn cînd Jim a declarat c el va pleca în Ecua"0268HJNTćŐš ešŐO61hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH+hfpáB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpá56B*CJ$OJQJ\]^JaJ$mHphsH=hfpáhfpá56B*CJ$OJQJ\]^JaJ$mHphsH1hfpá6B*CJ$OJQJ]^JaJ$mHphsH7hfpáhfpá6B*CJ$OJQJ]^JaJ$mHphsH hfpáhfpáCJ$OJQJ^JaJ$1hfpáhfpáB*CJ$OJQJ^JaJ$mHphsH  "JLN<v@v–˜Ŕ6BDNjZ„ŠŒœžć#2$ˆ$ňňňčččččččččččččččččččččččč -DMĆ ˙˙˙˙ -DMĆ ˙˙˙˙gdfpát ýT:<tv†ˆŠ’˜¨Ş°˛şźÄĆĐŇÖŘřúţ&(02>@XtvŽăŇšŇăš ă„ă„ă„ă„ă„ă„ă„ă„ă„ă„ă„ă„ăŇšăŇk1hfpáh˜-eB*CJ$OJQJ^JaJ$mHphsH7hfpáhfpá6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáhfpáB*CJOJQJ^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH%Ž”˜Ś¨ŹŽžŔ46@DLNžćŐš ešŐL;L;L;L hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpá56B*CJ$OJQJ\]^JaJ$mHphsH=hfpáh…km56B*CJ$OJQJ\]^JaJ$mHphsH1hfpá6B*CJ$OJQJ]^JaJ$mHphsH7hfpáh…km6B*CJ$OJQJ]^JaJ$mHphsH hfpáh…kmCJ$OJQJ^JaJ$1hfpáh…kmB*CJ$OJQJ^JaJ$mHphsHžhjć4XZ΂„ˆŒšžp‚Š"¸"ä#ć#0$2$†$ˆ$Ž$°$2%4%F(H(š*œ*Ş+Ź+ ,˘,^0`0ü0ţ0t1v1Z2\2â2ä255Â5Ä5L6N6@8B8L8Ö8Ř8T>V>ô>ö>@EBEGŔIÂIöJăĘšĘăĘšĘăʚʚʚăšĘăĘăĘăʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚăĘšĘšĘšĘšĘšĘšĘ hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsHIˆ$°$4%H(œ*Ź+˘,`0ţ0v1\2ä25Ä5N6B8Ř8V>ö>BE>GÂIřJvPJRšSXVdZ˜[őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙öJřJtPvPzP†PrQ~QHRJR˜SšSVVXVbZdZ–[˜[t\v\]]Ô]Ö]|^~^†^p_r_Ň`Ô`śa¸aHcJcNcPcdd´dśdffLfNfœfžfFgzg|gŞg°gčgęgîgđgh hhhiiŽjďÖďÖşÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďşÖďÖďÖďÖďžďÖďÖďÖďÖďÖďÖşďşÖşďžďşďžďÖďÖ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>˜[v\]Ö]~^r_Ô`¸aJcPcdśdfNfžf|gęgđgh h hhi°jŞkÔlśo0pÎuőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙Žj°j€k¨kŞkŇlÔl´ośo.p0pĚuÎuyyyyfzhzˆzŒzz”zĆzČz€€&„(„‰ ‰$‰&‰ÂŒÄŒ*,Ú•Ü•r™t™´œśœşœźœ¸ ş 2¤4¤VŚjŚj­l­ŻŻ*ŻTŻ˜°š°ž° °ĘłâłďÖşďÖďÖďÖďÖďÖďžďÖďşďžďşďÖďÖďÖďžďÖďÖďÖďÖďÖďžďÖďÖďÖşÖďÖşÖşÖďžďÖş7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>ÎuyyhzŠzŒz’z”zČz€(„ ‰&‰ÄŒ,Ü•t™śœźœş 4¤l­š° ° ľœšŠťX˝fÁőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙Ⳟľ ľ,ś@ś^śxśššœšˆťŠťV˝X˝dÁfÁjÁnÁ˘Á¤Á"Ç$ÇrĘtĘ2Ě4Ě:Í<Í@ÍB͈ΊκμÎDĎFĎ\Ď^ĎćĎčĎ.Đ0ĐHŃJŃŔŇÂŇŕŇâҖӘӒՔŐĐÖŇÖ ×"×j×lל׸×&Ř(؆؈ŘćŐćšćšćŐćŐćŐć՝չŐćŐćŐšŐć՝ŐćŐšŐšŐšŐšŐšŐšŐšŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>fÁlÁnÁ¤Á$ÇtĘ4Ě<ÍB͊μÎFĎ^ĎčĎ0ĐJŃÂŇâҘӔŐŇÖ"×l׸×(؈ŘŮŮ,Úőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ˆŘŮŮŮŮ*Ú,ڊڌÚŔÚÂÚöÚřÚLŰNێېŰÖŰŘŰLÜNÜrÝtÝPŕRŕÜáŢáââăă0ă2ăřäúäţäĺ6ĺ8ĺLéNéëëžëŔë2ě4ěŕěâěrítíŽí’íčíęíîîďďĚđÎđ6ń8ńćŐšŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐć՝՝՝Őć՝չ՝ŐćŐć՝՝՝՝՝ćŐćŐŐŐ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>,ڌÚÂÚřÚNېŰŘŰNÜtÝRŕŢáâă2ăúäĺ8ĺNéëŔë4ěâětíęíďÎđ8ńPňVňőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙8ńNňPňTňVň†ňˆňÂňÄňlónó2ô4ôÜôŢôöö†÷ˆ÷˘÷Ś÷NřPřÄůĆů`úbúĚúÎú@űBűŒűŽűîűđű:ü<ü¸üşüöü ýýýý\ţ^ţž˙Ŕ˙\^bd24ˆ Š üţ,.L˜ŞăŇśŇăŇăŇăŇăŇăŇăŇăŇăăŇăҝҝҝҝҝҝҝҝăҝҝҝҝҶҝҝҝҝҝă1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH>VňˆňÄňnó4ôŢôöˆ÷PřĆůbúÎúBűŽűđű<üşüýý^ţŔ˙^d4Š ţ.ŹHőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ŞŹFHLN\^:<8:jlpr˜š‚„B!D!J&L&ö(ř(ü(ţ(Ä)Ć)ô)ö)Ň+Ô+Ź5Č5Ş6°6œ7ž78:::Ö;Ř;Ü;Ţ;”?–?BBźBžBTEďÖďşďÖďÖďÖďÖďÖďşďžďÖďÖďÖďÖďşďÖďÖďÖď֞։ÖďÖďÖďşďÖďÖďÖďÖ)hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJph7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ6HN^<:lrš„D!L&ř(ţ(Ć)ö)Ô+ž7::Ř;Ţ;–?BžBňEGJH8IšIőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙TEtEđEňEGGHHJHŚHÔH6I8ItI˜IšIÎIčIěIîIęLěLđLňLÖNŘN`Q¨Q U U(X*XŽZZž\Ŕ\Č\Z]l]‚]0^2^6^8^`^b^ň^ô^>b@bĐbŇbědîdČgĘgŇiÔi&m(m–n nooăʹʹʹʝʹĘăšĘăʚʚšĘšĘăʚʚʚʚăĘăĘ㹝šăšĘšĘšĘšĘšĘšĘšĘšĘăĘă7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH>šIîIěLňLŘN U*XZŔ\2^8^b^ô^@bŇbîdĘgÔi(mopořotrrsRvxz6zTzőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ooXonopoĚoöořo8pdprrtrpsrs uŹuPvRvxxzz4z6zRzTzXzZz^z`zr|t|Z}\},‚P‚şƒźƒt†v†~ˆ€ˆŠŠ:Š<Š@ŠBŠԍ֍°Ž˛ŽţŽrt¤Śźžěî˘ďÖşďÖşďÖşÖďÖďÖşÖďÖďÖďÖďÖďžďžďşďÖďÖşÖďÖďÖďÖďşďžďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>TzZz`zt|\}źƒv†€ˆŠŠ<ŠBŠ֍˛ŽtŚžî¤źć‘’„•Š•ú–Ž—z˜̘őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙˘¤şźä‘ć‘ţ‘’v•‚•„•ˆ•Š•ř–ú–Œ—Ž—x˜z˜ʘ̘†™ˆ™š¤šŕšöš`›b›ş›ź›8œ@œx ˘Ȟʞ¨ĄŞĄ˜ŁšŁXĽZĽÖĽŘĽÜĽŢĽč§ę§ŇŞäŞčŞěŞ Ť Ť °°(ł*łNľPľ\ľďÖďÖďÖďÖşďžďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖşÖďÖďÖşÖşďÖďÖďÖďÖďÖďžďÖďÖďžďşďÖďşďşďş7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>̘ˆ™b›ź›˘ʞŞĄšŁZĽŘĽŢĽę§ÔŞÖŞŘŞÚŞÜŞŢŞŕŞâŞäŞęŞěŞ Ť°*łPľÖľ¨¸őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙\ľ`ľÔľÖľŚ¸¨¸žšŔšÄšĆšź$ź6źTźVźržtžŕżâżŔŔHŔJŔ˜ŔšŔäŔćŔLÁNÁÂÂ|Ă~ĂfĹhŰŲĹxĆzĆDÇFÇJÇLÇdÇfÇČČDĘRĘŇĘÔĘ(Í*ÍvŇxŇîÓđÓÎÔĐÔÔÔÖÔ,Ő.ŐćĘšćšćššćĘćʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚćšĘšĘšĘššĘšćĘćĘćšćšćšćšćššćš7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>¨¸ŔšĆšVźtžâżŔJŔšŔćŔNÁÂ~ĂhŲĹzĆFÇLÇfÇÔĘ*ÍxŇđÓĐÔÖÔ.ŐŞŐ¤ŘVŮőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙.ըժբؤŘTŮVŮFÚHÚŢÚŕÚ4Ű6ŰHŰPŰÄŰĆŰ4Ţ>Ţ"á$áŽá°áţáââ’âöâřâTăVăÜăŢă,ä.ä2ä4äFäHäččěěPěRěŒěŽěöěřěČîŇî˘ń¤ńôńöńúńüńŠňŒňŇňÔňüôţôćŐćŐšŐšŐšŐšŐšćšŐćšćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐć՝չŐćŐćŐćŐćŐćŐćšćŐć՝ŐćŐćŐćŐ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>VŮHÚŕÚ6ŰĆŰ$á°áâ’âřâVăŢă.ä4äHäčěRěŽěřě¤ńöńüńŒňÔňţôĚőđöŽřőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ţôĘőĚőîöđöŹřŽř’ţ”ţ¸˙ş˙24FH*,DFžŔŇÔŘÚŢnp‚„ŢŕřúFHbdÖŘđňdx2 4 8 : r t F H T V bdČĘŇÔŢŕäćŐćŐćŐćչչչչչչչ՝ŐćšŐšŐšŐšŐšŐšŐšŐšŐćšć՝չŐćŐšŐćŐćŐćŐć՝7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>Žř”ţş˙4H,FŔÔÚp„ŕúHdŘň4 : t H V dĘÔŕć˛őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙äć°˛ tvĆČ02tvŹŽÜŢ  z | ö ř J!L!‚!„!Ö!Ř! " "L"N"˘"¤"##ř$ú$.%0%v%x%Ň%Ô%ü%ţ%h&j&Ş&Ź&ř&ú&,'.'j'l'¤'Ś'((~(€(Ź(Ž(ä(ć(l)r)¨)Ş)ďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖď1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJI˛ vČ2vŽŢ | ř L!„!Ř! "N"¤"#ú$0%x%Ô%ţ%j&Ź&ú&.'l'őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙l'Ś'(€(Ž(ć(n)p)r)Ş)°)ś)¸)Ţ)Ž*ř*Ň-¤.ô.^/Ź/0\0˛0ň0,1X1¸1č1őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙Ş)Ž)°)´)¸)Ü)Ţ)Œ*Ž*ö*ř*Ž-˜-Ş-Đ-Ň-˘.¤.ň.ô.\/^/Ş/Ź/00Z0\0°0˛0đ0ň0*1,1V1X1ś1¸1ć1č12242l2n2~3€3„3†3~5ăŇăҜҜҜҜ˜śŇśŇŇŇŇŇŇŇŇŇŇŇŇŇŇŇăŇ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH:hfpáh…km6:B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH0č142n2€3†3ö;*A0AZACD2DĐEňEHdLćL€NxO¸R„URYŔYřYFZšZřZ:[Ś[őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙~5Œ5ô;ö;(A*A.A0AXAZACCDD0D2DÎEĐEđEňEBFRFHHbLdLäLćL~N€NvOxOśR¸R‚U„UPYRYžYŔYöYřYDZFZ˜ZšZöZřZ8[:[¤[Ś[ĺ̝̝ŸťƒťĚťƒťƒťƒťƒťƒĚƒťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚťĚť7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH4hfpáh…km:B*CJOJQJ^JaJmHphsH3Ś[T^V^Z^\^`^b^__*_>_aa&aJa>c@c|e~eäoćorrr r„s’s”s˜sž{Ŕ{ö{"|č|ę|$}&}b}d}´}ś}L~N~Â~Ä~Pz|€ćŐšŐšŐćŐććŐććŐćŐćŐćŐšŐ杝ćŐććŐćŐćŐćŐćŐć՝՝ćŐš:hfpáh…km6B*CJH*OJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH2Ś[V^\^b^_a@c~ećor rŔ{ę|&}d}ś}N~Ä~|‚†ś&†,‰pŠXŽ^Žrőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙€‚„†´ś$†&†B†Z†*‰,‰nŠpŠVŽXŽ\Ž^Ž $>pr““č–ě–N›P›֛؛"ž$ž˛Ą´Ą¸ĄşĄ ˘"˘Œ˘Ž˘ô˘ö˘<Ł>Ł’Ł”Ł¤¤>Ś@ŚzŚ|Ś\Ť^ŤďÓďˇďžďžˇžďžďžďÓžˇďžďž‰žďžďžďžďÓďžďžďžďžďžďžďžďˇďžď)hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJph1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ6r“P›؛$ž´ĄşĄ"˘Ž˘ö˘>Ł”Ł¤@Ś|Ś^ŤŚŤČŤ ŹVŹÂŹ­~˛˜łžł¤łźľ–˝:žőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙^Ť¤ŤŚŤĆŤČŤŹ ŹTŹVŹŔŹÂŹţŹ­|˛~˛–ł˜łœłžł˘ł¤łşľźľ”˝–˝8ž:žˆžŠžâžäžlżnżřżúż6Ŕ8Ŕ‚Ŕ„ŔúŔüŔzÁ|ÁčÁęÁRÂTÂŇÂÔÂ(Ă*ÄÆĂčĂęĂţĂÄRÇTÇ<Đ>ĐÖŃŘŃćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐšŐšŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐć՝ŐćŐć՝Ő7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>:žŠžäžnżúż8Ŕ„ŔüŔ|ÁęÁTÂÔÂ*ÆĂęĂÄTÇ>ĐŘŃŢŃäŃôŃŇ>ŇpҚҜŇŢŇúŇőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ŘŃÜŃŢŃâŃäŃňŃôŃŇŇ<Ň>ŇnŇpŇ˜ŇšŇ´ŇśŇÜŇŢŇřŇúŇÓÓ Ó"Ó$ÓVÓXÓ|Ó~ÓŽÓ°ÓîÓđÓ4Ô6ÔVÔXÔtÔvÔ´ÔśÔĐÔŇÔćÔčÔ6Ő8Őţ×Ř(Ý,ÝđÝňÝăŇăҜҜҜҜҜҜҜҜҜҜŇśŇśŇśŇśŇśŇśŇśŇśŇśŇśŇśŇŇˆŇ)hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJph1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH5úŇÓ$ÓXÓ~Ó°ÓđÓ6ÔXÔvÔśÔŇÔčÔ8ŐŘňÝ~Ţ„ŢŹáBăôäHčNčPč€čĚéfě†ďDôőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ňÝ|Ţ~Ţ‚Ţ„ŢŞáŹáĘáÚáă@ăBăňäôäFčHčLčPč~č€čĘéĚéděfě„ď†ďBôDôFőHőjőőžőŔőÄőĆő^ř`řFűJűţ@ţţÚÜj l p r  , P l Œ L °˛ćŐšŐćŐććŐćŐćչ՝՝՝՝՝՝Őććչ՝՝ŐććŐćŐćŐćŐšŐććććŐćŐć7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>DôHőŔőĆő`řHűJűÜl r ˛ &Z,Fâ R!>"\$őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ $&XZ*,DFŕ â P!R!ě!"<">"š"Z$\$`$d$¤$ '','ź*ž*đ*,,F,--d-p.r. .P0R0,2.2L3N3ę4ě4ć5č5D7F7Î7Đ7Ň7Ö7Ř7D9ďÓďˇďÓďžďžďžďžďžďžďžÓžďӞďˇďӞďӞďӞďӞďӞďӞďžďžďžďžďžďžÓďˇďž1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>\$b$d$'ž*,-r.R0.2N3ě4č5F7Ň7Ř7F9>ˆ@˜BG:HŕHćIJJMJMRMőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙D9F9>>†@ˆ@–B˜BěBŽGG8H:HŢHŕHäIćIJJJJMMHMJMPMRMOO–P˘PpT~TäTU$U&U0VLVŒZŽZ [ [[[[[ô`ö`´bśbďÖďÖďÖďşÖďÖďÖďÖďÖďžďÖďşďďÖďÖşÖşÖşÖďÖşÖďÖďžďžďÖďÖď=hfpáh…km56B*CJOJQJ\]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ2RMO&UŽZ [[[ö`śbcTc6dZg¨lžmÄmrˆrćstFtXt|tŹtţt8u‚u¸uÄuőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙śbccRcTc4d6dXgZgŚl¨lźmžmÂmÄm rr†rˆrÄräsćsttDtFtVtXtzt|tŞtŹtütţt6u8u€u‚uśu¸uÂuÄuÔuÖuŕuâu vvvVvXvŒvŽvţvwXwZw–w˜wŽw°wzćŐćŐćŐćŐćŐćŐšŐćŐć՝ćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐć7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>ÄuÖuâuv>vXvŽvwZw˜w°wzbzhzTڀЄ^‹`‹~‹„‹¨*‘\‘‘– —&—őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙zz`zbzfzhzŘ{ć{RTj€r€؀ڀ΄Є\‹`‹|‹~‹‚‹„‹Ŕ΍Ś¨(‘*‘Z‘\‘v‘Ŕ‘‘––— —$—(—ěƛP R T˘V˘ ŁşŁ˘¤¨¤ ĽďÖďşď֞Öď֞ÖďÖďÖďžďşď֞Öďžďžďžď֞ďžďÖďşďÖďÖďÖď֞փÖ4hfpáh…km:B*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ3&—(—ƛR V˘`ŠŤ Ť ŽěŻTˇLş˝”˝š˝żŞÂĹ.ĹNĘhĚŃŘÓŢÓäÓśŰđáĺ‚çőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ Ľ2ĽěŚňŚƨÚ¨^Š`ŠŤŤ Ť ŤžŽ ŽęŻěŻRˇTˇJşLş˝˝’˝”˝˜˝š˝żż¨ÂŞÂĹĹ,Ĺ.ĹäĹôĹLĘNĘfĚhĚŃŃ‚Ń–ŃœŃŹŃÖÓŘÓÜÓŢÓâÓäÓBŘXŘăĘľĘăʤʤˆ¤Ę¤Ę¤Ę¤Ę¤ă¤Ę¤ˆ¤Ę¤Ę¤Ę¤ă¤ĘăʤʤʤĘăĘăʤˆ¤ˆ¤Ęă7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ)hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJph1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH5XŘ´ŰśŰîáđáĺĺćŽć€ç‚çč čččšđźđęđěđńTóVóĐóěóô,ô˘őşőŚ÷ş÷’ú”ú<ü>üBüDüÂÄîđúüś ¸ ć č ” Ž € ‚ ŞŹ°˛ćň´Ć(:`b6ćŐćŐćŐćšćŐć՝ŐćšćŐšćŐćšćšćšćšćŐć՝ŐćŐćŐćŐćŐćŐćšćŐć՝ŐćšćšćšćŐć7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>‚ç ččěđVó”ú>üDüÄđü¸ č ‚ Ź˛b8$X& F#($T$v$ę$%`%őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙68"$VX$ & D#F#&$($R$T$t$v$č$ę$%%^%`%Ž%%&&v&x&Œ'Ž'’'”'ţ'(b(|(ˆ(Š(ň*ô*D+F+x+z+Ô0Ö0^2`22’20626ş67†7ź7Ę8Ě8â9ďÖşÖďžďşďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďžďÖďÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖşÖďÖ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>`%%&x&Ž'”'(Š(ô*F+z+Ö0`2’226Ě8ä9ę9Ü;D=¸D(H6L L(M.MLOŇO´Đőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙â9ä9č9ę9Ú;Ü;B=D=śD¸D&H(H4L6LžL L&M(M,M.MJOLOĐOŇO6RβдТѤŃT×V× ŮŮxÚzÚ~Ú€Ú¤ÚŚÚśŕ¸ŕ`ábáĐáŇáĚăÎă0ç>ç€çç8čJč^č`čdčfčféhé´ëśëďÓďşďşďşďşďşďşďşďÓďşďşďş¸şďşďşďşďşďÓďœďşďşďşďşďşœşœşœşďÓďşďşď7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsHU1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ=dor. A! Asta era! Ecuador era locul unde Dumnezeu o voia _i pe ea, a spus ea. Vrînd s accioneze totdeauna în adevr _i s-i ajute _i pe alcii s fac la fel, Jim a invitat-o s ia prînzul împreun. Nu a pierdut prea mult timp cu banalitci, ci i-a spus foarte clar c dac ea simte ceva pentru el, atunci sentimentele ei sunt orientate gre_it. I-a spus c el se hotrîse cu cine se va cstori, dac Dumnezeu îi va arta vreodat c voia ca el s se cstoreasc. Femeia trebuie s fie la fel de sincer cu brbatul care arat c este interesat de ea. Cu cîteva luni înainte de a anunca public logodna mea cu cel de-al doilea soc al meu, am primit vizita unui brbat vduv, pe care îl cunoscusem vag în facultate. A parcurs mulci kilometri cu ma_ina ca s ajung la mine _i _i-a adus _i fiicele cu el. Ne-am dus în ora_ s lum cina, _i el  a dat crcile pe fac", spunîndu-mi c voia s analizeze perspectiva unei cstorii. I-am mulcumit, _i am dat _i crcile mele pe fac.  Nu sunt sigur c m voi recstori vreodat", am spus eu,  dar dac o voi face, sunt sigur c _tiu cu cine va fi". Mi-a trimis un buchet de trandafiri cu o carte de vizit pe care scria  Cu afectuoas gelozie". Un nepot al meu care arat foarte bine este adesea invitat în ora_ de femei.  îmi pare ru", le spune el,  eu nu procedez a_a. Cînd m duc în ora_ cu o doamn, îmi place ca invitacia s o fac eu. Dar oricum, mulcumesc". Rezist tentaciei de a te juca cu sentimentele altora. S-ar putea s fie distractiv s  te joci de-a pe_tele", ca pstrvul cu undica, dar este ceva nemilos, necinstit _i periculos. 83 Ce caut brbacii? Mama a fost aleas Spoon Girl a promociei 1917 de la Germantown Friends School din Philadelphia, iar Leonard Carmichael (mai tîrziu pre_edintele Institutului Smithsonian) a fost ales tot atunci Cane Man. Fiind cei mai buni din acea promocie la toate disciplinele, au primit premii gravate: ea o lingur mare de argint, iar el un baston cu mciulie de argint. Mama era zvelt, brunet, cu ochi alba_tri. A fost una dintre primele femei din ora_ care au condus o ma_in. Tatl ei îi dduse un Buick mare, _i ea fcea o impresie foarte bun cu paltonul din blan de raton _i cu plria de castor. Avea o coleccie întreag prieteni bieci. Cînd am crescut, mi-a dat dou _i numai dou sfaturi pe aceast tem: Las-i pe ei s alerge dup tine _i cine-i la o distanc rezonabil. Dar dac nu alearg dup mine? ^i dac nu ajung niciodat la o distanc rezonabil? Iat patru povestiri care mi s-au spus pe aceast tem:  Vreau s m cstoresc", a spus prima persoan, student la facultate,  îl iubesc pe tipul acesta din toat inima. Dar el pare atît de indi-' fereict fac de o relacie care pentru mine este foarte serioas. Nici nu mai _tiu cum s m rog pentru asta". A doua, o tînr care avea serviciu, a stat cu mine într-o dimineac la masa din buctrie _i mi-a zis:  Nu a vorbit cu mine zile întregi, între noi fusese ceva minunat. Vreau s zic, m suna în fiecare sear m lua în ora_ de dou-trei ori pe sptmîn, îmi trimitea flori. Dec dat, nimic. Deci, dau nas în nas cu el în lift, pe coridor, în diferit locuri - lucrm în aceea_i cldire - _i ce crezi c face? îmi întoa spatele. ,Stai pucinV am spus în cele din urm. ,Nu m ignoraV ^tii, are noim asta, s m ignore pur _i simplu? Vreau s zic, nu am pute mcar s discutm problema?" 84 Poate c aci putea discuta, dac ar vrea el. Dar dac nu vrea, ce cî_-tigi dac îl iei de guler _i îi spui:  Vorbe_te cu mine!?" A treia persoan mi-a scris o scrisoare.  Este bine ca o femeie s-1 invite pe un prieten în ora_, sau lucrul acesta se consider c umbli dup cineva? Am fcut aceasta de cîteva ori cu un prieten cre_tin de treab, dar a pltit _i el consumacia. în plus, eu nu m consider ca umblînd dup el". A patra:  El era un tînr foarte optimist _i vesel, care te fcea s simci, cînd vorbeai cu el, c e_ti singura persoan important pentru el. M-am îndrgostit de el, de_i m rugasem ca Dumnezeu s-mi pzeasc inima cu toat grija. Ne-am simcit foarte bine la o conferinc a studencilor, iar într-o sear rece, dar senin, ne-am plimbat mult timp prin campus _i am mîncat pizza lîng foc. El a _i mers s te asculte la una din sesiunile unei conferince _i nu se mai stura s vorbeasc despre ceea ce ai spus, mai ales chestia c brbacii trebuie s ia iniciativa, iar femeile s rspund. Nu e nevoie s-ci mai spun c de cînd m-am întors acas am a_teptat s rspund - dac el va lua iniciativa, scriin-du-mi sau sunîndu-m. N-a fcut nici una, nici alta". Patru femei în aceea_i barc. Atrase de brbaci care nu sunt atra_i de ele - cel pucin nu suficient pentru a lua vreo msur. Ce este de fcut? Una se roag, dar nu e sigur cum ar trebui s se roage. A doua se confrunt cu el. A treia îl invit la întîlnire, dar îl las s plteasc _i el o parte din consumacie. A patra a_teapt. Din cîte _tiu, nici una nu a obcinut ceea ce voia de fapt. în aceste timpuri de eliberare _i egalitate, în care îci poci alege rolul pe care vrei s-1 joci, ar trebui oare s ne mai intereseze cine _i ce face? Nici nu _tiu cum s numesc acest lucru. A peci s-ar putea s fie un pic arhaic. A curta? A alerga dup cineva? A vîna? A se cine dup cineva?  F numai ce-ci face plcere, nu conteaz vocabularul", ci se va sugera. U_or de zis, greu de fcut. Gsesc c oamenii nu sunt nici pe de parte la fel de siguri pe cît credeau c vor fi de ceea ce le face plcere. Poate c mai exist ceva mult mai complicat decît o regul banal despre cine trebuie s dea telefon. într-o sear, iarna trecut, socul meu _i cu mine am invitat un grup de brbaci necstorici de la un seminar teologic s stm în jurul _emineului _i s discutm despre ceea ce a_teapt brbacii cre_tini necs- 85 torici de la femeile cre_tine necstorite. Auzisem foarte multe de la femei despre subiectul acesta, _i despre ceea ce a_teapt ele de la brbaci, dar nu auzisem prea mult de la brbaci. La înce put, nu am întrebat ce cutau la o socie, ci pur _i simplu în contactele sociale obi_nuite, de fiecare zi.  Vreci ca femeile s fac invitaciile?" a fost una din întrebrile mele.  E _ocant", a spus cineva.  Te face s-ci piar orice chef, a spus altcineva.  Dac o femeie este de_teapt, _tie care îi este locul, potrivit Scripturii, în supunere. Brbatul trebuie s serveasc, pentru c el este ca- | pul", a spus un brbat.  Supunerea este o porunc pentru femeile cstorite, nu-i a_a?" am spus eu.  Ce a_teptaci de la relaciile obi_nuite în campus?"  Sinceritate total".  O! Hmm. Sinceritate total. Atunci s presupunem c vine la tine în cmin într-o zi", am sugerat eu,  _i spune: ,Cred c e_ti cel mai frumos armsar din campus. Te visez în fiecare noapte de trei sptmîni. Domnul mi-a spus c noi doi ar trebui s stabilim o relacie plin de afecciune _i comuniune'. Ea e sincer (poate). Asta îci dore_ti?"  O, nu, sigur c nu. Nu asta am vrut s spun".  Atunci, ce?" Tcere îndelungat. Scrpinri în cap. Apoi rspunsurile încep s vin. Feminitate. Afirmare. încurajare. Tandrele. Sensibilitate. Vulnerabilitate.  Nu trebuie s fie superb, de_i nu m-a_ supra dac ar fi!"  îmi place ca o femeie s fie un fel de provocare. Dac ea este prudent, atunci devin interesat".  E u_or s-ci dai seama dac o femeie este irascibil cînd vine vorba de cstorie".  A_a-i. Eu caut femei care s fie puternice în Domnul. Mulcumite. Care pot face fac necazurilor".  Curajoase, dar rezervate".  Nu din acelea care încearc s mulcumeasc pe toat lumea. Ci li- bere s fac cîte un compliment din cînd în cînd, dac este unul sincer".  Mmoase. Asta e important. Femeile ar trebui s fie mmoase". M-am bucurat c nu am invitat nici o femeie în seara aceea. Le-ar fi fost foarte greu s nu deschid gura. A fost ceva despre care n-am discutat, din cîte îmi amintesc. Este un mister. Brbatului îi place s cread c în femeie exist ceva mai mult decît poate el ptrunde. Cît de mult exist în femeie acel ceva pe care numai Dumnezeu îl cunoa_te? Dup mulci ani de la terminarea _colii biblice, un brbat mi-a spus c obi_nuia's se uite îndelung la mine în timpul cursurilor, întrebîndu-se ce ar putea s-mi treac prin cap. Ceva îi spunea c acolo se afla un mister, mi-a zis el, _i asta îl fascina. Mesajul pe care l-am primit, în timp ce studencii seminari_ti discutau în jurul _emineului nostru, a fost c ei nu voiau s li se spun tot ce gîndeau femeile. Voiau s fie lsaci s se întrebe _i s afle singuri. Frumusecea unei femei ar trebui s se afle, potrivit apostolului Paul, în adîncul fiincei ei, _i s fie o  podoab nepieritoare, un spirit blînd _i lini_tit, care e de mare prec în ochii Domnului" (1.Petru 3:4, nve). 86 87 E_ecul nostru Nora Ephron, în romanul ei Heartburn, spune c principala realizare a anilor '70 este principiul c la o mas ori petrecere fiecare î_i plte_te partea sa. Este aceasta ceea ce vor brbacii _i femeile? Am sentimentul c lumea nu mai funccioneaz normal. S-a produs o defecciune undeva, cînd brbacii a_teapt s sune telefonul, iar femeile se enerveaz dac un brbat le deschide u_a politicos. Comportamentul brbacilor _i al femeilor în orice societate de pe j pmînt a fost privit pîn în zilele noastre ca o problem destul de delicat _i gata s devin exploziv. De aceea, a fost înconjurat de obiceiuri, tabu-uri, ritualuri, interdiccii, protocoale, amabilitci. Am fost noi înde-ajuns de încelepci s renuncm la ele? Cu cinci secole înainte de Cristos, Euripide a comparat brbatul _i femeia cu cerul _i pmîntul.  Iubirea este cea care face Pmîntul s tînjeasc dup ploaie, atunci cînd carina uscat, arid din cauza secetei, are nevoie de umezeal. Iubirea este cea care face ca Cerul Sfînt, umflat de ploaie, s se scufunde în poala Pmîntului. ^i cînd ace_ti doi gemeni se împreun, dau na_tere _i hrnesc toate fiincele". Ne dorim mult s trim în ordine, în armonie _i dup planuri bine stabilite. Modul în care trim _i ne comportm ar trebui s fie oarecum corespunztor ordinii fundamentale a universului. Ne-am putea întreba dac are vreo importanc faptul c, pîn de curînd, prea nepotrivit ca femeile s conduc _i brbacii s le urmeze. Chiar în societcile organizate pe o linie feminin, funcciile de autoritate superioar erau rezervate brbacilor, cît despre societcile  matriarhale", se pare c ele au fost doar o legend. Nu a fost descoperit nici mcar una de acest fel. Stephen Goldberg spune în cartea sa The Inevitability ofPatriar-chy (pag. 55): Am consultat materialele etnografice originale referitoare la fiecare 88 societate presupus vreodat c ar fi reprezentat un matriarhat, sau c s-ar fi caracterizat prin dominacia femeilor, sau prin atribuirea de roluri nematerne, cu un înalt statut social, femeilor... Nu am gsit nici o societate care s prezinte vreuna dintre aceste caracteristici. Mai mult, cred c potrivit dovezilor prezentate în capitolul trei, conceptul de matriarhat _i de absenc a dominaciei masculine devine la fel de absurd ca posibilitatea de a fi existat vreodat o societate în care na_terea copiilor s fie atribuit brbacilor. Dar trebuie s admitem c nu se poate dovedi c matriarhatul sau orice altceva nu a existat niciodat. Dac cineva vrea s demonstreze c nu a existat niciodat vreun centaur, poate s invoce pur _i simplu adevrurile fiziologiei _i ale evoluciei pentru a indica improbabilitatea biologic a existencei vreunui centaur, _i s demonstreze c dovezile care suscin existenca în trecut a unui centaur sunt fr valoare. Dac cititorul insist s-_i mencin convingerea c a existat odat o societate matriarhal, tot ce putem face este s-i cerem dovezi mai convingtoare decît simpla sa dorinc ca o astfel de societate s fi existat vreodat. Apar în ultimul timp tot mai multe dovezi biologice care indic faptul c multe dintre deosebirile comportamentale dintre sexe sunt determinate de hormoni. Acest lucru este destul de suprtor pentru cei care ar prefera s cread c aceste deosebiri sunt determinate de factori sociali. Pentru cre_tini, comportamentul trebuie s fie guvernat nu de descoperirile sociologilor, ale antropologilor sau biologilor, oricît de interesante ar fi ele, ci mai degrab  ... în purtarea noastr cu semenii no_tri... am fost condu_i de o sinceritate pioas _i serioas, de gracia lui Dumnezeu _i nu de încelepciunea lumeasc" (2.Corinteni 1: 12, NVE). Prin gracia lui Dumnezeu, nu am fost lsaci fr cluzire în problema referitoare la cine trebuie s fie iniciatorul. Adam avea nevoie de un ajutor. Dumnezeu a plsmuit o femeie potrivit nevoilor sale particulare _i i-a adus-o lui Adam. Sarcina lui Adam era s-i fie soc, adic era responsabil s o îngrijeasc, s o protejeze, s o întrecin _i s-i druiasc afecciune. Brbacii, dup cum o arat îns_i structura lor fizic, sunt fcuci s fie iniciatori. Femeile sunt fcute s recepteze, s rspund. Nu întîmpltor Dumnezeu S-a autointitulat Mirele lui Israel, iar pe Israel 1-a numit Mireasa Lui. Cristos a fost numit Capul, în timp ce Biserica reprezint Corpul _i Mireasa Lui. El ne curteaz, ne cheam, ne cucere_te, ne d numele Su, împrt_e_te cu noi destinul Su, 89 î_i asum responsabilitatea noastr, ne iube_te cu o iubire mai puternic decît moartea. Paradigma spiritual este cea care define_te relacia dintre brbat _i femeie, în particular cea dintre soc _i socie, pentru c aceasta este principala form de asociere uman. Simbolurile au o deosebit importanc. Conteaz enorm, pentru c reprezint relaciile în care se afl Cris-tos fac de Biseric. Adam _i Eva au e_uat atunci cînd au inversat rolurile. Ea a luat iniciativa, i-a oferit lui fructul interzis, iar el, în loc s-_i exercite rolul de a o proteja, a rspuns la aceast invitacie _i a pctuit împreun cu ea. Haosul s-a instaurat începînd cu acel moment. Nu e de mirare c, cu cît ne îndeprtm de porunca original, cu atît confuzia noastr cre_te.  ^ocant".  Te face s-ci piar orice chef. Rspunsurile seminari_tilor nu sunt, cred, influencate numai de obiceiuri. Altceva îi face s se simt siguri c e nepotrivit pentru femei s devin iniciatoare într-o chestiune atît de delicat _i de subtil cum este curtarea. Exist îns semne de confuzie mult mai grave decît alergarea femeilor dup brbaci. Homosexualitatea, sarcinile în rîndul adolescentelor, divorcul, avorturile, noul rol al  socului-casnic", noile traduceri ale Bibliei care elimin termenii  discriminatorii din punct de vedere al sexului", femeile care dau în judecat departamentul de pompieri al statului New York pentru c au picat la testul pentru  pompierice" -toate acestea semnaleaz faptul c ceea ce era potrivit a devenit nepotrivit. Ordinea a devenit dezordine. Ceea ce era complementar a devenit competitiv. Pe scurt, gloria sexualitcii noastre a fost ptat.  Uite", spune o tînr,  nu vreau s intru într-o dezbatere teologic, sau ceva de genul acesta. M gîndesc numai s-1 sun pe Al _i s-1 în-treb^dac ar vrea s ias în ora_ s servim ni_te mîncare chinezeasc. E ceva gre_it în asta?" Depinde. Al s-ar putea s cread c e o idee minunat. Joe s-ar putea s nu cread aceasta.  Fii atent", îi zic eu femeii.  Nu-1 pune într-o situacie imprecis. Te-ai gîndit la acele paradigme _i simboluri? Cuvîntul modestie îci spune ceva? Cuvîntul rezervat e demodat acum? Dac te vei cstori cu Al pîn la urm, ai vrea (el ar vrea?) s trie_ti toat viaca _tiind c tu te-ai cinut dup el? El s-ar putea s te resping pentru c l-ai prins în lac. Tu ai putea s-1 disprecuie_ti pentru c ci-a j permis s faci asta".  A meritat riscul", vor spune unii.  Ne bucurm amîndoi c s-a re- zolvat a_a". îmi închipui c ei sunt dintre aceia care spun c femeile au dreptul s mearg la rzboi _i nu au dreptul s fie protejate decît în felul în care sunt protejaci brbacii. Prefer s nu intru într-o controvers cu cei care adopt acest mod de gîndire. I-a_ ruga pe cei care m contrazic s reflecteze asupra tiparului Creatorului; s întrebe ce înseamn; s analizeze modul în care trateaz sexul opus în lumina urmtoarelor întrebri: Este potrivit? E în acord cu _ablonul pe care a_ vrea s-1 urmeze viaca mea? Se armonizeaz cu modul în care înceleg eu cel mai bine planul lui Dumnezeu? Ce-i aduce pe un brbat al lui Dumnezeu _i pe o femeie a lui Dumnezeu unul lîng altul, cu delicatece _i gracie? Doresc s umblu, în aceast privinc, ca în toate aspectele viecii mele, prin credinc, sau vreau s iau totul în propriile mele mîini?  Bine, dar dac îl sun numai s-1 întreb pentru ce anume s m rog pentru el sptmîna aceasta?" înc n-ai înceles. 90 91 Sudoare fierbinte _i picioare ude Cristos _i urma_ii Si au trebuit s treac prin multe ploi ptrunztoare _i sudori fierbinci pîn cînd s ajung învingtori în vîrful muntelui. Dar firea noastr ar vrea totu_i ca cerul s coboare lîng patul nostru cînd dormim _i s se întind lîng noi, ca s putem merge spre cer îmbrcaci cu haine clduroase; dar toci cei care au ales acest drum au descoperit c trebuie s-_i ude picioarele _i s îndure furtuni care le-au jupuit obrajii, _i au gsit pe acest drum un du-te vino cu sui_uri _i co-borî_uri, precum _i mulci du_mani. (Samuel Rutheford) Totdeauna rspunsul rapid, solucia cea mai simpl sunt tot ceea ce cutm, uitînd cu desvîr_ire c cerul nu coboar lîng patul nostru. Cei violenci, a spus Iesus, iau cerul cu forca (Matei 11:12). Am încercat s-mi spun c nu a_teptarea sau desprcirea, ori nesiguranca, erau cel mai greu de suportat, ci tcerea. 17 august, 1948 - Lini_tea începe s-mi apese greu pe suflet. Este o a_teptare în care nu se aude nici o voce, nici un pas, nu se vede nici un semn. Simt c a_ putea s a_tept _i zece ani, de n-ar fi vorba de o astfel de a_teptare, de o astfel de lini_te. Mi-am petrecut seara lîng un mu: lac care pstra în inima lui cerul tcut. Nu era nici o încrecitur a apei, nici o tulburare. Doamne, ajut-m s fiu ca lacul acela. Acea  apsare pe suflet", acea agonie încordat a dorului - ce sunt acestea dac nu ploile ptrunztoare, sudorile fierbinci, picioarele ude, despre care btrînul sfînt Rutherford a scris atît de des? Le pomene_te peste tot în scrisorile sale. Nu a mai existat niciodat vreo alt cale ctre glorie. De la primele povestiri despre Israel, pîn la povestirea cltoriei Fiului lui Dumnezeu ca Om pe pmînt, Dumnezeu i-a trecut totdeauna pe oameni prin mari încercri. Nu exist nici o scurttur pe unde cresc cp_uni. 92 A fost necesar ca Dumnezeu s încerce rezistenca copiilor Si timp de patruzeci de ani în pustie? Nu ar fi fost de-ajuns patruzeci de zile? Procesul trebuie s mearg înainte, tot înainte... John Buchan a exprimat acest lucru în felul urmtor:  Ai ales cel mai greu drum, dar duce drept în vîrful muntelui". Prin problemele sentimentale, Dumnezeu ne arat adevratele noastre intencii:  ...dac voiai sau nu în inima ta s-I urmezi poruncile. El te-a umilit _i te-a înfometat; apoi te-a hrnit cu man..." (Deuteronom 8:2,3, NVE) Dar nu man doreau oamenii. Voiau praz, ceap _i usturoi. Carne _i pîine, vin _i ulei - mîncare obi_nuit. A_a este _i cu noi. Suntem creaci brbaci _i femei. Dac Adam a avut nevoie de Eva _i ea a fost fcut pentru el, nu e natural atunci, nu este cu totul potrivit _i cuviincios, ca brbacii _i femeile s doreasc unul dup altul? Este într-adevr natural. Totu_i, nu este singurul lucru pe care Dumnezeu îl dore_te pentru noi. Nu suntem menici s trim doar din ceea ce este natural. Trebuie s învcm s trim din supranatural. Mînca-rea obi_nuit nu umple golul din inim. Pîinea nu este îndestultoare. Avem nevoie de mîncare neobi_nuit. Avem nevoie de man. Cum vom învca s o mîncm, dac nu ne este niciodat foame? Cum s ne educm gusturile pentru lucruri cere_ti, dac suntem îmbuibaci cu cele pmînte_ti? Sexul nu este mai îndestultor decît pîinea. Inima mea spunea:  Doamne, ia de la mine aceast dorinc, sau d-mi ceea ce doresc". Domnul rspundea:  Trebuie s te învc s dore_ti ceva mai bun".  ... El v-a hrnit cu man, pe care nici voi, nici princii vo_tri n-aci cunoscut-o mai dinainte, ca s v învece c omul nu poate tri numai cu pîine, ci trie_te cu orice cuvînt care vine din gura Domnului" (Deuteronom 8:3, NVE). Dumnezeu _tia c, dîndu-mi-1 pe Jim atunci cînd îl doream eu, nu îmi va oferi pregtirea mult mai important de care aveam nevoie pentru lucrurile care aveau s vin. Tocmai învcînd s mnînc acea Pîine Vie, totdeauna suficient pentru fiecare zi în parte (nu dinainte pentru cei cinci ani de care m temeam), am fost instruit, disciplinat _i pregtit pentru evenimente ulterioare. 6 iulie - Din Robert Louis Stevenson:  Oricine î_i poate purta 93 povara, oricît de grea ar fi, pîn la cderea nopcii. Oricine î_i poate face munca, oricît de grea, pentru cîte o zi. Oricine poate tri plcut, frumos, cu rbdare _i puritate, pîn la apusul soarelui. ^i acesta este adevratul _i singurul sens al viecii". Nu v gîndici deci la ziua de mîine... D-ne nou astzi pîinea noastr zilnic. ... Cum vor fi zilele tale, a_a va fi _i puterea ta. Matei 6:34; Matei 6:11; Deuteronom 33:25 în seara aceasta m-am plimbat de-a lungul unui zid mic de piatr. Am simcit iarba moale _i umed sub picioarele mele goale. Am vzut o stea czînd - doar un crîmpei de lumin argintie, care a disprut repede. Amintirea frumusecii ei este o parabol frumoas. 7 iulie - Daily Light este perfect pentru dimineaca aceasta:  Totu_i, El a învcat ascultarea prin lucrurile pe care le-a suferit". Evrei 5:8 Cum a putut Fiul Omului s învece ascultarea? O alt traducere a acestui ultim verset vorbe_te despre _coala suferincei. Cristos a frecventat acest curs. El ne cere _i nou s-1 frecventm - dar nu singuri. El ne cheam la o tovr_ie cu colegi studenci, cu discipoli, gata s urmeze programul strict pe care Tatl 1-a prescris Fiului. Este aceea_i figur de stil folosit în Deuteronom pentru isra-elici:  Pstraci aceast învctur în inima voastr: c Domnul Dumnezeul vostru v va disciplina a_a cum o face un tat cu fiul su... Cci Domnul Dumnezeul vostru v va duce într-o car îmbel_ugat, o car de nuri, de izvoare _i de ape subterane care cî_nesc pe dealuri _i în vr-.. Este o car unde nu vei tri niciodat în srcie _i nu vei duce lips d6 nimic..." (Deuteronom 8:5,7,9, NVE) Singura car pe care mi-o puteam imagina ca potrivindu-se cu a-ceast descriere era una în care eu îi voi fi socie lui Jim. Aceea va fi o car îmbel_ugat. Acolo vor fi nuri, izvoare, ape care cî_nesc - orice îci poate astîmpra setea. Acolo, cu siguranc, chiar dac vom tri într-un cort, sau într-o colib de paie, nu vom tri niciodat în srcie sau în lips de ceva. Aveam multe de învcat. Iesus îmi spunea _i mie ce le spusese discipolilor Si:  Ar mai fi multe s v spun, dar povara ar fi prea grea pentru voi acum" (Ioan 16:12, NVE). 94 Nimeni nu cunoa_te problema 13 august -  Ce sufletul su a simcit ca pe-o amar durere, Pe alcii s se-abcin s-ifac s-ndure " (Proverb tamil). Iar din cartea  If" [Dac] a lui Amy Carmichael:  Dac fac mare parte din ce se cuvenea s fac, _i preamresc aceasta în tain în inima mea, sau cu vicle_ug în faca altora; dac-i las s cread c-afost ,greu', dac m uit cu jind la ceea ce obi_nuia s fie altdat _i rtcesc pe potecile lturalnice ale amintirilor, astfel încît puterea mea de-a ajuta e slbit, atunci nu cunosc nimic din iubirea de la Calvar". Doamne, numai Tu cuno_ti cele mai adînci frmîntri ale mincii _i ale inimii mele. bine sus _tacheta iubirii mele în Cristos - s nu coboare niciodat. Tu ai spus:  Nici cile Mele nu sunt cile voastre". Ajut-m s merg pe cile Tale, Doamne, în pace. Pucine lucruri au puterea de a ne face s ne autocomptimim ca singurtatea. Ne simcim abandonaci în izolare, în_elaci. Toci ceilalci din lume par s aib unde s se duc, cu cine s stea, de ce s se bucure. Numai noi am fost exclu_i. Vrem pur _i simplu s ne blcim în aceste sentimente. Pentru mine, aceast tentacie a fost puternic. Eram înc în Oklaho-ma. înc nu aveam nici un fel de legtur cu Jim. Am descoperit îns ceva mai puternic decît ispita în cuvintele proverbului tamil _i în ale lui Amy Carmichael. M-a ajutat s dobîndesc forca sufleteasc de a rezista - de a nu ceda în faca apsrii, acea forc care nu se rupe cînd e întins. Dac a_ fi fost cu treizeci de ani mai în vîrst, a_ fi interpretat acel sfat într-un mod cu totul diferit, presupun, în sensul de a fi încurajaci s-i facem pe ceilalci s simt durerea noastr cît se poate de intens, s  facem mare parte din ceea ce ni se cuvine". Exist slbiciune _i o încurajare a slbiciunii în aceast tendinc. Cu totul altceva este s încerci s simci durerea altcuiva. Noi trebuie s ne purtm poverile 95 unii altora, _i astfel s împlinim Legea lui Cristos. El a purtat toate durerile, infirmitcile _i suprrile noastre. Dar ni se spune de asemenea s ne purtm _i propriile noastre poveri. Aceasta înseamn sL le purtm pe umeri cu brbcie, s ne gîndim bine înainte de a le pune pe umerii altora care pot fi mai împovraci decît noi. Acesta este încelesul proverbului tamil. Mai presus de toate, înseamn s învcam iubirea de la Calvar - s uitm de noi în_ine pentru a fi înde-ajuns de puternici pentru a servi. Eu nu aveam un caracter puternic. Dac nu a_ fi _tiut lucrul acesta mai dinainte - dar bineînceles c _tiam -, mi-am dat foarte bine seama de el în mijlocul iubirii, dorului _i nevoii de a-1 avea pe Jim. Era un tip de slbiciune care m uimea _i m umilea. De ce a_ avea nevoie de Jim?  M-am descurcat fr el înainte de a-1 cunoa_te, m voi descurca fr el _i de-acum încolo", ca s parafrazez un vechi cîntec. Nu m descurcam foarte bine fr el, _i aceasta a fost înc o leccie pentru mine: Cînd ne confruntm cu o slbiciune real, mai ales de felul acela care te surprinde _i te umile_te, avem ocazia s învcm ce a trebuit s învece _i Paul prin  spinul" sau  ghimpele" su - gracia lui Dumnezeu e tot de ce avem nevoie, pentru c  ... puterea este deplin în slbiciune" (2.Corinteni 12:9, NVE) Rugciunile mele sunau cam a_a: Pentru singurtatea mea, Doamne - puterea Ta. Pentru tentacia de a m autocomptimi, Doamne - puterea Ta. Pentru dorincele mele necontrolate îndreptate spre acest brbat, Doamne - puterea Ta. Iesus a cunoscut singurtatea uman în formele ei cele mai acute. Pe cînd era un biecel de doisprezece ani, nu a fost înceles de princii Si pmînte_ti. Ascultarea Sa de Tatl Ceresc i-a îndurerat pe ace_tia, în misiunea Lui public, era adesea înconjurat de mulcimi care veneau dup El s vad ce puteau scoate de la El, sau s-L critice, s-L interogheze, s-L atace. Cu cei doisprezece pe care îi alesese ca _i confidenci, a avut discucii, neîncelegeri, iar în clipele în care avea cel mai mult nevoie de ei, L-au prsit. Doar în corp a putut Iesus s Se identifice cu destinul nostru, s înceleag ispitele noastre _i s ne fie pe deplin Rscumprtor _i Salvator. Cine ne poate salva fr s coboare în suferincele noastre _i s treac prin chinurile noastre? Nu era nimic din 96 ceea ce simceam eu pe care El s nu-1 fi simcit în vreun fel sau altul. Iubirea etern intrase în aceast lume, în lumea mea, în chiar inima mea, î_i cunoscuse frmîntrile, î_i împrt_ise slbiciunea _i uimirea. Nici unul din acele lucruri, atunci, nu m vor desprci de iubirea Lui. Ele îmi vor da, de fapt, _ansa de a simci aceast iubire, de a învca s strig:  Abba, Tat!"  In acest strigt, Spiritul lui Dumnezeu se une_te cu spiritul nostru, mrturisind c suntem copiii lui Dumnezeu; _i dac suntem copii, atunci suntem _i mo_tenitori. Suntem mo_tenitorii lui Dumnezeu _i co-mo_tenitori cu Cristos, dac avem parte de suferincele Lui acum, pentru a avea parte de mrecia lui în eternitate" (Romani 8:16,17, NVE). 97 în sfir_it, o scrisoare Cînd, spre marea mea bucurie, crrile noastre s-au întîlnit, în septembrie 1948, Jim mi-a spus c a simcit c Dumnezeu îi dduse libertatea de a începe o corespondenc. Am discutat din nou despre cstorie, încercînd s elucidm ideea c, pentru noi, cstoria ar putea echivala cu recunoa_terea faptului c Cristos nu era de-ajuns pentru noi. Aceast idee a aprut dup ce Jim a citit l.Corinteni 7:37:  Dar dac un brbat a hotrît în inima lui, neobligat de nimeni, _i dac are control absolut asupra deciziilor lui; _i dac a luat decizia de a-_i pstra partenera virgin, va face bine". Jim sublimase în cartea de cîntri pe care mi-o druise cîntarea care începea cu:  Am eu, Doamne, ceva pe pmînt, ce inima de Tine mi-ar desprci?" Dac cstoria nu era s fie pentru noi, atunci va trebui ca Cristos s ne fie de-ajuns. Dac împreun cu El ne va drui _i cstoria, atunci o vom primi ca pe un dar. Lucrul important cînd vine vorba de daruri este c ele nu sunt cerute, ci druite, de bunvoie, din iubire. Prea un lucru prea bun ca s putem spera c îl vom primi, dar am sperat. Pe cînd trenul m ducea spre _coala biblic din Alberta, Canada, citeam cartea Coloseni, în timp ce traversam preria pustie a Dakotei de Nord - marele secret al lui Dumnezeu, Cristos în voi; avertismente împotriva unei religiozitci forcate, abstinenc, asprime fac de corp. Cum puteam s-mi dau seama dac sunt vinovat de aceste lucruri? Adesea, de-a lungul acelui an _colar, decanul nostru, L.E. Maxwell, ne spunea:  Cel mai greu lucru din lume este...", apoi îi lsa pe studenci s termine.  S pstrezi echilibrul". Descopeream c acest lucru era adevrat. Pe 4 octombrie, 1948, fata care aducea corespondenca în cmin mi-a strecurat pe sub u_ prima scrisoare de la Jim. Am deschis-o cu degete tremurînde. Speram c va începe cu  Scump Bett", dar el s-a refugiat într-un singur cuvînt oficial -  Drag". Scrisoarea era btut 98 ' la ma_in, ceea ce o fcea s par impersonal _i m fcea s m întreb dac nu cumva î_i pstra copii la indigo. Este greu s extrag, din nebuloasele care iii s-au îngrmdit în minte în timp ce m gîndeam la aceast scrisoare, vreo idee înceleapt care s te impresioneze pe loc, a_a c nici mcar nu o s încerc, ci am s continui ca _i cînd ci-a_ fi scris tot în acest stil de mult timp. Am primit vederea de la tine miercuri dup-amiaz. Inteligent mesaj, distrugtor de inteligent. [Pe vedere scrisesem numai  Mi-e dor de tine. Bett"]. A_ fi vrut s am un  senti-metru" s msor toate frmîntrile mele interioare din ultimele zile. Au început cu acel cuvînt despre care ci-am vorbit cînd eram împreun în capel în ultima dimineac - tremur. De ce ar tremura un tip de cremene ca mine? Din cauza a trei lucruri: pentru tine, pentru mine _i pentru Dumnezeu. Pentru tine - tremur la gîndul c sinceritatea mea de a-ci declara ce simt pentru tine îci afecteaz întreaga viac. Cred c îci va fi aproape imposibil s discerni planul Domnului pentru tine, fr s te lupci s-ci croie_ti drum prin ceaca gîndurilor _i sentimentelor tale pentru mine. Probabil c ai realizat _i tu pucin lucrul acesta cînd ci-ai depus o cerere la misiunea din Africa. ^i dac, puse la o adevrat încercare, sentimentele tale ci-ar înfrînge credinca? Cine va fi vinovat de aceasta? Nu va fi numai vina ta. De asta m tem, c eu, ie_ind de pe crarea Domnului pentru o clip, te-a_ trage dup mine _i a_ fi astfel vinovat de  pierderea" a dou vieci. Pentru mine - Nu-mi pot încelege inima nici în ruptul capului. Undeva în adîncul apelor întunecate ale con_tiincei mele sl_luie_te un monstru pe care deocamdat l-a_ numi  dorinc". Singurul lucru constant la mine e dorinca. Spre consternarea lui Freud, nu pot s-o numesc  impuls sexual", cci am descoperit c acesta nu va stura pîntecele animalului; ea cere mai mult o alimentacie variat, _i care nici nu se obcine atît de u_or ca sexul. Sunt foarte recunosctor c Nirvana budist nu constituie apogeul viecii spirituale, cci atunci a_ fi cel mai pucin spiritual dintre toci oamenii, dac sacietatea absolut ar fi singurul ideal. Animalul nu este spiritul sau sufletul, cu atît mai pucin corpul. în schimb, el este acel EU care vorbe_te despre toate celealte lucruri, le discut, 99 rîde _i cere mai mult. El este Viaca. Este scufundat acolo în adînc, poftind ceva pe care nu îl poate numi. Cel mai mult se poate apropia de acel ceva prin cuvîntul Dumnezeu. ^i Dumnezeu îl hrne_te, cînd eu permit acest lucru. E o prostie, nu-i a_a? Cci atunci, cine sunt  eu?" Ei, nu am vrut s intru în metafizic, dar ceea ce vreau s spun este c exist în irterior o foame dup Dumnezeu, dat de El, satisfcut de El. Nu pot fi decît fericit cînd sunt con_tient c El face ceea ce dore_te în interiorul meu. Ceea ce m face s tremur este c a_ putea s permit ca altceva (tu, de exemplu) s ocupe locul pe care Dumnezeul meu ar trebui s-1 aib. Acum, ceva îmi spune c pot, probabil, s le am pe amîndou. Nu sunt împotriva acestui lucru, încelege-m. Tremur numai c a_ putea s gre_esc cînd presupun c tu e_ti una dintre cile pe care Dumnezeu mi Se reveleaz. Dumnezeu: sau, mai bine, Domnul Iesus. Tremur ca nu cumva s-L supr în vreun fel pe Iubitul meu Etern. ^i orice s-ar întîm-pla între noi, s recinem c orice poate fi anulat la porunca Sa. Sunt un crnoi prea greoi ca s m las  condus de un porumbel". O, cît de delicat m strune_te Iubitul meu, _i cît de reci _i lipsite de simcire sunt rspunsurile mele. Mai presus de toate îmi doresc ca El s gseasc în mine truda sufletului Su _i s fie mulcumit. Dar acesta este un lucru greu cînd îci vorbesc cie, pentru c, într-un anumit fel, a-L mulcumi pe El _i a te avea pe tine par dou lucruri în conflict. Nu pretind c pot s explic aceasta; pot numai s descriu ceea ce simt - _i nici lucrul acesta destul de potrivit. De cînd ai plecat, parc mi s-a a_ternut o pojghic pe suflet. Ardoarea mea sincer în rugciune mi-a pierit pentru dou zile. Prea mulf balast m-a împiedicat s mai pot cldi zidul. Vezi Nehemia (Neemia) 4:10 pentru aceasta. Observi c nu adversarii din afar au împiedicat lucrul atît de mult ca învlm_eala din interior. Nu atît o  distrugere" provocat de force externe, cît  putreziciunea" intern. Dar dovada intervenciei lui Dumnezeu vine prin rspunsul afirmativ dat batjocurei lui Sanbalat din versetul 2.  Vor învia pietrele din mormanele de gunoi care sunt arse?" Evreii zelo_i au fcut-o. Aplic lucrul acesta la noi _i gînde_te-te pucin. Suntem noi dispu_i s construim cu o mistrie într-o mîn, în timp ce lum sabia în cealalt mîn? Construccia (lucrarea lui Dumnezeu) trebuie s mearg înainte, iar dac va fi s fie rzboi în timp ce con- 100 struim, foarte bine, s întrim  locurile mai de jos" (versetul 13). ^i eu îci spun cuvintele pe care le-a spus Nehemia guvernancilor:  Lucrarea este mare... noi suntem desprcici... Dumnezeu va lupta pentru noi" (versetele 19,20). Trebuie s-ci mrturisesc, Bett, c mi-a prut ru c am mers chiar _i pîn unde am mers în ceea ce prive_te contactul nostru fizic, _i aceasta a fost foarte pucin, a_a cum ar aprecia cei mai mulci. Trebuie s ne pzim de acest lucru dac vom mai fi vreodat împreun, cci mi-a aprins pofta dup corpul tu, ceea ce am gsit c este  balast" în calea lucrrii. Trebuie s fii dur cu mine în aceast privinc; _tiu c nu avem aceea_i gîndire _i alctuire, _i simt c eu am nevoie mai mult de ceea ce-i al tu decît ai tu nevoie de ceea ce-mi aparcine mie. Nietzsche are un cuvînt pentru noi în aceast privinc:  Trebuie s încetezi s te înfrupci din ceva tocmai cînd acel lucru este mai delicios; aceasta o _tiu toci cei care vor s fie iubici îndelung". încelegi ce vrea s spun cu asta?  De prea mult timp se ascunde în femeie un sclav _i un tiran. Din aceast cauz, femeia este incapabil de prietenie: ea nu cunoa_te decît iubirea". Aceasta am descoperit eu în Billy - nu un adorator (de_i m iubea), nici un stpîn (de_i era foarte stimat). Ne-am întîlnit ca doi ccelu_i egali la picioarele Celui Atotputernic. A-ceasta a_ vrea s fie _i între tine _i mine. Nu te teme s m rne_ti cu Sabia Vie, da, love_te-m pentru asta. Fii mai mult decît o iubit - fii o prieten. Am vorbit despre aceasta la întîlnirea de la rsritul lunii.  Iubici-v unii pe alcii cum v-am iubit Eu". Mai cii minte? Dar cum îl voi luda pe Domnul pentru c mi-a îndeprtat acea pojghic chiar în aceast dimineac? Mrturisirea face bine sufletului; era imperativ pentru al meu în aceast dimineac. Am aruncat totul asupra Lui, _i adevrul lui Ioan despre  curcirea de orice pcat" a fost foarte precios. O, cît de plcut a  vestit" El pacea celui care era departe (Efeseni 2:13,17)... Apropierea era tema cîntrii mele, _i ideile preau s fie bine redate în cîntarea 136 din culegerea de imnuri Little Flock (Turm mic): Vlul s-a rupt, ale noastre suflete se apropie/De tronul graciei;/ Meritele Domnului se ivesc,/^i umplu locul sfînt. O, Bett, fie ca  netulburaci s fim" în ascultarea noastr. - Ca s-ci art numai ce scriitor prost sunt, o s-ci spun cît mi-a 101 luat compunerea acestei scrisori: dou ore. O parte din durat se datoreaz dactilografierii, sunt sigur. Tu ai fost eliberat în felul artat de Psalmul 116:8? -  Tu mi-ai eliberat sufletul de la moarte, ochii din lacrimi, _i picioarele de cdere?" Cu mult afecciune, JIM Pofte aprinse 102 Acea  pojghic pe suflet" despre care scria Jim, acele preri de ru  c am mers chiar _i pîn unde am mers în ce prive_te contactul nostru fizic", acea  poft aprins",  balastul" acela, despre ce era vorba? Era o chestiune de castitate. Un cuvînt demodat, spune lumea, dar adevrul e c este o obligacie cre_tin. înseamn abstinenc de la orice activitate sexual. Pentru cre_tin, nu exist decît o regul, _i numai una: abstinenc total de la activitate sexual în afara csniciei _i fidelitate total în cadrul csniciei. Punct. Fr nici un  dac",  _i" sau  dar". Clugrii _i clugricele depun jurmîntul de castitate, ceea ce pentru ei înseamn o viac de înfrînare, pentru c nu se cstoresc niciodat. Unii dintre ei încearc s schimbe acest lucru. Un grup de clugri de lîng Boston au studiat recent  alternative de exprimare sexual în afara cstoriei". M tem c au ales o zon favorabil, îns clugrii mai mult decît oricine altcineva nu trebuie s-_i iroseasc timpul. Totul s-a realizat deja. Toate alternativele sunt studiate în fiecare noapte în cele patruzeci de colegii _i universitci (fr a mai menciona seminarele teologice) din ora_ul acela. Mnstirile trebuie s se dedice altor lucruri. Contactul fizic de care vorbea Jim era faptul c eu îl luam de mîn cînd ne plimbam, stteam a_ezaci cu umerii îndesaci unul în altul, iar odat, cînd am stat pe o banc într-un parc, el s-a întins pe spate _i _i-a pus capul în poala mea. Degetele mele îi încolceau _uvicele de pr. Cast înseamn  care nu se ded la activitate sexual nelegitim". Cine ne-ar acuza c noi am fi fcut aceasta? Noi încercam s trim cinstit în faca lui Dumnezeu, nu în faca vreunui tribunal lumesc. Contemporanii no_tri cre_tini se mîngîiau în ma_ini {momentul crucial era cuvîntul folosit curent la facultatea noastr), se cineau de mîn în campus, se srutau în holurile cminelor. 103 Cînd veneau vorbitori care conferenciau în campus, întrebarea pe care o puneau totdeauna studencii era unde s traseze limita, pîn unde puteau merge? Noi recuno_team c eram puternic atra_i unul de altul. Apreau  flutura_i" cînd eram aproape. Acele dorince absolut umane _i naturale erau aprinse la fiecare atingere u_oar, iar ideea unei mîngîieri apsate _i lungi sau chiar a unui singur srut scurt preau Raiul pe pmînt. Sinceritatea ne cerea s admitem c nu puteam fi siguri unde anume trebuia s trasm  limita", _i c aveam de-a face cu o forc care putea oricînd s devin incontrolabil. Castitatea însemna pentru noi s nu lum u_or nici un gest sau gînd mrunt care nu se potrivea angajamentului nostru fac de Dumnezeu. Ceea ce era pe primul loc avea prioritate. Lucrarea lui Dumnezeu era ceea ce cutam noi în primul rînd, o  construccie".  Suntem noi dispu_i s construim cu o mistrie într-o mîn, în timp ce lum sabia în cealalt mîn?" întrebase Jim. Era greu s ne dm seama cum vom putea s ne ocupm _i de alte lucruri în acela_i timp. Tot ce este absolut uman _i natural în noi trebuie mai întîi oferit ca sacrificiu. Corpul trebuie s fie un sacrificiu viu, sfînt _i acceptabil înaintea lui Dumnezeu. El nu devine inuman _i nenatural prin acest sacrificiu, mai mult decît a devenit inuman _i nenatural prin sacrificarea Sa corpul pe care Dumnezeu 1-a pregtit pentru Fiul Su, Iesus, care I-a fost oferit înapoi de Iesus Tatlui. Rmîne tot uman, tot natural. Dar este sfînt. ^i acceptabil. ^ Ace.asta este voia lui Dumnezeu, ca voi s fici sfinci; trebuie s v ab-cic_eci de la adulter; fiecare dintre voi trebuie s învece s-_i stpîneasc corpul, s-1 sfinceasc _i s-1 cinsteasc, nu s-1 lase prad poftelor, ca pgînii, care nu-L cunosc pe Dumnezeu; _i nimeni s nu-1 nedreptceasc pe fratele su în aceast privinc, sau s-i încalce drepturile, pentru c v-am spus _i mai înainte destul de apsat, Domnul pedepse_te astfel de nelegiuiri. Cci Dumnezeu ne-a chemat la sfincenie, nu la necurcenie. De aceea, oricine disprecuie_te aceste reguli disprecuie_te nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v d Spiritul Su Sfînt. (l.Tesaloniceni 4:3-8, NVE) 104 Cit de mult îci poate spune un srut?  Cum ai putea oare s-ci dai seama dac vrei s te cstore_ti cu cineva, dac nu v-aci srutat niciodat?" am auzit studencii întrebînd. Replica mea este:  Dar cum poci oare s-ci dai seama dac vrei s te cstore_ti cu cineva numai pentru c v-aci srutat?" Intimitatea nu este necesar. Cînd Abraham _i-a trimis servitorul s-i gseasc o socie lui Isaac, nu s-a pus problema unor probe de intimitate. Servitorul, partea terc, trebuia s o msoare din cre_tet pîn în tlpi ca s-i determine valoarea _i s vad dac era potrivit. El s-a dus, logic, la fîntîna din afara ora_ului, unde veneau femeile. S-a rugat în tcere, pîndind mereu. El îi ceruse în mod precis lui Dumnezeu s-i dea un semn: Fata creia el îi va cere de but s nu-i dea numai lui, ci s-i adape _i cmilele. Servitorul a continuat  s urmreasc în tcere s vad dac Domnul îi va face cltoria s reu_easc". Soacra lui Rut, Naomi, a fost aceea care i-a ales un soc _i i-a spus exact ce pa_i s fac. O proporcie considerabil a rasei umane a avut parte de cstorii aranjate, _i rata succesului în astfel de cazuri pare s fi fost mult mai ridicat fac de cea a cstoriilor decise de cuplurile respective. Un misionar mi-a vorbit recent despre seminariile pe tema cstoriei pe care le cine pentru indienii din Ontario de Nord.  Vrei s spui c au probleme conjugale?" l-am întrebat eu. (Indienii cu care lucrasem eu în America de Sud nu se gîndiser niciodat la probleme conjugale.)  Au într-adevr!" mi-a rspuns el.  Au de cînd au început s se ia dup albi _i au renuncat la cstorii aranjate". E foarte pucin probabil ca societatea noastr s accepte vreodat cstorii aranjate. Suntem prin_i în sistemul nostru prost definit. Chiar _i a_a, putem afla multe despre un posibil viitor soc numai prin observacie. 105 Nu exist un loc mai bun decît campusul unui colegiu pentru a observa din ce este fcut un brbat sau din ce e fcut o femeie. De la o distanc respectabil, fr ca el s _tie, am avut ocazia s observ caracterul lui Jim Elliot. Am povestit deja despre modul în care îl urmream la cozile de la cantin, cu pachecelul lui de fi_e - un om atent cu timpul su. Am urmrit firea sa prietenoas _i entuziast. ^tiam ce fel de student era. L-am privit la luptele greco-romane (a cî_tigat un campionat în patru state), l-am urmrit conducînd Societatea Misionar Internacional, l-am auzit rugîndu-se. Nu era deloc îngîmfat sau posac. I-am observat hainele. Cheltuia foarte pucin pe ele - purta ani la rînd acelea_i dou-trei perechi de pantofi _i aceea_i hain _i pulover. Nu prea avea habar de stil sau culoare, dar nu aprea neîngrijit. Nu c aceasta ar fi dovedit c el era brbatul pe care îl cutam, dar mi-a sugerat c nu era preocupat în primul rînd de haine. Cînd am început s ne cunoa_tem mai bine prin discucii, am descoperit c bnuielile mele erau adevrate. Cu mult înainte de a avea vreun motiv s cred c l-a_ putea interesa, îl notasem ca fiind tipul de brbat cu care speram s m cstoresc. Sruturile _i cinerile de mîn nu ar fi adugat nimic la a-ceast convingere (oricine se poate sruta _i cine de mîn). Dimpotriv, de fapt, ar fi redus ceva foarte important. Voiam s m cstoresc cu un om pregtit s înoate împotriva curentului. Am luat-o de bun c trebuie s fi rmas pucini brbaci în lume care s aib o asemenea forc. Bnuiam c astfel de brbaci caut femei cu principii. Nu voiam s m numr printre mrfurile cu prec redus de pe tarab, care sunt ieftine pentru c mulci au pus deja mîna pe ele. Mulcimile se adun acolo. Dar cei care vor s plteasc precul întreg sunt numai cîciva.  Cum este precul, a_a este _i calitatea". Acestea au fost cuvintele Domnului pentru mine, czi mîna Lui apsa puternic asupra mea; _i El m-a avertizat s nu urmez cile acestui popor: S nu nume_ti  prea greu " tot ce nume_te acest popor greu; s nu te temi _i s nu te înspimînci de ceea ce se tem ei. Pe Domnul o_tirilor trebuie s îl socote_ti  greu ", El este Cel de care trebuie s te temi _i s te înfrico_ezi. (Isaia 8:11-13, NVE) Este o minciun sfruntat faptul c, dorinca sexual fiind natural, sntoas, dat de Dumnezeu, tot ce fac din cauza acestei dorince este natural, sntos _i vine de la Dumnezeu.  Cum poate ceva care te face s te simci atît de bine s fie atît de ru?"  Intimitatea este un act de închinare".  Este periculos s îci refuzi exprimarea acestor dorince - aceasta este refulare, va conduce la perversiuni _i a_a mai departe".  Nimeni nu poate cine sub control focul acesta cînd e tînr". Minciuni, toate sunt minciuni. Cre_tinii care accept gunoiul acesta în ziua de azi nu au onoare. Ei au pierdut nociunea de fidelitate, de renuncare _i de sacrificiu, pentru c nimic nu mai pare s aib vreo valoare. Nu exist nimic pentru care ei s vrea s plteasc precul unui sacrificiu de sine real, con_tient, dureros, o druire realist de sine - cu excepcia (_i sunt convins c a-ceasta este o excepcie semnificativ) cî_tigurilor vizibile, cum ar fi banii _i sportul. Dac tinerii consider pe cineva erou astzi, acela trebuie s fie un sportiv. Dac ei au propriile lor modele comportamentale de rezistenc, sacrificiu _i autodisciplin, acestea sunt cu siguranc sportivii. Dac un om î_i refuz un anumit confort, vacance, momente plcute cu familia sa, seri petrecute acas, sau satisfacerea liber a oricror pofte ar avea, o face de obicei pentru bani. Nimeni nu se va îngrijora prea mult de faptul c acel om este represiv, sau fanatic, sau ciudat, atîta timp cît motivul su îl constituie banii. Dac celul tu este puritatea inimii, fii pregtit s fii considerat foarte ciudat. 106 107 Nu se abcin de la nimic Cum s vorbesc despre cîteva sruturi u_uratice ca despre un pcat unei generacii care a crescut cu ideea c aproape oricine se culc cu oricine? Dintre cei care se blcesc în mrile îngduincei _i ale autoin-dulgencei, mai exist cineva care s scruteze înc orizontul în cutarea unui far al puritcii? Dac nu a_ crede c mai exist, nu m-a_ deranja s mai scriu despre aceste lucruri. M tem c puritatea este amestecat în mintea oamenilor cu caricatura puritanismului, care, în imaginacia popular, este o revolt aspr, irascibil împotriva tuturor plcerilor crnii. Puritanii erau de fapt oameni foarte pmînte_ti, care afirmau viaca cu trie, _i nu erau în nici un caz  victorieni" (un alt cuvînt interpretat foarte gre_it astzi, fiind identificat cu tot ce este negativ). Nici conceptul de puritate, nici doctrinele puritanilor nu neag viaca. Dimpotriv, ele trimit spre însu_i Dttorul Viecii. Puritatea implic ideea de a fi eliberat de contaminare, de orice ar putea s strice gustul sau plcerea, s mic_oreze pu-te-rea, sau s altereze în vreun fel caracterul natural al unui lucru. înseamn puritate, claritate - fr aditivi, fr nimic artificial -, cu alte cuvinte  absolut natural", în sensul menit de Proiectantul Original. Pot s- spun în mod categoric c un srut este un pcat? Pot s spun c s-ar putea s fie. Pot s spun c s-ar putea s reduc, s strice gustul _i plcerea mai tîrziu. S-ar putea s mic_oreze puterea. S-ar putea s distrag inima. Nu vreau s m fac vinovat de ipocrizie. Iesus i-a condamnat pe farisei pentru c suscineau ca doctrine învcturi ale oamenilor. Ei mrturiseau multe, dar exemplificau pucin din ceea ce mrturiseau. închinarea lor era zadarnic, cci îl serveau pe Dumnezeu numai cu buzele, în timp ce inimile lor erau departe de El. Orientarea inimii constituie totdeauna chestiunea central. Dumnezeu _tie spre ce se îndreapt inima. Putem s-i în_elm pe alcii. Putem u_or s ne amgim chiar pe noi în_ine. Unei inimi umile _i sincere i se va arta totdeauna adevrul. 108 1  Bineînceles c noi toci ,avem cuno_tinc', cum spui tu. Aceast .cuno_tinc' produce îngîmfare; iubirea este cea care edific. Dac cineva î_i închipuie c are cuno_tinc, nu cunoa_te înc nimic în adevratul sens al cunoa_terii. Dar dac cineva iube_te, este recunoscut de Dumnezeu" (l.Corinteni 8:1-3,8,9,13, NVE). Paul le scria aceste lucruri unor oameni crora nu le era clar dac este bine sau ru s m-nînce din mîncarea oferit idolilor.  Cu siguranc c mîncarea nu ne va aduce în prezenca lui Dumnezeu: dac nu mîncm, nu suntem cu nimic mai ri, iar dac mîncm, nu suntem cu nimic mai buni. Dar aveci grij ca aceast libertate a voastr s nu devin o capcan pentru cei slabi... Dac mîncarea pricinuie_te cderea fratelui meu, nu voi mai mînca niciodat carne, cci nu vreau s fiu eu cauza cderii fratelui meu". Principiul iubirii era cel care ne constrîngea pe Jim _i pe mine s p_im atît de u_or, s pstrm distanca între noi, _tiind c mai întîi de toate noi îi aparcinem lui Cristos, dorind ca sentimentele noastre s-I aparcin mai întîi Lui înainte de a aparcine altora. William Wilberforce scria în Real Christianity (Cre_tinism real): Msoar-ci progresul dup experienca iubirii tale fac de Dumnezeu _i a exercitrii ei fac de oameni... în contrast, majoritatea celor care se intituleaz cre_tini au o concepcie servil, josnic _i mercantil despre practica cre_tin. Ei nu druiesc decît atît cît nu îndrznesc s recin pentru ei. Nu se abcin de la nimic, în afar doar de ceea ce nu îndrznesc s practice. Cînd le vorbe_ti despre calitatea îndoielnic a unei acciuni _i despre obligacia implicit de a se abcine de la ea, îci rspund, în spiritul lui Shylock, c  nu au gsit aceasta în contract". Pe scurt, ei cunosc cre_tinismul doar ca pe un sistem de restriccii. El este privat de orice principiu liberal _i generos. Este aproape incompatibil cu relaciile sociale, iar locul lui este numai între perecii sumbri ai unei mnstiri, unde ar vrea ei s-1 închid. Dar adevracii cre_tini nu consider c satisfac pretenciile unui creditor sever, ci c î_i pltesc o datorie de recuno_tinc. în acest sens, ei nu primesc rsplata limitat a ascultrii forcate, ci o msur larg _i generoas a servirii voluntare. O exprimare sugestiv - datorie de recuno_tinc, msur generoas a servirii voluntare. Aceste lucruri nu se pot impune nimnui ca  legi". 109 Iubirea unui brbat pentru o femeie ar trebui s-1 fac s-i acorde cea mai mare consideracie. Iar iubirea ei pentru el ar trebui s aib acela_i efect. Eu nu voiam s-1 întorc pe Jim de la cherr.area lui Dumnezeu, s-i distrag energia, sau s stau în vreun lei în calea predrii sale totale. Aceasta am înceles eu c este adevrata iubire.  Cci iubirea înseamn ascultarea poruncilor lui Dumnezeu. Aceasta e porunca ce v-a fost dat de la început, s v fie regul de viac" (2.1oan 6, NEV, sublinierea mea).  Ei bine, este în ordine în ce-i prive_te pe ei. Asta nu înseamn c ;; toat lumea trebuie s..." Dumnezeu îi conduce pe copiii Si dragi pe ci diferite. Dar El le cere fiecrua dintre ei acela_i fel de devotament. Toci cei care vor s-L urmeze trebuie s: renunce la ei în_i_i s-_i ia crucea _i s vin dup El. Aceasta înseamn s încerci în fiecare zi s faci ceea ce spune El s faci _i s nu faci ceea ce spune El s nu faci. Sunt lucruri spre care trebuie s tinzi _i lucruri pe care trebuie s le evici. S-ar putea s nu ne plac poruncile  f asta",  nu f asta", dar ele sunt în Biblie. Paul i-a dat multe sfaturi practice tînrului Timotei. I-a spus s nu aib nimic de-a face cu speculaciile proste_ti _i ignorante, s evite vorbria goal, s se abat de la impulsurile neînfrînate ale tinerecii _i s urmreasc dreptatea, integritatea, iubirea _i pacea cu toci cei care II cheam pe Domnul dintr-o inim curat. îl îndeamn de ma^jmulce ori s nu se amestece în discucii contradictorii nefolositoare _ijB fie el însu_i o demonstracie vie a ceea ce predic. Aceasta este o învctur util pentru noi astzi. Pe cei care prefer discuciile contradictorii în locul ascultrii trebuie s-i lsm în pace.  Cci va veni timpul cînd ei nu vor suporta învctura sntoas, ci î_i vor urma propria lor imaginacie _i î_i vor aduna o grmad de învctori care s le gîdile urechile. î_i vor întoarce urechea de la adevr (2.Timotei 2: j 22)... Dar tu trebuie s-ci pstrezi calmul _i judecata în orice situacie; s înfrunci greutcile, s lucrezi la rspîndirea Evangheliei _i s-ci îndepline_ti toate îndatoririle la care ai fost chemat" (2.Timotei 4:3-5, NVE). no Un pcat  mic"  El mi-a dat libertate s-ci scriu dac vreau - pentru mine nu este nici un pcat în aceasta", mi-a scris Jim la cîteva sptmîni dup ce ne-am început corespondenca, cînd eu, ca de obicei, eram plin de îndoieli dac procedam sau nu bine. Atîta timp cît con_tiinca mea a rmas curat fac de Dumnezeu în privinca ta, Spiritul mi-a dat libertatea s-ci scriu ori de cîte ori doresc. Dar, în aceast situacie, libertatea mea s-ar putea s fi devenit o permisiune de a împinge lucrurile mai departe decît le poci tu îndura, _i atunci ar trebui întrerupt legtura noastr. Sunt gata acum s renunc la corespondenca noastr dac libertatea mea a ajuns s ci se impun cie _i a produs efecte duntoare asupra ta. Acum simt c ai dreptul s grbe_ti încetarea relaciei noastre. Tu _tii cel mai bine ce efecte are corespondenca noastr asupra ta. Rspunsul pe care l-am primit de la Domnul în privinca cstoriei sau a logodnei este acum un nu categoric, atîta timp cît situacia actual va continua _i nu prevede deloc ce s-ar putea întîmpla dac _i cînd circumstancele prezente se vor schimba. îci poci oare permite s alimentezi o iubire care cre_te mereu _i care s-ar putea s dispar neîmplinit oricînd în viitor? Un singur cuvînt de la tine va decide lucrul acesta. Cuvîntul de la mine a fost s continum s ne scriem. Libertatea lui Jim m-a eliberat _i pe mine. Un lucru ciudat s-a întîmplat în timp ce Jim era în ultimul an la facultate. El îl numea Rena_tere - o nou deschidere spre viaca social, prietenia cu oameni pe care el nu-i considera neaprat  spirituali", libertatea de a se întîlni cu fete dac avea chef, _i mult bufonerie, dînd frîu liber flerului su înnscut de actor _i imitator. Am aflat despre in aceasta din auzite _i m-am simcit ofensat. Ce se întîmplase cu el? Un psiholog ar putea s explice acest lucru cu u_urinc, fr îndoial. Jim argumenta c pur _i simplu Dumnezeu îl eliberase de ni_te vechi restriccii, dîndu-i posibilitatea de a evada, de a rupe barierele, de a se bucura de anumite lucruri. Recuno_tea c mersese prea departe. Mai fuseser _i ni_te  sruturi accidentale" despre care mi-au scris alci studenci. L-am întrebat despre ele, _i el mi-a rspuns: Am trecut prin aceasta, am spus _i am fcut tot ce ci s-a spus numai în carne. ^i acela_i  ev" scriam despre  puritate în iubire". Rmîne ca tu s judeci dac a fost carnea sau spiritul cel ce m-a împins s scriu a_a. Pentru c mi-a fost înnegrit con_tiinca, pentru c te-am rnit pe tine, pentru c i-am fcut pe alcii s se poticneasc _i L-am dezonorat pe Cristos, simt acum un regret cople_itor. Fapta, efectul ei, regretul de a fi comis-o vor fi mistuite de privirea fulgertoare a Judectorului meu, _i voi suporta consecincele. Exist un sfîr_it al acestor lucruri, unul care m va costa foarte mult. Ideea nu era nou - anume c relacia care conteaz cel mai mult în viaca unui brbat este guvernat de principii mult mai stricte decît relaciile întîmpltoare. Pentru c fetele pe care le-a srutat  n-au însemnat nimic" pentru el, el a luat totul u_or la început. Eu nu. M a_teptasem s gsesc perfecciune în Jim sau cel pucin puterea de a fi consecvent. Nu am aflat-o, _i nici el nu a gsit, bineînceles, la mine nici perfecciune, nici consecvenc, dar s-a pocit. Cîte lacrimi de pocinc ar trebui s vrs pentru rtcirea mea _i pentru c i-am fcut _i pe alcii s se abat de pe drumul cel drept a_a cum am fcut _i eu? Dr. Brooks [decanul] are dreptate cînd spune c pentru multe ar trebui s-mi par ru, analizînd serios anul care a trecut. Dar cu aceasta trebuie s-ci spun c îi sunt _i e-norm de recunosctor lui Dumnezeu în acela_i timp. Nu se poate, zici tu? Foarte bine, îns a_a stau lucrurile. Mi-am mrturisit pcatul lui Dumnezeu, tuturor studencilor din ultimul an, celor de la Societatea Misionar Internacional, cie, altor persoane. ^i m simt u_urat. Dac mai trebuie s mai fac _i altceva, sunt gata s primesc orice dojana. A_tepci înc _i mai mult de la mine? 112 Ce altceva a_ mai fi putut a_tepta? Jim Elliot era brbat. Brbacii sunt pcto_i. Acesta este purul adevr. El era idealul meu, dar trebuia s m împac cu adevrul. M dezamgise. Nu îl dezamgisem _i eu de multe ori?  Dac pretindem c suntem fr pcat, ne în_elm singuri _i suntem strini de adevr. Dac ne mrturisim pcatele, El este drept _i putem avea încredere în El c ne va ierta pcatele _i c ne va curaci de orice fel de nedreptate; dar dac spunem c nu am fcut nici un pcat, îl facem mincinos, _i atunci Cuvîntul Lui nu î_i gse_te loc în noi... Iesus Cristos... este El însu_i remediul pentru necurcenia pcatelor noastre..." (l.Ioan 1:8-10; 2:1-2, NVE). 113 O pe_ter _i un foc de lemne ude Urmtoarea scrisoare a lui Jim începea cu o poezie scris de el: Auzi Tu oare, Doamne, tcerea din inima mea, Poci Tu numra lacrimile ce nu-mi mai ajung în ochi? ^i aceste dorince, Doamne, ce nu le pot spune-n cuvinte, îmi vei potoli Tu aceast foame ascuns - Dorinc nscut din Spiritul, care nu reu_e_te totu_i s se înalce?  Da, Suflete, Eternitatea mi-a acordat urechea pe notele lini_tii, Inima îmi e plin ochi de lacrimi ce nu le-am vrsat de mult, Sanctuarul tcut al adoraciei nerostite Este de mult lca_ul meu; ^i în adîncimile spiritului mi-am fcut culcu_". A trecut un an întreg pîn l-am vzut din nou pe Jim. Ne-am scris, dar nu prea des. Eu am terminat cursul la _coala biblic, iar el a terminat facultatea în iunie 1949. Am plecat s lucrez cu Misiunea ^colii Duminicale Canadiene, într-un loc retras din zona acoperit de tufi_uri, a provinciei Alberta numit Patience [rbdare]. Aveam nevoie de rbdare. Jim mi-a trimis Isaia 59:9 -  Cutm lumin, dar este întuneric peste tot, cutm lumina zorilor, dar umblm într-o negur deas". Mama lui mi-a scris în august s m invite s m opresc în Portland în drum spre cas de la Alberta. Jurnalul meu e plin de îndoieli _i asigurri - nu este bine s m duc la ei; nu are nimic dac m duc; Dumnezeu m conduce s fac asta; este propria mea hotrîre s dau ochii cu Jim. S iau ca pe un  semn" banii pe care mi i-au trimis princii mei? Dar scrisoarea de la doamna Elliot? S-ar bucura cu adevrat Jim dac m-a_ duce, sau s-ar simci presat... _i tot a_a. Am acceptat invitacia _i am luat un autobuz Greyhound. 114 De la Seattle am stat lîng un marinar care, ca _i mine, era nerbdtor s citeasc o carte, a_a c nu am vorbit nimic pîn aproape de Portland. S-a uilat la mine _i mi-a zis:  Nu am mai vzut pe nimeni s stea atît de lini_tit. Nu ci s-a încordat nici un mu_chi tot drumul. bi-e fric de ceva, sau ce?" Mi-era team de ceea ce se va întîmpla. Cînd autobuzul a ajuns la autogara, nu m a_tepta nimeni. M-am plimbat încoace _i încolo, în timp ce temerile mele preau s se materializeze. Apoi, iat-1 pe el, nu acolo unde ar fi trebuit s a_tepte, _i cercetînd cu privirea autobuzele care soseau. Era cu spatele la mine. M-am oprit, întrebîndu-m ce s fac sau ce s spun. Ceva 1-a fcut s se întoarc, _i vechiul zîmbet i-a aprut pe fac.  Salut, Bett". Primele cîteva zile le-am petrecut mergînd la întruniri cinute la Gos-pel Hali. Era conferinca anual de Ziua Muncii, _i brbacii din familia Elliot erau în prim-plan pe podium cinînd discursuri, se ocupau de organizare prin spate _i se învîrteau peste tot ocupîndu-se de musafiri. Nu prea am avut timp s vorbim pîn cînd nu s-a terminat conferinca, _i atunci ne-am dus în parcul Mount Tabor. Ne-am a_ezat pe^ iarb. Acum urmeaz, m-am gîndit eu. Dar din nou a fost Isaia 59:9. înc în cutarea luminii. înc nici o veste în legtur cu posibilitatea ca Dumnezeu s  Se fi rzgîndit". De ce am nutrit eu o asemenea speranc naiv? Sigur, pentru c nu m-am putut abcine s nu sper împotriva oricrei sperance. Am ajutat-o într-o dimineac pe mama lui Jim la splat _i, în timp ce scotea cearceafurile din ma_in, mi-a spus deodat:  îi cunosc eu pe brbacii din familia Elliot. Niciodat nu se pot hotrî. S fiu în locul tu, i-a_ spune lui Jim ,acum sau niciodat'". ^tiam foarte bine ce mi-ar rspunde Jim: niciodat. Eu mi-a_ fi lsat mai degrab loc pentru sperance. M-a iritat sfatul ei. Ea îl punea pe Jim în aceea_i oal cu restul brbacilor din familie, cu tatl _i cu cei doi fraci ai lui. Eu m strduiam din rsputeri s cred c el avea un motiv mai serios decît simplul fapt c nu se putea hotrî. Mama lui mi-a zdruncinat încrederea. Ne-am dus pentru o zi pe coasta superb a Oregonului. Am mers prin pdurea deas de brazi pîn la un golfulec izolat, unde am explorat pe_terile ascunse în stîncile marine _i am înotat în Pacificul înghecat. Am fcut un foc din crengi adunate din ap. Stînd aproape unul de altul, privind soarele scufundîndu-se în marea învpiat, tentacia de a ne exprima sentimentele, de a ne urma impulsurile era aproape 115 cople_itoare. Dar pentru c decizia final fusese luat cu mult timp în urm, prin gracia lui Dumnezeu, nu am fost cople_ici. Scriu aceasta cu un motiv. S art c nu este imposibil pentru doi tineri, plini de toate sevele tinerecii druite de Dumnezeu, s reziste ispitei. Nu pot face aceasta dac nu au o motivacie care s fac lucrul acesta s merite. Nu o pot face singuri.  Dac v simcici siguri c staci ferm în picioare, aveci grij! Puteci cdea. Pîn acum nu aci întîmpinat nici o încercare care s fie mai presus decît ceea ce poate omul s îndure. Dumnezeu este fidel _i nu va îngdui s fici încercaci peste puterile voastre, dar cînd vine încercarea, El v va da în acela_i timp o solucie, dîndu-v posibilitatea de a o suporta" (l.Corinteni 10:12-13, NVE). El ne-a dat aceast posibilitate. ^i acum un avertisment. Nu este o idee bun s mergi în pe_teri sau s stai lîng un foc de lemne ude în locuri singuratice dac nu e_ti înc sigur de Dumnezeul tu. Paul 1-a avertizat pe tînrul Timotei  s se abat de la impulsurile neînfrînate ale tinerecii..." (2.Timotei 2:22). Nu te implica direct în ele, pentru ca apoi s îl învinovce_ti pe Dumnezeu dac ispita este prea grea pentru tine. Cum s spui  nu?" 116 Luna trecut la o conferinc a celibatarilor din nord-vest mi s-a dat un petec de hîrtie albastr pe care scria:  Cum s-i spui ,nu' unui biat sau unei fete? Cum s pstrezi o distanc decent?" Am zîmbit în sinea mea, gîndindu-m cît de simplu este rspunsul. O poci face în dou moduri: prin cuvinte, sau prin limbajul gesturilor. Spui  nu" _i te duci mai departe. Totdeauna trebuie s le explic oamenilor c atunci cînd spun c rspunsul este simplu, nu vreau s spun neaprat c rspunsul este u_or. Este destul de u_or de înceles - cu alte cuvinte, este simplu. Dar s-1 aplici în practic e foarte greu. Totdeauna are loc acel conflict fundamental: binele pe care vreau s-1 fac se lupt cu rul pe care nu vreau s-1 fac, iar dorinca care pare atît de bun în sine se confrunt cu dorinca _i mai adînc de a-L iubi pe Stpînul meu mai presus de orice altceva. Trebuie s ceri ajutor. O s-1 prime_ti mai mult ca sigur. Cînd m rog pentru asta, cîteodat îmi vin în ajutor cuvintele unei vechi cîntri evanghelice, pe care obi_nuiam s o cîntm la rugciunile în familie: Cere-I Salvatorului s te ajute, s te mîngîie, s te întreasc _i s te pstreze; El vrea s te ajute - te va scoate cu bine _i din aceasta. Cîntarea se nume_te  Nu ceda ispitei". Cedarea, nu ispita în sine, este un pcat. Trebuie s-L rugm mereu pe Salvator s ne ajute, s ne mîngîie, s te întreasc _i s ne pstreze. El nu te va respinge. Este binevoitor. Te va scoate _i din aceasta, dac tu vrei s fii ajutat. Trebuie numai s vrei. Aceasta înseamn atunci c motivele mele trebuie s fie absolut pu- 117 re? înseamn c trebuie s fi rezolvat în sfîr_it acele conflicte mencionate mai sus? Dac aceasta ar însemna, nu a_ mai avea azi o mrturie. Trebuie s reias clar din aceste pagini c acel conflict a continuat s se dezlncuie. Dar voinca a doi oameni fusese druit lui Dumnezeu. Iubirea din inima lor era devotat. El ne-a ajutat. El ne-a scos cu bine din aceast încercare. O alt ocazie cînd am petrecut ceva timp împreun, singuri, a fost o excursie la Mount Hood. Ne-am rezervat o zi s mergem cu ma_ina la Timberline Lodge _i s urcm pe jos kilometri întregi printre ver-sancii _i paji_tile alpine. Am luat prînzul pe iarb lîng un pîrîia_ cristalin, unde am privit scufundrile _i sriturile prin ap ale unui _oare-ce-de-ap. Seara, la întoarcerea cu ma_ina, ne-am oprit într-o pdure întunecat de brazi ca s mîncm singura mîncare pe care o luasem cu noi, o conserv de fasole. Jim nu se gîndise s ia un deschiztor de conserve, nici vreun tacîm, a_a c i-a tiat capacul cu briceagul, iar eu am reu_it s m tai destul de ru la degete încercînd s-mi scot porcia, înc mai am o cicatrice de atunci. O sptmîn mai tîrziu, el mi-a scris: La ora aceasta, acum o sptmîn, veneam acas cu ma_ina din pdure, foarte con_tienci c era ultima noastr sear împreun. Parc au trecut secole de cînd am mîncat fasolea aceea din conserv pe întuneric. îmi amintesc c am spus ceva ce prea foarte absurd despre  moralitatea ta militant" _i te-am auzit zicînd ceva despre recuno_tinc, apoi drumul lung în tcere _i lacrimi... Mai crezi c Dumnezeu te-a condus aici? Eu cred c da. O spun fr rezerve _i fr nici o corectare. Mai mult, te iubesc a-cum prin credinc. Ce face Dumnezeu nu pot spune, îns aceasta o _tiu cu siguranc: El ne-a adus împreun. Am încredere în El c te va ajuta s îndrepci acele lipsuri evidente [se refer la ni_te observacii pe care mi le fcuse familia Elliot, lucruri pe care Jim îmi ceruse s le corectez]. Dac aceste lucruri te mînie sau te întristeaz pîn la lacrimi, apeleaz din nou la Psalmul 138:8: Iehova va îndrepta acest lucru care m prive_te. Buntatea Ta, plin de iubire, Iehova, rmîne pentru eternitate. Nu prsi lucrarea mîinilor Tale.  Nu te nelini_ti" a fost o mîngîiere sptmîn trecut marci 118 seara. Este _i în seara aceasta, pentru c lacrimile mi-au secat. Cît de mult mi-a_ dori s _tiu c ochii ti sunt uscaci în seara aceasta! Lucrul acesta m conduce la o alt problem. S îndrznim s îi cerem Domnului, Betts, avînd în vedere slbiciunea noastr, s ne scoat din aceast  lini_te"? Pe cînd stteam _i te priveam plîngînd în autobuz (iart-m c nu ci-am ascultat rugmintea s plec - dar ceva m-a recinut, _tiind c înc te puteam vedea), îmi rsunau adînc în inim versurile lui Teasdale din poezia  Ce s-i dau iubirii mele?"  Cum pot s-i dau doar lini_te... o viac întreag?" De fiecare dat cînd ne-am desprcit a fost mai greu. Nu mai vreau s m despart de tine niciodat în aceste condicii. A_a c m-am rugat, cu vocea tremurînd, ca Domnul s nu ne mai îngduie s ne vedem din nou pîn cînd nu ne va da o asigurare a scopului Su final în privinca relaciei noastre. Aceast desprcire  într-o lini_te nedefinit" este îngrozitoare. Deci, de_i s-ar putea s ne dorim s ne întîlnim din nou în aceast toamn, cred c ar fi mai bine dac ne-am ruga:  Doamne, arat-ne vreun cuvînt de asigurare ..." o, nu pot s-1 spun. M încelegi? * Am întrebat cerul înstelat Ce s-i dau iubirii mele -Mi-a rspuns prin tcere, Tcere acolo sus. Am întrebat marea întunecat în adînc, unde pe_tii înoat -Mi-a rspuns prin tcere, Tcere acolo jos. O, a_ putea s-i dau lacrimi, Sau i-a_ putea da o cîntare -Dar cum s-i druiesc tcere O viac întreag? Sara Teasdale, Love Songs 119 Patru picioare goale Ceea ce i se prea lui Jim  moralitate militant" era, în parte, certitudinea înrdcinat în femeie c ea decine cheia unor situacii în care sunt implicate pasiunile unui brbat. El va fi domn în msura în care ea o cere, iar cînd atmosfera se mai destinde, nu va mai fi deloc domn, chiar dac este un om cu principii morale stricte. El va cîntri cît de rezervat e ea, va testa mereu limitele, va face mereu încercri. Aceasta nu neaprat pentru c el vrea s mearg cît se poate de departe. U-neori o face dintr-un simc confuz al obligaciei, al cavalerismului, pentru a-i împlini a_teptrile. Sunt sigur c acest lucru este adevrat, pentru c a_a mi-au spus brbacii. Uneori, cînd duc o fat acas de la o întîlnire, î_i spun: Cred c trebuie s o srut înainte de a-i spune noapte bun. Sper s nu fie nevoie. Este o u_urare cînd fata îi d de înceles c nu vrea ca el s o srute. Poate fi o u_urare cînd ea spune nu, chiar atunci cînd el vrea s o srute, pentru c astfel el o gse_te misterioas, iar misterul produce surpriz _i încîntare. ,  Pstraci distanca", le spun eu femeilor. Recunoa_teci acea anormalitate fundamental a naturii umane de a precui ceea ce nu putem obcine. Noi primim ca _i cum ni s-ar cuveni, ba chiar ajungem s dispre-cuirri?ceea ce nu ne cost nici un efort. Bicicleta druit de Crciun nu va fi apreciat la fel de mult ca bicicleta cumprat cu banii cî_tigaci vînzînd ziare timp de doi-trei ani. Aceast tendinc nu este nou. Singurul lucru interzis în Grdina Edenului era cel mai dorit lucru. Ceilalci pomi fructiferi care erau oferici în mod liber erau luaci ca _i cum li s-ar fi cuvenit. Dac exist vreun motiv pentru care sexul devine monoton _i plictisitor, este pentru c devine o banalitate. Este disponibil oriunde, peste tot, oricui îl caut. Nimic nu mai este pus deoparte. Nici o plcere nu mai este pstrat pentru noaptea nuncii _i cu atît mai pucin exclusiv pentru mire _i mireas. 120 Ni_te prieteni care administreaz o staciune preferat pentru luna de miere în localitatea Poconos mi-au spus c sunt nevoici s anunce noi activitci _i moduri de recreere la fiecare mas.  Nu vrem ca cliencii no_tri s se plictiseasc _i s plece. Vezi, ei au avut totul înainte de luna de miere". Eu sunt o femeie foarte sentimental. O parte din rezerva mea nu a avut nimic de a face cu o anumit moralitate militant _i nici mcar cu principiile cre_tine, ci cu plcerea adevrat de a pstra lucrurile frumoase pentru mai tîrziu. Ceea ce m extazia de Crciun, în copilrie, era faptul c _tiam c se pstrau ni_te secrete; se petreceau anumite lucruri în spatele u_ilor închise; erau cutii împachetate _i puse deoparte care nu trebuiau atinse decît la momentul potrivit. Totdeauna m-au în-cîntat misterele _i surprizele. Obi_nuiam s pstrez cea mai gustoas buccic de pe farfurie pîn la sfîr_it. (Pot s v mrturisesc c _i acum fac la fel!) Nu aveam voie s mîncm desertul pîn cînd nu ne mîncam spanacul, _i, într-un fel, nici nu voiam. Socul meu îmi ofer acum din cînd în cînd cîte o ciocolat chiar înainte de cin. O refuz. Ciocolata trebuie mîncat dup mas. Niciodat nu am vrut s citesc ultima pagin a unei crci pîn cînd nu am citit toate celelalte pagini dinaintea ei. Poci gsi o anumit plcere în a face lucrurile în ordinea corect. Anumite lucruri aparcin în mod corect iubirii intime _i nu sunt potrivite pentru iubirea prieteneasc. Cstoriei îi aparcin anumite lucruri care nu aparcin perioadei de curtare. Pentru toate exist un anumit sezon _i: ...pentru fiecare activitate de sub soare, timpul ei... este un timp pentru plîns _i un timp pentru rîs; un timp de doliu _i un timp de dans... un timp de îmbrci_ri _i un timp de a te abcine de la îmbrci_ri... un timp pentru tcere _i un timp pentru vorbit. (Eclesiast 3:1,4,5,7 NVE) Aci observat c nu se mai vd _iruri atît de lungi de ma_ini cum erau odat sîmbt seara de-a lungul plajei sau a parcului din ora_? Era o priveli_te obi_nuit s vezi perechi srutîndu-se sau stînd unul pe genunchii celuilalt, profitînd pe cît posibil de plcerile permise înainte 121 de consumarea cstoriei. Nimnui nu i se mai pare necesar s accepte discomfortul unei ma_ini sau s se abcin de la ceva. De ce s nu mergem direct în pat? N-o s se supere nimeni. Un tînr cre_tin mi-a spus c atunci cînd s-a dus s-_i viziteze prietena la un sfîr_it de sptmîn, a rmas uluit cînd mama fetei 1-a condus la camera ei. Princii ei presupuneau c el dorea s doarm în aceea_i camer cu fata. S nu-_i imagineze nimeni c recomand practica parcrii de sîmbt seara. Am deplîns-o cînd eram adolescent _i o deplîng _i acum. Recomand virginitatea. Virginitate atît pentru brbaci, cît _i pentru femei. Dac e s ne pstrm virginitatea, trebuie s stabilim ni_te limite. De ce s te pui singur într-o situacie în care limitele devin relative _i obscure? De ce s riscm? De ce s accepci presiunea unei ispite cople_itoare, cînd o poci evita cu u_urinc, refuzînd s te duci în orice loc unde este posibil s faci compromisuri? Psihologul Henry Brant poveste_te despre replica mînioas a fiului su, atunci cînd tatl i-a interzis s mearg singur în ma_in cu o fat.  Care-i problema, taci? Nu ai încredere în mine?"  într-o ma_in, singur, noaptea, cu o fat? Nu a_ avea încredere nici în mine. De ce a_ avea încredere în tine?" C. S. Lewis scria: Pe cînd eram tînr, toci oamenii cu vederi progresiste spuneau:  De ce s fim a_a de pudici? S tratm sexul exact ca pe toate celelalte impulsuri pe care le avem". Eu eram suficient de naiv ca s cred c erau sinceri cînd spuneau aceasta. între timp am descoperit c de fapt voiau s spun tocmai opusul, _i anume c sexul trebuie s fie tratat cum n-a fost tratat nici unul din impulsurile noastre de ctre oameni civilizaci. Noi admitem c toate celelalte impulsuri trebuie strunite... Dar orice rutate _i trdare pare s fie trecut cu vederea în cazul în care obiectul spre care se tinde este reprezentat de  patru picioare goale în pat". Este ca _i cum am avea un sistem moral potrivit cruia s furi fructe este considerat gre_it, cu excepcia cazului în care furi piersici. 122 Proteccia Lui absolut Aproape la un an dup întîlnirea mea cu Jim, în drum spre Canada, am petrecut dou zile împreun în Illinois. El era cavaler de onoare la nunta fratelui meu, Dave, iar eu eram domni_oar de onoare. Am stat cîteva ore singuri în seara aceea, apoi a urmat înc un an de desprcire, în 1951, Jim _i cel care urma s-i fie coleg de misiune, Pete Fleming, au venit în est s vorbeasc în bisericile care urmau s-_i asume o parte din întrecinerea lor. Cu tot programul su încrcat, am reu_it s ne rpim ceva timp pentru un picnic sub pinii din New Jersey, un prînz la Wanamaker's Tea Room din Philadelphia (îmi amintesc _i acum de maioneza roz de pe salata mea), _i pentru o zi în New York. Ne-am în-tîlnit s lum micul dejun în ceea ce nou ni se prea a fi un hotel luxos. Chelnerul ne-a adus ce_cuce de cafea fierbinte, clocotit, împreun cu meniul. Aceasta, am simcit noi, trebuie s fie marca absolut a luxului. Ne-am dus la Radio City Music Hali _i am vzut filmul  Un american la Paris", iar tîrziu în seara aceea ne-am suit pe acoperi_ul unei cldiri înalte, ne-am aplecat peste parapet, privind luminile ora_ului _i dorindu-ne, din nou, ceea ce nu puteam avea. Jim a fcut o aluzie cu privire la faptul c începea s cread c Dumnezeu ne va îngdui s fim împreun într-o zi. Am a_teptat, tremurînd plin de sperance c a primit deja Marea Revelacie, îns era aceea_i poveste. înc nu avea und verde. Pe o pagin a jurnalului meu din acea perioad se afl un citat din cartea lui T. C. Upham, Inward Divine Guidance:  Dispozicia... de a lsa lucrurile cele mai scumpe inimii noastre sub proteccia absolut a credincei generale _i nespecifice c Dumnezeu rspunde rugciunilor noastre în felul Su, la timpul Su _i în cel mai bun mod implic un proces actualizat de crucificare interioar care este evident duntor maturizrii _i chiar existencei sinelui". Cînd întîlnirile s-au terminat, fratele meu Phil _i socia lui, Margaret, 123 ne-au luat pe toci trei - Jim, Pete _i cu mine - la casa noastr de vacanc din New Hampshire. Era pe la mijlocul lui octombrie, prea tîr-ziu s mai admiri culorile autumnale spectaculoase ale arcarilor _i eucalipcilor. Iarna se instalase definitiv, _i casa noastr veche, Gale Cot-tage, era înghecat fr înclzire central. Ne-am petrecut zilele mer-gînd în drumecii prin White Mountains - Bald Mountains _i Artist's Bluff, prin Flume _i apoi pîn sus la Lonesome Lake de pe partea muntelui Cannon Mountain. Muncii ace_tia le preau banali lui Jim _i lui Pete, care cu numai cîteva sptmîni în urm  fcuser" muncii Rainier, Adams _i St. Helens. Dar apreciau cu entuziasm frumusecea mai a_ezat, mai domoal, a acestor munci. într-o zi foarte mohorît, am urcat Ammonoosuc Trail pîn sus la Lake-of-the-Clouds pe muntele Mount Washington _i am coborît pe o crare abrupt, stîncoas, care _erpuia de-a lungul unui pîrîu repede. Jim s-a oprit, i-a lsat pe ceilalci s treac înainte _i mi-a artat c în multe locuri pîrîul era desprcit în dou de cîte o piatr, dar se aduna în final într-un lac mic, adînc _i lini_tit. O alegorie a relaciei noastre, spunea el. Seara, ne ghemuiam cu tocii în jurul focului, mîncam dulciuri _i beam ciocolat fierbinte, în timp ce Pete citea poezii cu voce tare. Ceilalci se duceau politico_i devreme în dormitoarele înghecate, lsîn-du-ne pe mine _i pe Jim s vorbim pîn tîrziu _i s privim cum se sting tciunii. într-o scrisoare trimis la cîteva sptmîni dup aceea, Jim îmi scria: Mjntreb dac în mod con_tient îci fereai privirea de multe ori în timpul acelor discucii lîng foc, cînd eu te priveam drept în ochi. O dat mai ales, îmi amintesc c ci-ai întors de tot capul s te uici spre foc, cînd am vrut s te privesc în fac. Te rog s nu mai faci asta! îmi place cum arci. M bucur c iubesc în tine mai mult decît aspectul fizic, astfel încît dac a_ orbi de tot într-o zi, te-a_ iubi înc, dar nu pot spune c iubirea mea nu are nimic de a face cu felul cum arci. S te iubesc numai de dragul iubirii? Nu chiar. De dragul iubirii, da, dar _i pentru multe altele, dintre care nu mai pucin important este fiece amintire scump a fecei tale. Gracia fruncii tale, limpezimea ochilor ti...  dar, o, _i gura aceea sculptat ce exprim un dor puternic _i adînc..."! 124 Nerbdare Nimic nu este mai greu pentru o femeie îndrgostit decît s aib rbdare, _i nimic nu a fost o dovad mai puternic a caracterului de brbat al lui Jim Elliot decît stpînirea lui de sine. De curînd, o femeie îmi povestea despre logodna ei cu un brbat care nu era sigur ce va face în viac. Data nuncii lor era fixat peste numai cîteva sptmîni, dar el nu _tia cum o va întrecine pe ea, sau dac ea va trebui poate s-1 întrecin pe el, în timp ce el î_i va continua studiile pentru a obcine înc o diplom. Mi-a vorbit despre multe probleme care îi apsau _i despre brbatul care  se simcea îndurerat" de a-ceast nesiguranc, în timp ce unii ar considera c el ar trebui s ia mai întîi o decizie, înainte de a-_i lua o socie. Ea bnuia (pe bun dreptate) c _i eu sunt de aceea_i prere. Am întrebat-o dac s-au gîndit s amî-ne nunta pîn se va putea lua o decizie.  O, nu, suntem amîndoi mult prea nerbdtori"! a rspuns ea. Obiceiul de  a merge înainte" este o alt form a nerbdrii. Cuplul nu este pregtit pentru cstorie _i nici mcar pentru angajamentul public pe care ar trebui s-1 implice logodna, dar nici nu sunt gata s se lase unul pe altul în mîinile lui Dumnezeu,  sub proteccia absolut a credincei generale _i nespecifice c Dumnezeu rspunde rugciunilor noastre în felul Su _i la timpul Su". Fiecare îl cine strîns pe cellalt, de fric  s nu scape". Dac un brbat nu este pregtit s-i cear unei femei s-i fie socie, ce drept are s pretind ca ea s-i acorde atencie numai lui? Iar dac ea nu a fost cerut în cstorie de el, care femeie rezonabil i-ar promite vreunui brbat atencia ei exclusiv? Dac atunci cînd a sosit momentul unui angajament, el nu este înde-ajuns de brbat s o cear în cstorie, ea n-ar trebui s-i dea nici un motiv s presupun c ea îi aparcine lui. 125  Dar nu cred c pot s fac asta. Nu sunt o femeie puternic". Ascult cuvintele unei femei singure într-o car strin, creia i se încredincase responsabilitatea cîtorva sute de copii _i zeci de colaboratori. Munca aceasta era, bineînceles, prea mult pentru ea, pentru puterile ei. Ea nu se considera o femeie puternic. Rugciunea ei a fost: Cînd vînturi vijelioase asupra noastr se npustesc, în noi f s se nasc voinca _i între_te-o; O, ascult-ne de dragul Numelui Tu, Pstreaz-ne puternici _i neclintici. Neclintici ca muncii statornici Ce dinuie sub apsarea anilor lungi _i tcuci, A_a vom a_tepta _i noi la dreapta Ta, în tcere _i statornicie. Dar nu de la noi vine, o, Doamne, Aceast putere _i statornicie; Ne încredem în Cuvîntul Tu Etern, ^i prezenca Ta este siguranca noastr. Amy Carmichael, Though the Mountains Shake 126 Te am acum nepîngrit Aproape de sfîr_itul lui octombrie 1951, Jim a venit pentru ultima dat pentru o zi sau dou la casa familiei mele din Moorestown, New Jersey. Cineva ne-a fcut prima fotografie împreun. Eu purtam un costum verde închis care nu-mi venea bine, iar Jim unul albastru, la dou rînduri. Am stat în curtea din spate sub un mr _i am zîmbit, ca _i cum nu era deloc nevoie de atîta rugciune pentru întrirea voincei noastre, sau pentru tcere _i statornicie. Am strbtut cu ma_ina cele aproximativ dousprezece mile pîn la gara din Philadelphia, cu o singur oprire lîng Aeroportul Camden ca s ne rugm _i s plîngem. Jim s-a mai oprit o dat s ajung la ni_te întîlniri. Apoi, din vago-nul-restaurant, în drum spre Chicago, mi-a scris: Fiecare minut din acest sfir_it de sptmîn a fost aglomerat la refuz cu plimbri, vizite, studii _i întîlniri. ^i în tot acest timp, nu am putut s m concentrez nici mcar cinci minute fr s m gîndesc la tine. Faca ta îmi disprea din minte cînd adormeam _i reaprea cînd m trezeam. Imagini, atitudini, vorbe, priviri, îmbrci_ri îmi rsreau în minte în ultimele sptmîni, _i aproape muream la gîndul c vor mai trece poate ani pîn ne vom vedea din nou. Sunt gata s plîng în dimineaca aceasta mai mult ca ori-cînd în acest weekend. Mi-am adus aminte cînd s-a crpat de ziu azi dimineac c mi-ai spus c ci-e dor de mine cînd te treze_ti _i m-am gîndit la tine cu bracele tale firave, albe _i goale acolo, într-un pat cald. Aceasta s-ar putea s fie doar o perioad... din aceea din care Pete mi-a urat s m refac repede. Sper într-un fel s fie a_a, dar deocamdat se agraveaz _i nu d semne de oprire. Nu e nevoie s mai analizez situacia. Te iubesc, Betty, _i simt acest lucru puternic în aceast dimineac. 127 Nu-ci voi uita ochii limpezi _i mari disprînd sîmbt la gar. Conductorul nemilos care m-a tras înapoi pe peron mi-a strigat:  Fii atent la scri!" _i a trîntit u_a, rpindu-mi deliciul de a-ci vedea ochii devenind cot mai mici pîn cînd aveau s dispar. Nu aveam lacrimi s plîng. Din California, cîteva sptmîni mai tîrziu: M-am trezit din nou devreme în aceast dimineac _i mi-am împrcit clipele de închinare cu visele despre tine. M supr într-un fel faptul c m gîndesc la tine cînd ar trebui s m rog _i este o disciplin s nu struiesc prea mult în amintiri. Nu c a_ mai simci un conflict - sunt sigur c iubirea mea pentru tine face parte din viaca mea acum -, ci este la fel de important ca mîn-carea, _i Dumnezeu _tie c am nevoie de ea. ... Ea m privea, Lîng-a mea pern _i îmi spuse cînd m trezii Din împlinirea iubirii cere_ti, S sorb, ca un cltor însetat, Din dulceaca iubirii ei umane înc-o dat: - Nicicînd mai dulce ca acum. Pctuiesc cei care cred C poate fi vreun conflict între iubire _i iubire. EDWARD HENRY BICKERSTETH  Yesterday" Cînd a ajuns acas în Portland, California, mi-a scris: Ii mulcumesc lui Dumnezeu. Mi-a fcut viaca atît de bogat prin faptul c mi te-a druit. îmi aminteam astzi, parcurgînd cele trei sute de mile de la Klamath Falls, cît de bogat, cît de plin (nu pot gsi un cuvînt mai potrivit!) mi-a fcut El viaca. Ca apele unei mri, dar fr reflux, nu mi-a refuzat nimic! Mi-a druit totul: Natur, Corp, Suflet, Prietenie, Familie, _i apoi ceva ce mulci nu au - capacitatea de a m bucura de toate.  ^i El le-a spus: duceci lips de ceva?' Ei au rspuns: ,De nimic'". îmi lipsea ceva din mine pîn cînd El mi-a dat aceasta acum - o, aveam nevoie de tine, nici unul dintre noi nu bnuia cît nevoie aveam! ^i chiar 128 acum, cu toate c nu te am în sensul cel mai deplin, totu_i te am, într-un sens în care nu te voi mai avea dup ce ne vom cunoa_te. M bucur c acel sfîr_it urmeaz înc s se întîmple. M bucur c nu sunt epuizat dup nopcile petrecute cu tine, cum sunt cuplurile cstorite. Ei rezist s nu stea unul lîng altul în ma_in. Eu m bucur c înc nu-mi pot lua mîinile de pe tir e, înc tiebuie s mi se atrag atencia s nu te  rv_esc". Te am acum nepîng-rit, _i exact a_a am nevoie de tine acum. ^colarul din mina este înc mirat _i stîngaci - noi nu am avut înc  experienca'' care estompeaz plcerea. Ne vom obi_nui, presupun, unul cu cellalt, fiecare cu atingerea, parfumul, privirea celuilalt, dar m bucur c înc nu se întîmpl aceasta. Simt acum, cum nu am simcit niciodat pîn acum, c trebuie s m pstrez pentru tine. Dumnezeu _tie c perseverez în puritate, dar _tie _i cîte ispite vor veni. 129 S negociem cu Dumnezeu în ianuarie 1952, Jim era înc acas _i fcea ultimele pregtiri pentru a se îmbarca spre Ecuador în februarie. Eu locuiam într-un apartament sordid la etajul cinci al unui bloc fr lift în Brooklyn, New York, _i încercam s învc ceva spaniol. Se întîmplaser anumite lucruri în ultimele _ase luni care îmi schimbaser direccia dinspre Africa _i mrile Sudului spre Ecuador. Jim m-a încurajat în acest sens, de_i _tiam c-mi vor ie_i vorbe _i voi fi acuzat c m duc dup el. îmi scria acum mai frecvent, adesea cochetînd pe marginea subiectului iubirii _i uneori chiar mencionîndu-1. Cred c realismul Vechiului Testament ar trebui s ne fac s ne dm seama c Dumnezeu este de acord cu iubirea uman. Citim adesea fr s dm prea mult importanc faptului c  Iacob a iubit-o pe Rahela", _i Biblia relateaz în treact c  ea a rmas însrcinat _i a nscut un fiu cruia i-a pus numele...", încît uitm tot ce este dincolo de aceste cuvinte, toate sentimentele _i emociile cutremurtoare, durerea _i satisfaccia, lucruri pe care stilul di-Fect akpovestirii tinde s le atenueze. Dar aceste lucruri sunt acolo* Trebuie s fie. Iar dac sunt pentru noi, Bett, cu atît mai multe motive avem s-L ludm pe Domnul. Deocamdat, s nu încetm s fim mulcumitori. Avem motive pentru aceasta. Pe 2 februarie, noaptea tîrziu, Jim m-a sunat din San Pedro, California. Era prima dat cînd vorbeam la telefon prin comand de la distanc. Oamenii nu prea fceau lucrul acesta pe atunci. Tremuram cînd i-am auzit vocea, am tresrit cînd l-am auzit spunîndu-mi c m iube_te. Vocea îmi era întretiat, sunt sigur, cînd am rspuns la întrebarea lui:  M iube_ti?" De_i nu intencionasem s-i zic, trebuia s-i spun adevrul.  Abia pot s m abcin", a fost rspunsul meu. Mi-a spus la 130 revedere. Vaporul lui pleca a doua zi. Imediat dup ce a închis telefonul, mi-a scris o alta scrisoare. 2 februarie, 1952. Vocea ta nu a sunat chiar a_a cum mi-a_ fi dorit - nu era înde-ajuns de aproape _i nu ci-am putut auzi rîsul înfundat. Dar îi mulcumesc Domnului pentru sentimentul plcut de a te auzi oricum. Am vorbit nou minute! Te surprinde? Pe mine, da. Am rîs de mine însumi, pentru c am fcut pe durul toat ziua, dar abia puteam s gîndesc de tare ce-mi btea inima pentru c te-am auzit. sta-i burlacul neînfricat în drum spre Ecuador? Bnuiesc c _i tu ai simcit acela_i lucru, dar nu _i-ar fi dat seama nimeni dac te-ar fi vzut. Caraghioas pereche mai suntem noi amîndoi, atît de diferici în ochii altora, dar semnînd atît de mult cu cei îndrgostici. Nu-ci pare bine c  nu te poci abcine?" Te-am visat azi noapte _i preai mai real ca oricînd - ci-am vzut doar faca, aproape, ademenitoare. O, cum am putut s rezist pîn acum s nu te srut? 7 februarie, 1952. Stau a_ezat, fr cma_ pe mine, în cabina noastr decorat în tonuri de verde, dup ce tocmai am terminat de mîncat de prînz _i am dat o rait pe punte. în general, sunt stpînit de un sentiment de u_urare, însuflecit chiar uneori de o bucurie vie în faca acestei situacii. Aici la bord suntem cople_ici cu o îmbel_ugare care atinge limitele risipei. înde-ajuns devine prea mult. La prînz ni s-au servit cire_e, dovleac, mazre verde _i lapte btut. Asear a fost miel pregtit cu curry _i orez, iar ieri la prînz friptur din carne de vit. Mai înainte de aceasta nu-mi mai amintesc clar, oricum a mai fost _i cod negru, dar mi-a rmas o impresie general cu totul delicioas. Sentimentul tu de  pierdere", produs de faptul c nu am putut petrece împreun aceste din urm luni, nu este nou pentru mine. II cunosc, _i adesea îi vorbesc _i Lui despre aceasta. ^i gînduri ca  Dac a Ta cas scump este mai bogat, Doamne..." [din Amy Carmichael] sunt o adevrat consolare. Dar apoi îmi apare realitatea neîmplirii _i m reduce la tcere. Pentru c dac într-adevr ne-am lipsit unul de cellalt pentru El, atunci nu ar trebui s ne a_teptm s vedem în jurul nostru cî_tigul unei astfel de renuncri? Iar acest lucru îl caut în zadar. Totul se reduce la aceasta: Sunt un brbat necstorit pentru Regatul lui Dumnezeu, pentru 131 înaintarea sa mai rapid, pentru împlinirea sa mai eficient în viaca mea. Dar unde este acea înaintare _i acea împlinire? Vreau ca  a mea cas pe pmînt mai goal s fie", dar numai dac  casa Lui mai plin va fi". ^i cred c este corect s negociem cu Dumnezeu. Gre_esc, bineînceles, cînd spun c rezultatele vizibile ale separrii noastre reprezint proba final, _i m bucur, cred, v-zînd dincolo de aceasta rezultate evidente. Dar m gîndesc c ar trebui s fiu mai insistent în rugciune, mai perseverent în dedicare, _i nu ar trebui s ajung s m mulcumesc, dup cum spui tu, cu o  acceptare indolent a lucrurilor a_a cum sunt ele". în afar de aceasta, mai este gîndul oarecum filozofic, c de fapt nu am pierdut nimic. Ne putem imagina cum ar fi dac am tri împreun un anumit eveniment, _i simcim c am pierdut ceva pentru c a trebuit s-1 experimentm singuri. Dar s nu uitm c pierderea este închipuit, nu real. Eu îmi închipui culmi de fericire cînd m gîndesc s facem ceva împreun, dar s nu lsm ca speranca de a face acel lucru împreun s umbreasc bucuria de a-1 face singuri. Ceea ce este, este real, ceea ce ar putea fi, pur _i simplu nu este, _i nu se cuvine s-L trag la rspundere pe Dumnezeu ca _i cum El mi-ar fi furat ni_te lucruri care nu sunt. Mai mult, lucrurile care sunt ne aparcin, _i sunt bune, druite de Dumnezeu, _i îmbel_ugate. S nu permitem ca dorincile noastre s ne taie pofta de viac. Este adevrat c tinerecea noastr zboar repede _i cunosc potopul de dorince, furia poftelor pe care gîndul a-cesta le treze_te. Tot ce presupune aceast apropiere de treizeci de ani ne aduce în suflet impulsul de a ne grbi _i o izbucnire de  pgsibile" regrete. ^i, Betty, tocmai pentru aceasta ne-am tocmit cu"bumnezeu. Ascultarea implic pentru noi nu suferinc fizic, poate nici ostracizare social cum a fost cazul unora, ci aceast lupt cu îngrijorrile _i regretele, aceast subjugare a gîndurilor noastre. în integritatea noastr, noi am înfipt stindardul încrederii noastre în Dumnezeu. El este responsabil de consecince. îl vom vedea pe Iesus - celelalte lumini plesc, Pe care de ani întregi s le vedem ne-am bucurat; Binecuvîntrile pelerinajului nostru se ofilesc: Nu le vom regreta, cci spre Tine ne-am îndreptat. Domnul a dat, Domnul a refuzat Jim a ajuns în Quito, Ecuador, la sfîr_itul lui februarie. Dou luni mai tîrziu, am sosit _i eu. Eram patru misionari noi, dintre care eu _i colega mea, Dorothy, locuiam cu o familie care se chema Arias, iar Jim _i colegul su, Pete Fleming, stteau chiar peste drum, la un anume Dr. Cevallos cu familia lui. Era prima dat cînd puteam s ne vedem zilnic pentru un timp, ceea ce nu ni se mai întîmplase de acum patru ani, de cînd eram la facultate. Am profitat din plin de aceast ocazie. Pete _i Jim luau prînzul cu noi la familia Arias, iar Don Râul, gazda noastr, ne verifica pucina spaniol pe care o învcasem. Competicia se încingea cîteodat, pentru c ne întreceam s stpînim limba, toci fiind nerbdtori s ajungem în jungl, de_i Dorothy _i cu mine nu _tiam în ce parte a junglei vom merge. Jim _i Pete îi promiseser misionarului nostru _ef, Dr. Tidmarsh, c se vor duce în Shandia, la o baz din jungla de est, unde triau indieni Quichua. în Quito, Jim _i cu mine ne-am plimbat foarte mult. Am explorat fiecare colci_or al frumosului ora_ colonial, am vizitat piecele în aer liber, bisericile, parcurile, muzeele, magazinele de artizanat indigen. Am colindat prin paji_ti încînttoare, cu vegetacie luxuriant, unde p_teau turme de oi, am coborît pe rîpe abrupte _i am urcat pe munci înalci. Mergeam cu autobuzul în fiecare dup-amiaz la po_t s ne ridicm corespondenca. Cîteodat voiam s vedem pîn unde ne putem duce cu un bilet de un cent. La sfîr_itul celor patru luni petrecute împreun (Jim fusese în Quito _ase luni), studiul spaniolei s-a încheiat. El o vorbea bine _i era timpul s plece. în septembrie, îmi scria de la Shell Mera, baza Societcii Misionare de Aviacie de unde avea s zboare ctre baza cea mai apropiat de Shandia: 132 133 în deprtare, se profileaz pe fundalul norilor siluete de psri care zboar spre rsrit, _i mîine, cu bucurie _i cu voia lui Dumnezeu, le voi urma _i eu. Cunosc prea bine din nou slbiciunea mea interioar care m îndeamn s m întorc, s m întorc la tine, dar simt c am luat o hotrîre, _i a m uita înapoi acum ar fi o ru_ine. El m cunoa_te pe dinuntru _i _tie cît de mult din mine am lsat într-adevr cu tine. ^i El _tie _i de ce am lsat _i pentru cît timp. Cre_terea a tot ce e verde _i are viac simbolizeaz în mod minunat procesul primirii _i al renuncrii, al cî_tigrii _i al pierderii, al viecii _i al morcii. Smînca cade în pmînt _i moare în timp ce rsare noul vlstar. Acesta trebuie s crape _i s se desfac pentru a se forma un mugur. Mugurul  îi d drumul" cînd se formeaz floarea. Caliciul îi d drumul florii. Petalele trebuie s se încreceasc _i s moar pentru ca fructul s se formeze. Fructul cade, se crap _i d drumul semincei. Smînca cade în pmînt... Nu exist viac spiritual continu fr acest proces de renuncare. în momentul exact în care refuzm s dm drumul, cre_terea înceteaz. Dac cinem strîns orice ni se d _i nu vrem în ruptul capului s-i dm drumul cînd vine timpul s-i dm drumul, sau dac nu vrem s permitem s fie folosit a_a cum 1-a menit Dttorul, împiedicm cre_terea sufletului. E u_or s facem aici o gre_eal.  Dac Dumnezeu mi-a dat acest lucru", spunem noi,  este al meu. Pot face ce vreau cu el". Adevrul este c e al nostru ca s-I mulcumim Lui pentru el _i s 1-1 oferim înapoi Lui; este al nostru ca s renuncm la el, al nostru ca s-1 pierdem, al nostru ca s-i dm drumul - dac vrem s ne regsim pe noi în_ine, dac vrem o Viac adevrat, dac inimile noastre sunt acintite asupra gloriei. Gînde_te-te la firea pe care Dumnezeu ci-a dat-o ca la o ghind. Este ceva micuc, are o form perfect, e perfect proiectat pentru scopul pe care trebuie s-1 serveasc, perfect funccional. Gînde_te-te la gloria mreac a unui stejar. Intencia lui Dumnezeu atunci cînd a fcut ghinda a fost s creeze un stejar. Intencia Lui pentru noi este s ne aduc la  ... msura staturii plintcii lui Cristos" (Efeseni 4:13). Multe lucruri trebuie s moar ca noi s ajungem la acea statur, la multe trebuie s renuncm. Cînd te uici la stejar, nu simci c  pierderea" ghin- 134 dei este o pierdere însemnat. Cu cît realizezi mai mult ce scop are Dumnezeu cu viaca ta, cu atît mai pucin îngrozitoare ci se vor prea pierderile. Cred c unul dintre motivele pentru care am cinut acele jurnale _i însemnri intime a fost dorinca de a aduna fragmentele care rmîn, ca s nu se piard nimic. Am scris în ele lucruri pe care nu le puteam spune altora sau scrie în scrisori lui Jim. L-am îndemnat _i pe el s fac la fel.  Mi-e team c te voi dezamgi la capitolul acesta", mi-a scris el din Shandia,  pierd o mulcime de lucruri. Se pare c nu pot s înregistrez tot - o mare parte se afl în scrisorile mele, dar multe rmîn neexprimate nicieri. M închid în mine însumi _i te a_tept în tcere, în timp ce se prbu_esc meteorici pe cerul nopcii, mor indieni, cineva strig ganchai! la un joc cu mingea, eu stau, ascult, privesc, m mi_c s intru în joc, dar nu o fac, pentru c simt c istoria s-a oprit în loc, în spatele unei u_i din casa Wittig în Shell Mera, cu luni în urm". Cînd a venit acesta scrisoare, m-am gîndit: Nu, nu pot s rezist. Nu pot s fiu aici, de partea aceasta a Anzilor, s fac toate aceste lucruri fascinante fr Jim, în timp ce el trie_te acolo _i face toate acele lucruri fascinante fr mine. La cîteva luni dup plecarea lui din Quito, m-am dus în jungla de vest s învc o limb tribal nescris. Voiam s împrt_esc totul, s comunic, s m implic, s fac totul împreun cu el. Leccia semincei nu fusese învcat în întregime. Trebuie s existe renuncare. Nu poci s alegi alt cale. Smînca nu  _tie" ce se va întîm-pla. Ea _tie numai ce se întîmpl acum - cade, este în întuneric, moare. A_a simceam eu aceast desprcire, ca _i cum nu ni s-ar fi dat nici un indiciu de ce trebuia s se întîmple lucrul acesta.  Dorinca în sine este bun", îmi scria Jim,  e corect, chiar dat de Dumnezeu, dar acum Dumnezeu ne-a refuzat-o _i nu mi-a permis s înceleg întreaga raciune a acestui refuz". Eram înc departe de profunzimea percepciei spirituale pe care o avea Lilias Trotter cînd a scris aceste cuvinte a-dînci, citate mai înainte:  Primul pas în domeniul druirii este... orientat nu spre om, ci spre Dumnezeu: o cedare total a tot ce e mai bun în noi. Atîta timp cît ideea noastr de predare se limiteaz la renuncarea la ceea ce este nelegiuit, nu am prins înc adevratul sens: aceea nici nu merit s fie mencionat, cci ,nici un lucru stricat' nu poate fi druit". Ne fusese dat gracia de a vedea totu_i, în momentele noastre mai 135 lucide, raciunea acestui refuz. Jim putea s locuiasc într-o cas improvizat, cu mobilier improvizat, lsînd indienii s mi_une prin buctrie _i dormitor oricînd aveau chef, _i era liber s acorde atencie învcrii limbii, evanghelizrii _i edificrii altora, în loc s fie nevoit s se îngrijeasc de mine _i de o cas în care s locuim _i de toate celelalte lucruri. Eu puteam s m ocup de o lucrare pe care n-a_ fi putut s-o fac dac am fi fost împreun. Ni se cerea s avem încredere, s-L lsm pe Dumnezeu s planifice totul. Planul final al lui Dumnezeu era la fel de departe de tot ce ne imaginam noi pe cît este stejarul de visele ghindei. Ghinda face ceea ce Domnul a plnuit ca ea s fac, fr a-L sîcîi pe Fctorul ei cu întrebri de genul cînd, cum _i de ce. Nou, crora ni s-a dat inteligenc, voinc _i un întreg set de dorince care se pot ridica împotriva Tiparului Bun al lui Dumnezeu, ni s-a cerut s-L credem. Ni se d _ansa de a ne încrede în El cînd ne spune:  ... Oricine se va lsa pe sine s se piard pentru Mine se va gsi cu adevrat pe sine" (Matei 16:25, NVE). Cînd ne vom gsi? întrebm noi. Rspunsul este: Ai încredere în Mine. Cum ne vom gsii Rspunsul este din nou: Ai încredere în Mine. De ce trebuie s m las pierdut? insistm noi. Rspunsul este: Ui-t-te la ghind _i ai încredere în Mine. *>. -" . Mecanisme complicate 136 La cîteva sptmîni dup ce Jim a plecat spre est, eu m-am dus în vest ca s învc limba unui mic trib care se chema Colorado (numit a_a dup vopseaua ro_ie cu care î_i vopseau prul _i corpul). Aceasta însemna c ne desprceau dou lancuri ale Anzilor. Corespondenca era dus cu mgarul de la San Miguel, unde ne aflam Dorothy _i cu mine, la Santo Domingo, apoi cu o remorc cu banane pîn la Quito, unde rmînea adesea zile întregi înainte de a fi trimis cu po_ta aerian sau terestr la Shell Mera _i apoi la Pano. De la Pano, care era cea mai apropiat baz ce avea cîmp de aterizare, era dus de indieni la Shan-dia. Cîteodat durau _ase sptmîni dup ce trimiteam o scrisoare pîn s primesc un rspuns, _i pentru c totdeauna scriam de mîn, nu a-veam nici o copie. Cîteodat nici nu-mi puteam aminti ce scrisesem în scrisoarea la care îmi rspundea Jim. într-o zi, în timp ce mergeam cu autobuzul spre Quito, am fost a-costat de un brbat brunet _i corpolent care sttea iîng mine. I-am scris despre aceasta lui Jim, _i el mi-a rspuns: 27 septembrie 1952 - Acum cîteva zile, în timp ce rupeam cioate _i le tiam cu o dalt, m gîndeam la întîmplarea aceasta, pe cîmpul de aterizare. ^i citindu-ci scrisoarea din nou, astzi, m-am trezit c mu_chii flcilor mi se umfl _i dincii mi se încle_teaz puternic pe msur ce-mi imaginam scena. M tem c a_ fi fcut scandal cu siguranc dac a_ fi fost acolo, Bett, de_i a fost poate mai bine c nu eram cu tine, cu toate c probabil nici nu s-ar fi întîmplat aceasta dac a_ fi fost cu tine. Dar ceea ce m înfurie este c în mod evident tipul merge des pe aceea_i rut _i s-ar putea ca într-o zi s se repete. Gîndul acesta m-ar înnebuni, dac nu m-a_ încrede în Dumnezeu s te apere. De nenumrate 137 I ori I-am încredincat Lui aceast problem, nu pentru c m-a_ teme de tine, ci mai mult pentru c cunosc prea bine pasiunile brbacilor. ^i sunt mulcumit c tu reaccionezi a_a cum o faci în astfel de situacii, c pot s am încredere în tine, chiar dac urmtorul brbat nu va fi urît, _i c în faca acestor lucruri, de_i te dezgust _i te sperie un pic, rmîi ferm _i rezi_ti cu hotrîre. ^i _tiu c Cel care ne-a pstrat pîn acum unul pentru altul o va face în continuare, Bett, _i rezistenca noastr va face împlinirea cu atît mai dulce. 8 octombrie 1952 - O, nu _tiu cum s-ci spun, Betty, sau poate nici mcar n-ar trebui s-ci spun, dar lunile pe care le-am petrecut în Quito m-au plasat fac de tine pe un nivel sentimental cu totul diferit de cel la care eram înainte. Sun gre_it s spun c în timp ce tu ai avut tihn de cînd ne-am desprcit, eu am trit doar o escaladare a dorincelor mele mai puternice ca oricînd. în timp ce tu ai pace, eu sunt în mijlocul unui rzboi aprig. bi-am scris în ultima scrisoare despre pornirea nestpînit s-ci scriu, s-ci scriu _i iar s-ci scriu, _i despre acel ceva care m face s m abcin. A_ putea aduga dorinca nebun ca anii s treac deodat; vechea rzvrtire  de ce trebuie s fie a_a cu noi?"; nevoia unui loc de odihn. S-ar putea oare s traversm acela_i rîu, dar înde-ajuns de deprtaci unul de altul, pentru a ne afla la adîncimi diferite, cinuci cu încelepciune ca s nu ne scufundm împreun? Se pare c simt toate acestea mult mai puternic aici, îmi vine s suspin chiar cînd îci scriu. 27 octombrie - Am fost binecuvîntat în ultimele dou spt-mîm' cu piuite vise despre tine, care acum cînd încerc s mi le amintesc se risipesc într-o stare general de fericire. Nu pot îndura prea multe zile în _ir acea agonie dureroas de a m întoarce în patul meu de campanie _i de a nu te gsi lîng mine. Spiritul m mîngîie înc mereu prin cuno_tinca Voii Lui, ori de cîte ori îi vorbesc simplu despre dorinca mea dup tine, draga mea, _i m întreb în faca Lui de ce îmi refuz atît de mult timp o dorinc dup un lucru atît de bun. ^i m rog ca ceea ce face El pentru mine s fac _i pentru tine, la fel de des. La începutul lui decembrie, Jim mi-a scris: Aceast scrisoare va ajunge la fel de aproape de ziua ta de 138 na_tere ca orice alt lucru pe care ci l-a_ putea trimite. ^tiu bine c vei împlini douzeci _i _ase de ani, _i noi am privit totdeauna a-ceast vîrst ca pe o limit a tinerecii. Dar aceasta nu m sperie. E_ti acum la fel de proaspt _i de virgin în gîndurile mele cum erai _i în urm cu cinci ani, mult mai mult decît alte tinere pe care le-a_ putea numi aici, _i te iubesc cu aceea_i vitalitate de adolescent care m-a legat totdeauna de tine. Acest ultim lucru sper s ci-1 demonstrez poate cam în _ase sptmîni. Ve_ti îmbucurtoare _i ve_ti descumpnitoare. Urma s-mi  demonstreze". Ce însemna asta? Dar nu avea s vin la Quito de Crciun. Nutrisem speranca c o va face. Mie mi se prea ca _i cum nu ar conta prea mult pentru el _i nu _i-ar da prea mult silinca. Una peste alta faptul prea foarte pucin probabil. Dac vrei, gse_ti o cale s o faci, m-am gîndit _i am spus eu.  Voi veni cînd voi putea veni cu o con_tiinc curat înaintea lui Dumnezeu _i îci voi împrt_i planurile mele dac va fi omene_te posibil", mi-a rspuns el. M-a rugat s-i acord beneficiul îndoielii. Avea încredere în iubirea mea, spunea el, c va interpreta lucrurile în favoarea lui. Iubirea interpreteaz totul în favoarea celui pe care îl iube_te. Mi-a trebuit mult s învc lucrul acesta, dar acest principiu este suficient de clar în descrierea lui Paul:  Iubirea este rbdtoare... niciodat egoist, nu se grbe_te s se mînie. Iubirea nu cine evidenca gre_elilor... Nu exist nimic la care iubirea s nu poat face fac; credinca ei, speranca ei, puterea ei de a îndura nu cunosc limite" (l.Corinteni 13:4,5,7). Problema este, fire_te, faptul c trebuie s învcm s iubim oamenii. Oamenii sunt pcto_i. Iubirea trebuie s fie rbdtoare cînd e ispitit (de întîrzierile oamenilor) s-_i piard rbdarea. Iubirea nu trebuie s fie egoist, chiar dac oamenii sunt egoi_ti. Iubirea nu se mînie, chiar dac oamenii te jignesc cîteodat. Se fac gre_eli, dar iubirea nu le cine evidenca. Sunt multe de îndurat, dar nimic ce iubirea nu ar putea îndura; lucruri care pun la încercare credinca iubirii, îi descurajeaz sperancele _i îi solicit puterea de a îndura; dar ea rmîne ferm avînd încredere, speranc _i îndurînd totul. Iubirea nu se sfîr_e_te niciodat. Amintirea acelor sptmîni dureroase, în care a devenit evident c nu ne puteam întîlni în Quito de Crciun, este înc foarte vie. îmi dau 139 seama acum c, omene_te vorbind, Jim ar fi putut realiza unele schimbri pentru a face aceast întîlnire posibil. Nu a fcut tot ce s-ar fi putut face pentru a fi împreun. îndoielile mele, omene_te vorbind, erau întemeiate. Dar dup tot acest timp, îmi dau seama _i c ar fi trebuit s am încredere în Dumnezeu în privinca lui. Jim, de_i o fiinc uman, cu limite umane, încerca din rsputeri s umble în ascultare de Dumnezeu. Nu-_i croia propria lui cale. Ar fi trebuit s-mi gsesc tihna _tiind acest lucru. Cîteodat puteam, de multe ori, nu. Jim era preocupat de Pete, de Dr. Tidmarsh _i de indieni. Planurile lui de a m vedea erau spre sfîr_itul listei lui de prioritci. Aceasta ar fi trebuit s fie pentru mine o dovad suficient c inima lui era acolo unde trebuia s fie, _i c, chiar dac simceam c Jim nu merita încrederea mea absolut cînd era vorba de planurile noastre scumpe, Dumnezeu cu siguranc merita s m încred în El.  Este imposibil s fii supus _i rbdtor din punct de vedere religios dac îci încîlce_ti gîndurile în mecanismele _i roticele complicate ale cauzelor secundare, cum ar fi, ah, locul! Ah, timpul! Ah, dac s-ar fi întîmplat asta, nu ar mai fi urmat asta! Ah, de ce s-a întîmplat acest incident tocmai în acel loc _i în acel timp! Ridic-ci privirea spre mi_carea _i spre rotica principal", spunea Samuel Rutherford în cartea sa The Loveliness ofChrist. Noi suntem totdeauna pstraci în iubirea lui Dumnezeu. Niciodat nu ne aflm cu totul la cheremul oamenilor - ei sunt numai  cauze secundare", _i indiferent cît de mult ar prea c ceea ce ni se întîmpl nou e dominat de cauzele secundare, de gradul trei, patru, sau cinci, Dumnezeu este Cel care decine controlul, El e Cel care decine cheile, El este Cel care arunc sorcul final. încrederea în El cere a_adar ca eu staŁ anumite lucruri s fie decise de alcii. Trebuie s învc s renunc la controlul pe care s-ar putea s-1 am asupra altcuiva, dac Lui I se cuvine dreptul de a decide. Trebuie s-mi înfrîng pornirea de a-1 manipula, de a-1 împunge, de a-1 împinge, de a-1 cicli pîn cînd capituleaz. Trebuie s am încredere în Dumnezeu c El va face pentru noi amîndoi ceva mult mai bun decît gîndesc eu. Scrisori de dragoste Cînd am primit urmtoarea scrisoare, m-am întrebat de ce m-a_ fi putut îndoi c pentru Jim nu conta dac eram sau nu împreun. Aceasta era ceva care nu-1 mai lsa s doarm. în unele nopci, stau în pat treaz, gîndindu-m cum o s fie cînd voi fi din nou singur cu tine; alte nopci sunt tulburate de vise zbuciumate în care apar de toate, de la îmbrci_ri la certuri; iar altele sunt lini_tite, ca cea de ieri, pîn pe la 4:30 dimineaca. Apoi vin licriri de sperance _i planuri care mi se contureaz _i se risipesc în minte, fragmente de mici conversacii, scene _i dorinca nebun ca s sune ceasul de_tepttor,  speranca amînat care îmbolnve_te", strigtul interior  cît va mai dura?" M gîndesc cîteodat c va fi imposibil s m întîlnesc cu tine _i s-ci vorbesc degajat, s-ci spun:  Hello, Betty" în prezenca altor oameni, simcind sigur c vocea mi se taie, sau c voi face ceva care ne va stînjeni pe amîndoi. Dar presupun c va fi ca totdeauna, salutul, o privire nu prea lung în ochii ti, o strîngere de mîn, _i o discucie banal despre lucruri fr importanc. Ei bine, dac Domnul m ajut s-mi pstrez raciunea pîn atunci, voi fi recunosctor, cci, sincer îci spun, nu am mai fost în aceast stare pîn acum. Crciunul a venit _i a trecut. Anul Nou 1953. Sptmînile lunii ianuarie s-au scurs încet, pîn cînd, într-o noapte, am auzit galopul unui cal. S-a auzit o btaie la u_, _i un brbat mi-a întins o telegram. Jim era în Quito _i m a_tepta _i pe mine s vin acolo. Zorii m-au prins grbindu-m, pe cît îi îngduia calului noroiul s mearg, spre Santo Domingo de los Colorados. Peste înc o noapte am prins o remorc de banane înainte de revrsatul zorilor _i a urmat o cltorie chinuitoare 140 141 de zece ore spre Quito. A fost a_a cum prevzuse Jim - salutul în prezenca altora, privirea nu prea lung. Dar în seara aceea am fost singuri lîng foc. Jim a_teptase aproape cinci ani momentul acesta. A luat-o încet în seara aceea, _i-a luat tot timpul de care avea nevoie. Am privit focul, am vorbit pucin despre cltoria noastr din jungl, am stat a_ezaci în tcere. La momentul potrivit, mi-a cerut s m cstoresc cu el. Apoi, primul srut. Un inel pus pe degetul meu. Urmtoarea lui scrisoare, dup cîteva sptmîni, cînd ne desprceau din nou Anzii, suna cam a_a: Voi putea vreodat s-ci spun, Betty, ce înseamn pentru mine s-mi spui  dragul meu?" ^i s _tiu c suntem cu totul _i pentru totdeauna devotaci unul altuia, druici fiecare dintre noi puterii _i plcerii celuilalt, vînduci unul altuia, astfel încît nu ne mai aparcinem propriei noastre persoane, fiecare pentru binele celuilalt. Nu se poate exprima cît de bun _i cît de drept este lucrul acesta. Cum îmi voi exprima recuno_tinca fac de Dumnezeu pentru drepturile _i responsabilitcile pe care mi le d iubirea ta? ^i ce s-ci spun cie? Nu _tiu. Doar atît, draga mea Betty, c sunt atras spre tine cu o tandrece pe care n-o pot niciodat exterioriza _i legat de tine cu o iubire în care se gse_te în acela_i timp toat tandrecea _i toat forca pe care corpul meu n-o poate exprima nici chiar cu toat tandrecea _i forca de care e capabil. Te iubesc. Cîndva, aceasta însemna  am încredere în tine" _i  te apreciez _i te admir". Acum înseamn c fac cumva parte din tine, sunt cu tine, în tine. 1 - 4fc Ploile torenciale din munci au produs o avalan_ pe drumul de la Quito la Santo Domingo _i am rmas fr gaz pentru lmpi, fr alimentele de baz _i, cel mai greu de suportat, fr corespondenc. O scrisoare a venit în sfîr_it. A fost foarte cald astzi _i abia m-am forcat s torn beton în dou cofraje de stîlpi... Munc grea, _i acum sunt gata s m duc la culcare. Dar nu atît de pregtit cum a_ fi dac ai fi tu aici. O, s te pot lua pe tine aici, draga mea, _i s fac cu hainele tale ce am tot visat 142 c voi face, _i s simt pielea fin a picioarelor tale înlncuite în jurul picioarelor mele aspre. Ce fericire care-ci taie rsuflarea am tri în noaptea aceasta! Dar lucrul acesta ne va a_tepta, _i va fi, dup cum ai spus tu,  perfect" cînd vom ajunge acolo. Tînjesc s te mîngîi în noaptea aceasta, Bett, _i s-ci _optesc c te iubesc, pentru c sunt acum, fanatic, - al tu - Jim 22 martie - Cum s-ci spun, draga mea, dup tot ce am spus, fr s m gîndesc prea mult, despre trsturile tale, c acum mi se par minunat plsmuite? ^tiu c atunci cînd va veni timpul ca eu s le vd pe toate, voi striga ca Solomon:  O, ce frumoas e_ti, iubita mea!" Pentru mine este suficient de satisfctor s _tiu c ele îmi sunt promise _i a_tept numai timpul pe care Dumnezeu 1-a hotrît pentru a le dezveli. ^tii cît de nerbdtor sunt? Jim îmi povestea în continuare despre o conversacie pe care o avusese cu un prieten ecuadorian care lsase o fat gravid. Faptul c fata fusese de acord îl fcuse s cread c totul va fi bine. Apoi fusese încolcit de princii ei, arestat _i obligat s se cstoreasc cu ea.  A_a se întîmpl cu aproape toate cstoriile în cara mea", comentase prietenul lui Jim.  Ce sentiment de vinovcie, dac nu de ru_ine, trebuie s simt acest cuplu, la primul lor contact dup nunt, în asemenea circumstance. Fie ca Dumnezeu s ne pstreze pe noi pentru timpul hotrît de El. Cum a putut Juan s desconsidere o femeie în felul acesta, nu _tiu. îi sunt atît de recunsoctor lui Dumnezeu c nu m aflu într-o asemenea situacie! Ludat, ludat s fii tu, iubita mea. Tu e_ti tot ce a plnuit Dumnezeu pentru mine, _i eu m bucur de planurile Sale!" Jim î_i propusese s m viziteze la San Miguel în mai. La sfîr_itul lui aprilie scria: Urmtoarele dou sptmîni vor trece greu, m tem, pentru c a început sezonul ploilor _i trebuie s stm în cas aproape toat ziua. Eu nu pot s petrec ore întregi studiind propozicii ca Pete _i m înfurii ca un armsar cinut în grajd a_teptînd în camera unde 143 se afl postul de radio, cercetînd cu privirea pdurea de dincolo de rîu _i cerul gol, cenu_iu. Voi veni indiferent ce face Pete sau dac profesorului îi place sau nu s fie lsat singur. Am nevoie de tine, draga mea, _i am nevoie de tine cît mai curînd. Iubirea mea pentru tine este puternic în seara aceasta, _i un sentiment de forc se degaj, în timp ce în suflet îmi rsare o speranc uria_, puternic, c iubirea noastr se va împlini. Nu simt acel dor lini_tit, care m npde_te de obicei, ci dorinca de a lovi cu pumnii în aer, de a striga pentru a te poseda, de a te zdrobi cu ambele mele brace trgîndu-te spre mine. Simt o inim care îmi explodeaz, un ochi slbatic al pasiunii, un rîs care face stomacul s se strîng. Tu nu ai cum s încelegi lucrul acesta, _i nici nu îc; cer s încelegi - e doar un fel în care te iubesc eu, _i s-a întîm-plat s simt aceste lucruri în timp ce-ci scriu. Iubirea nu înseamn doar lini_te în mine. Este o încordare, o îndrzneal, o pornire de a zdrobi _i a cuceri... Noapte bun, iubita mea curajoas, fie ca Dumnezeul care te iube_te mult mai mult decît mine s te pzeasc toat noaptea. Acesta este Dumnezeul nostru -Pe El L-am a_teptat Jim a venit la San Miguel, dup cum plnuise, a dormit într-o clas a _colii, i-a vizitat pe indieni împreun cu mine, a predicat la un serviciu restrîns, într-o duminic, cinut pentru populacia alb, vorbitoare de limba spaniol, care locuia în a_ezarea noastr. în ultima sear am stat în balconul casei vechi, cu acoperi_ din stuf, care scîrcîia din toate încheieturile, _i în care locuiam eu cu Dorothy. Am privit ceaca ridicîndu-se peste p_une, învluind siluetele celor cî-teva vaci, a calului _i a taurului de un alb murdar, care p_teau acolo. Brotceii orciau, se auzea cîte un strigt de bufnic sau cîte un _uierat al psrilor de noapte. Licririle de lumin ale lmpilor cu gaz din casele învecinate se stingeau una cîte una. Luna a rsrit în spatele etajelor de arbori ai junglei, revrsînd o lumin difuz care abia penetra ceaca. Am vorbit despre planuri de a avea într-o zi o cas în jungla de est. Cînd va fi aceasta? Jim nu-mi putea spune. Nu fixasem nici data nuncii. El se angajase s construiasc case pentru alte dou familii de misionari. Lucrul acesta m-a suprat. Totdeauna trebuia s dea prioritate altora? N-am putut s spun aceasta cu voce tare - pentru discipoli, rspunsul era evident. Cîteva sptmîni mai tîrziu, mi-a scris:  Seara, cînd coborîm la rîul Talac s ne scldm, m uit tot timpul la dealul pe care vreau s ridic o cas pentru noi _i visez. ^i tu e_ti în toate rugciunile mele. Angajamentul nostru de cstorie trebuie s se împlineasc din clip în clip, _i doresc acest lucru atît de puternic, încît m a_tept s se întîm-ple ,o catastrof' de fiecare dat cînd nu sunt un timp cu Pete, sau cînd Ed vine la radio". 144 145 Urmtoarea scrisoare spunea:  M-am rugat fierbinte zilele acestea ca Dumnezeu s aduc mai aproape ziua în care vom putea tri iubirea noastr în tot ce facem zilnic. S-ar putea s nu fie nevoie de nici o catastrof pîn la urm pentru a ne uni - ci doar s dep_im, unul cîte unul, obstacolele care m împiedic s m cstoresc acum. Pot s-ci spun acum c unul din acele obstacole, _i anume locuinca, a fost deja trecut. Simt c ne-am descurca indiferent cu ce pornim _i cred c a_a o s fie". La sfîr_itul lui iunie, am lsat lucrarea învcrii limbii Colorado în mîinile a dou englezoaice din San Miguel _i m-am mutat la Dos Ri-os, o baz misionar aflat la o distanc de _ase ore de mers pe jos de Shandia, pentru a îndeplini condicia pe care mi-o pusese Jim cînd m ceruse în cstorie - s învc dialectul Quichua înainte de a ne cstori. Pilotul î_i propusese s aterizeze în Shandia, în drum spre Dos Rios, ca eu s pot vedea baza _i pe Jim, dar a venit o vreme rea _i nu a mai îndrznit s ri_te.  S te vd trecînd pe deasupra capului meu a fost aproape prea mult", mi-a scris Jim.  Nu sunt suprat, dar sunt dezamgit _i a trebuit s-mi ridic privirea spre Dumnezeu, cînd coboram crarea s vizitez un credincios bolnav, dup plecarea ta, _i s-I spun c _tiam c El Se gîndise la ceva mai bun... Pregtisem un suc de banane _i ananas pentru sosirea ta _i l-am terminat repede dup ce avionul tu s-a îndeprtat". (Jim _i Pete aveau un mic frigider care funcciona pe baz de petrol lampant.) A urmat un schimb de scrisori aduse de indieni între Shandia _i Dos Rios, iar în iulie Jim a venit pe jos la Dos Rios. M-am uitat pe fereastr cînd am auzit strigtul  Chimbachiwapai"! ( Te rog, trece-m rîul") _i l-am vzut stînd pe vîrful falezei rîului Mishahuali. Cînd am ajuns eu pe mal, omul cu canoe îl trecea deja rîul. A trebuit s apelm la diverse stratageme pentru a ne întîlni singuri la acel sfir_it de sptmîn, fr a-i scandaliza pe indienii Quichua. Ei nu cuno_teau obiceiul curtrii, toate cstoriile fiind aranjate de intermediari, iar mirele _i mireasa nu vorbeau unul cu altul decît dup nunt. Pentru ei ar fi fost imposibil s cread c noi ne puteam întîlni _i vorbi singuri fr s facem o escapad intim. într-o dup-amiaz, am luat-o pe o crare spre o plaj nisipoas a rîului Mishahuali, în timp ce Jim a urmat o potec în susul rîului _i a înotat cam o jumtate de mil în sensul curentului pentru a ne întîlni. Noaptea, cu mult dup ce indienii adormiser (se culcau odat cu ginile _i la propriu _i la figu- rat), am ie_it pe paji_tile scldate de lumina lunii, iarba înalt a p_unii _i portocalii ferindu-ne de privirile celor din cas, _i am putut rmîne acolo, îmbrci_aci, de vorb. în sfîr_it a venit vorba _i de data cstoriei. Jim m-a întrebat ce a_ zice de noiembrie, poate ianuarie, în funccie de cum va reacciona Pete, de cît de repede voi învca eu Quichua, dac Jim va avea ocazia s mai fac cel pucin înc o cltorie spre alte regiuni populate de triburi Quichua. Peste cîteva sptmîni,  catastrofa" pe care Jim _i-o dorise într-un fel, pe care _i-o imaginase, s-a în-tîmplat. Atun Yacu,  Marele Rîu", pe faleza cruia era a_ezat baza misionar Shandia, s-a revrsat în august, _i puhoiul a luat, într-o singur noapte, toate cldirile misiunii _i cîciva metri din cîmpul de aterizare. Acest lucru i-a convins pe Jim, Pete _i Ed McCully (noul colaborator sosit de curînd din Wisconsin) c Dumnezeu avea alt plan. Ei au fcut o cltorie de trei sptmîni spre sudul teritoriului Quichua, au gsit o a_ezare care avea nevoie de o _coal _i de un misionar _i s-au pus de acord ca Jim _i cu mine s mergem acolo. Ne-am cstorit în Quito pe 8 octombrie 1953. Familiile McCully _i Tidmarsh ne-au fost martori. Au venit _i alcii s ne conduc la aeroport _i s arunce cu orez în noi. La hotelul El Panama, care avea vedere spre coasta Pacificului a Republicii Panama, am ridicat telefonul la pucin timp dup ce ajunseserm.  Doamna Elliot?" a spus o voce amabil. Am rmas uluit. Doamna Eiliot! Era doar recepcia, ne întreba dac suntem mulcumici de camer. Am coborît la cin _i, în timp ce trgeam de timp la cafea _i desert, savurînd atmosfera luxoas _i muzica unei orchestre, Jim s-a uitat la mine de dincolo de luminri.  Nu-mi vine s cred c ne a_teapt un pat!" mi-a zis. Versetul care ni s-a dat pentru acea zi a fost Isaia 25:9:  Iat, acesta este Dumnezeul nostru; pe El L-am a_teptat". Este de nedescris cît de mult a meritat s a_teptm. 146 147 De la dragoste la iubire O carte despre pasiune _i puritate nu ar trebui s se încheie cu ziua nuncii, pentru c nici pasiunea, nici puritatea nu se sfîr_esc odat cu nunta. In timp ce puritatea înainte de cstorie, dup cum am învcat eu _i Jim, const în a ne abcine unul de la cellalt în ascultare de Dumnezeu, puritatea dup cstorie const în a ne drui unul celuilalt în ascultare de Dumnezeu. Pasiunea, fie a unuia care este avid dup un partener care nu i-a fost înc druit, fie a altuia care, prin darul lui Dumnezeu, are deja un partener, trebuie s fie cinut sub control de un principiu. Principiu care se nume_te iubire - nu sentiment erotic, emocional sau sexual, ci iubire. Este cuvîntul grec agape. Probabil c vechiul cuvînt* este mai bun. Cel nou (dragoste) a fost contaminat de fenomenul ciudat care se nume_te  îndrgostire". Cunosc un tînr - am s-i spun Philpott - care în ultimii cinci-_ase ani pare s-_i fi fcut o carier din a se îndrgosti _i a-_i pierde sentimentele de iubire. Este un brbat foarte atrgtor _i se pare c poate s aleag, dup bunul su plac, dintr-un grup de femei nerbdtoare, atractive _i mai ales disponibile. Mi-a scris recent c i se întîmplase din-nou.-Ii pierise iubirea pentru o fat pe care o vom numi Cheryl.  Fir-ar s fie", spunea el,  tocmai cînd credeam c am gsit fata viselor mele, dar ,n-a mers'. Pur _i simplu nu mi-am putut pstra sentimentele". Iat ce i-am rspuns: în legtur cu chestia aceasta c îci piere iubirea, s _tii c la toci li se întîmpl asta. Cîteodat înainte de a se cstori, dar de cele mai multe ori dup. Oamenii moderni pur _i simplu se retrag din cstorie cînd î_i dau seama de lucrul acesta, dac nu se simt obligaci s-_i cin jur- " în versiunile engleze_ti mai vechi ale Bibliei, agape este redat prin  charity". în cele mai noi, prin  Iove" (dragoste), care red de fapt sensul cuvîntului grec eros - n. ed. 148 mintele - jurminte fcute cu naivitate, dup cum consider ei. Trebuie s _tii ceva despre modul de a lua o decizie matur _i de a te cine de ea.  A fi îndrgostit", scria C. S. Lewis în cartea sa Mere Chris-tianity (Cre_tinismul redus la esence),  este un lucru bun, dar nu e cel mai bun lucru. Sunt multe lucruri dedesubtul lui _i multe lucruri deasupra. Nu poci face din aceast stare baza întregii tale vieci. Este un sentiment nobil, dar e totu_i doar un sentiment. Acum, nu poci s contezi pe nici un sentiment c va dinui la intensitate maxim, sau nici mcar c va dinui oricum... De fapt, starea de îndrgostit nu dureaz prea mult... Dar, bineînceles, a înceta s mai fii îndrgostit nu înseamn a înceta s iube_ti. Iubirea este... o unitate profund, mencinut prin voinc _i întrit în mod voluntar prin obi_nuinc; fortificat de gracia pe care ambii parteneri o cer _i o primesc de la Dumnezeu... Ei pot pstra aceast iubire chiar atunci cînd fiecare ar putea foarte u_or, dac s-ar lsa în voia sentimentelor, s se ,îndrgosteasc' de altcineva. , Starea de îndrgostit' a fost primul lucru care i-a determinat s-_i promit fidelitate: aceast iubire mai potolit le d posibilitatea s-_i cin promisiunea. Pe baza acestei din urm iubiri funccioneaz motorul cstoriei: cînd s-au îndrgostit s-a produs explozia care 1-a pus în funcciune". A_adar, Philipott, într-una din zilele acestea, trebuie s te uici, calm _i cu mintea limpede, la o cre_tin bun. Cîntre_te-i potencialul de a fi o bun socie cre_tin. Este tipul de femeie care ai vrea s te serveasc la mas? Este femeia pe care ci-o dore_ti ca mam pentru copiii ti? Este feminin? Spiritual? Sensibil? Modest? Sociabil? Crezi c  merit" iubirea ta? Tu o merici pe-a ei? (Dac crezi c o merici, probabil c te în_eli. Fiecare trebuie s-1 aprecieze pe cellalt mai presus de-cît pe sine însu_i.) Este acesta timpul pe care Dumnezeu 1-a hotrît pentru cstoria ta? Atunci hotr_te-te _i cere ajutorul lui Dumnezeu ca s o iube_ti a_a cum trebuie. Ai spus c  niciodat nu _tim în ce direccie ne va conduce Domnul" _i este adevrat. S-ar putea ca El s-ci spun s  nu fii ca un cal sau ca un catîr, fr pricepere..." (Psalmul 32:9) _i cu asta basta. S nu m încelegi gre_it. Habar nu am dac Cheryl este Femeia fcut pentru tine. Nu _tiu nimic despre ea, în afar de faptul c e superb. Aceasta nu este suficient. Dar dac cauci vreun sentiment care s rmîn constant zi dup zi, las-o balt. Iubirea care suscine o csnicie este dat de Dumnezeu, dar reprezint _i o alegere zilnic. Pentru tot restul viecii tale. S nu uici niciodat lucrul acesta. Trebuie s-ci alegi o femeie cu toat raciunea _i bunul simc pe care le ai, la care se adaug _i toate celelalte metode de a determina voia lui Dumnezeu pentru tine (ai citit cartea mea A Slow and Certain Light 149 despre cluzire, nu-i a_a?) _i apoi treci la acciune. M rog pentru tine. Ce e mai exact acea  iubire mai potolit" de care vorbe_te Lewis? Nu este pasiune, dar nici nu vine în conflict cu pasiunea, atunci cînd pasiunea este cinut sub control de un principiu. Este ceva care implic _i înfrîneaz în acela_i timp pasiunea. Cînd un brbat necstorit este cuprins de pasiune, iubirea lui pentru Dumnezeu (_i pentru obiectul pasiunii sale) îl înfrîneaz. Cînd un brbat cstorit este cuprins de pasiune _i afl c socia lui nu simte la fel, iubirea lui mai potolit îi tempereaz acea pasiune de dragul ei _i pentru Dumnezeu. La fel de bine se poate întîmpla ca sentimentele pasionale ale unei femei s fie aprinse cînd ale socului ei nu sunt. Ea a_teapt atunci, cu o iubire potolit. Problema drepturilor conjugale ale cre_tinului se refer totdeauna la drepturile celuilalt, niciodat la ale sale.  Socul trebuie s-i dea sociei ce i se cuvine, iar socia, în aceea_i msur, trebuie s-i dea socului ce i se cuvine. Socia nu poate pretinde c-i aparcine corpul ei; este al socului ei. La fel, socul nu poate pretinde c-i aparcine corpul lui; este al sociei lui" (l.Corinteni 7:3-4, NVE). Ce confuzii îngrozitoare apar cînd aceste porunci sunt citite astfel:  Socul trebuie s cear de la socia lui ce i se cuvine. Socia trebuie s cear de la socul ei ce i se cuvine. Socia trebuie s pun stpînire pe corpul socului ei. Socul trebuie s pun stpînire pe corpul sociei lui". Nimic nu este mai departe de spiritul adevratei iubiri, care presupune totdeauna druire de sine. Iubirea spune:  îci dau dreptul tu. Nu insist asupra dreptului meu. M druiesc cie; nu insist ca tu s mi te druie_ti mie". Renuncarea la sine este esencial dac socii _i sociile vor s îndeplineasc porunca iubirii _i a supunerii. Lucrurile nu vor merge pe alt cale. Este sarcina socului s-_i exercite autoritatea de cap al familiei, a_a cum a artat Cristos cînd ^i-a dat propria Sa viac pentru noi, care suntem Corpul Su. Aceasta este iubirea care se druie_te pe sine. Nu este treaba socului s cear ascultare. Cristos este Capul Bisericii. El iube_te, curteaz, cheam, Se sacrific. El nu-^i impune voinca. Celor care nu vor s fac voia Lui li se permite s aleag singuri, o alegere îngrozitoare, care implic bineînceles consecince inevitabile. Nu este treaba sociei s cear socului s o iubeasc a_a cum Cristos a iubit Biserica. Sarcina ei este s se supun în a_a fel (adic cu bucurie, de bun voie, cu toat inima), încît lui s-i vin mai u_or s o iu- 150 beasc astfel. Capitolul trei din a doua epistol a lui Petru este definitor în aceast privinc. O tînr proaspt logodit definea într-o scrisoare  iubirea potolit": Nu înceleg prea mult din gîndirea _i formulele societcii în privinca cstoriei _i a parteneriatului pe care aceasta îl implic. înceleg foarte bine numai felul în care Dumnezeu a definit aceste lucruri atît de clar de la început. El a fcut femeia pentru brbat _i, în acest context, nu pare s se încadreze ideea de druire jumtate-jumtate. Eu îmi doresc simplitatea _i puritatea perspectivei de a-i drui tot ce am brbatului de care m voi lega prin cstorie, fr s pretind ceva de la el. Fiind foarte con_tient de firea omeneasc _i pctoas, _tiu c voi avea dorince _i c în anumite momente îmi voi manifesta egoismul, nerbdarea, nemulcumirea, dar voi tinde mereu spre acea cale superioar pe care eu o consider a fi ascultarea. O alt femeie, cstorit de zece-doisprezece ani, mi-a scris despre ceea ce a ajuns s însemne pentru ea druirea de sine. Socul ei, care era doctor, se mutase de mai multe ori cu serviciul în diverse ora_e. î_i vînduser de fiecare dat casa, î_i smulseser copiii de la _colile _i de lîng prietenii cu care se obi_nuiser. Cînd Joan a aflat c socul ei era pe punctul de a se muta din nou, mi-a scris: M-am trezit c-I spuneam lui Dumnezeu _i lui Gene:  Ascult, nu mai pot avea încredere în tine s îmi cii viaca sub control. Eu cred c a_ putea face un plan mai bun decît acesta. Nu mai sunt în stare s mai iau înc un tablou de pe perete. Nu mai sunt în stare s predau cheile de la înc o cas noului proprietar. Refuz s mai apar ca o fraier instabil". Aceasta era în esenc lupta mea. Sun atît de lamentabil, dar aveam de gînd s schimb bucuria pe o iluzie. Nu puteam crede cît de mare era tentacia de a renunca la voia lui Dumnezeu de dragul sigurancei. Am vzut clar spectrul viitorului într-o conversacie foarte edificatoare pe care am avut-o cu Gene _i în care el a spus:  Nu pot s m mai lupt cu tine pentru asta. Voi scrie o scrisoare prin care voi refuza postul". Dac eu insistam ca voia mea s se fac, alungam din viaca mea autoritatea lui Dumnezeu _i a lui Gene, distrugeam bucuria _i iubirea, care sunt cele mai scumpe comori pentru mine. îl rugasem pe Dumnezeu s lucreze de la început, _i El îmi druise atîtea cuvinte minunate. Eram gata s spun:  îmi pare ru. Renunc la 151 aceasta. Vreau ca tu s iei aceast hotrîre, Gene, _i vreau ca s se fac voia lui Dumnezeu, _i bineînceles c o s fiu în stare s trec prin asta". Acum, cu siguranc c era viaca lui Cristos, nu a mea, cea care se manifesta în acest fel. Citisem The Great Divorce de C.S. Lewis, o carte perfect pentru acea perioad. Iar un bun prieten ne spusese, mie _i lui Gene:  Dac tu, Gene, vrei s rmîi cu o slujb mizerabil, dac aceasta este voia lui Dumnezeu, iar dac tu, Joan, e_ti dispus s colinzi pe toat faca pmîntului ca Abraham tot restul viecii tale, Dumnezeu v va arta în mod clar ce vrea ca voi s faceci". Ceea ce ai spus tu despre a fi gata s pleci, dar a nu fi sigur c trebuie s te întorci, ci s la_i ca Domnul s decid rezultatul, era exact ce aveam nevoie s aud. Galateni 2:20 [NVE] este versetul nostru preferat [Am fost crucificat cu Cristos: viaca pe care o triesc acum nu este viaca mea, ci viaca pe care Cristos o trie_te în mine; iar viaca mea actual în corp este trit prin credinca în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit _i S-a dat pe Sine pentru mine"]. întregul subiect al schimbului este tema noastr preferat. Aceasta este iubirea. Manifestat într-o ascultare simpl, cotidian, palpabil, vizibil, practic, voluntar. O dragoste mai potolit, îns o una care dinuie mult timp, într-adevr, o iubire etern. înseamn buntate _i respect. Idee demodat de  lapte al buntcii omene_ti" _i un respect simplu, curtenitor, umil pentru cel de lîng tine, care a fost fcut dup imaginea lui Dumnezeu. încearc s-ci aminte_ti ce viziune ai avut despre acea persoan cînd erai îndrgostit. Nu ai gsit nici un cusur la el sau la ea.  Iat, cît de frumoas e_ti, iubita mea, nu ai nici un cusur", i-a spus Solomon iubitei sale. înseamn c e_ti orb dac vezi în felul acesta o femeie sau un brbat pctos? Cred c este un dar deosebit de a vedea acea persoan, pentru pucin timp, a_a cum a vrut Dumnezeu s fie cînd a creat-o. Afli, dup cstorie, c acea persoan este de fapt pctoas, are defecte pe care nu le-ai bnuit niciodat. încearc s-ci aminte_ti a-tunci cum ci s-a artat în acea viziune. Mulcume_te-I lui Dumnezeu pentru acea viziune, _i trateaz-1 pe el sau pe ea cu respectul care i se cuvine unuia care într-o zi va oglindi în toat splendoarea imaginea lui Dumnezeu. Iubirea înseamn iubire fac de Dumnezeu. Nu exist nici o alt modalitate de a cine pasiunea sub control. Nu exist nici un alt drum spre puritate. Nu exist nici un drum, în cele din urm, spre bucurie. 152 Rmîneci în iubirea Mea" (Ioan 15:9-10, NVE), le-a spus Iesus discipolilor Si în unul dintre ultimele sale discursuri. El a exprimat aceste lucruri foarte clar:  Dac urmaci pomncile Mele veci rmme in iubirea Mea, a_a dup cum _i Eu am pzit poruncile Tatlui Meu _i am rmas în iubirea Lui". 153 Un nou act de creacie  Deja am dat-o în bar", vor spune unii cititori.  Este imposibil s respecci aceste standarde. Nu mai am nici o _ans s repar acum ceea ce am stricat". Ne descalific nelegiuirile noastre de la viaca cre_tin? Dimpotriv. Iesus a venit în lume anume pentru cei care au dat-o în bar, nu pentru cei care  nu au nevoie de pocinc".  El a fost rnit pentru nelegiuirile noastre..." (Isaia 53:5). Dac sexualitatea este o paradigm a Mirelui Ceresc _i a Miresei Sale pure _i neptate, cum vom putea noi, care suntem impuri _i atît de mînjici, s o lum de la capt?  Nu v în_elaci... nici un imoral sexual, sau închintor la idoli, nimeni care se face vinovat fie de adulter, fie de perversiuni homosexuale, nici hocii, lacomii sau becivii, nici calomniatorii sau escrocii nu vor stpîni Regatul lui Dumnezeu" (l.Corinteni 6:9-11, NVE), le-a scris Paul cre_tinilor din Corint. Se pare c nici unul dintre noi nu are prea multe _anse. Dar apoi el spune:  A_a eraci unii dintre voi, dar aci fost trecuci prin ape care v-au purificat; aci fost dedicaci lui Dumnezeu _i îndreptcici prin Numele Domnului Iesus _i al Spiritului Dumnezeului nostru". în urmtoarea sa "egistol, el continu:  Cci iubirea lui Cristos nu ne las nici o alternativ, odat ce am ajuns la concluzia c unul a murit pentru toci _i astfel toat omenirea a murit. El a murit pentru toci ca oamenii, în timp ce triesc înc, s înceteze s mai triasc pentru ei în_i_i, _i s triasc pentru El, care din iubire pentru ei a murit _i a înviat la viac" (2.Corinteni 5:14-15). Aceasta ne învac c exist un punct de pornire. Ceea ce am fost _i ceea ce suntem în Cristos sunt dou lucruri complet diferite. înceteaz s mai trie_ti pentru tine, începe s trie_ti pentru Cristos. Acum.  De aceea, pentru noi au încetat s mai conteze standardele lumii atunci cînd apreciem pe cineva; chiar dac odat îl încelegeam pe 154 Cristos prin ele, nu mai este a_a acum. Cînd cineva este unit cu Cristos, are loc un nou act de creacie; vechea ordine s-a dus, _i o nou ordine s-a instaurat deja" (2.Corinteni 5:16-17, NVE). Prietenul meu, Calvin Thielman, pastor în Montreat, Carolina de Nord, mi-a povestit despre un btrîn predicator scocian care, în timp ce servea pîinea _i vinul la Cina Domnului, a observat o tînr care a_tepta la rînd suspinînd. Cînd i-a întins pîinea, un simbol vizibil al corpului Domnului Iesus ( îl dau pentru viaca lumii", a spus El), fata _i-a ferit faca, scldat în lacrimi.  Ia-o, fetico", i-a spus btrînul.  Este pentru pcto_i". 155 ,, Aceast carte vorbe_te despre modul de a ne pune viaca sentimental sub autoritatea lui Cristos. Elisabeth a scris-o într-un mod cald _i personal, ilustrîndu-_i tema din amintiri, jurnale _i scrisori vechi de iubire ". - din introducerea semnat de Ruth Bell Graham Cum ci-ai putut stpîni nerbdarea cînd doreai s fii cu brbatul iubit? Care este rolul nostru cafeniei necstorite în a_teptarea unui soc? Cum s-mi dau seama dac aceast femeie e potrivit pentru mine? Acestea _i multe alte întrebri i s-au pus autoarei în urma apariciei crcilor ei _i a conferincelor pe care le-a cinut. în cartea sa, Pasiune _i puritate, ea subliniaz nevoia de a-I încredinca zilnic lui Cristos toate problemele suflete_ti _i de a a_tepta rspunsul Lui. Ea ne învac aceast disciplin, adesea dureroas, îns plin de satisfaccii, schicînd cu sinceritate povestea ei de iubire cu Jim Elliot  drept dovad c _i eu am trecut prin aceasta". Prin intermediul scrisorilor, al fragmentelor de jurnal _i al amintirilor, ea ne împrt_e_te ispitele, dificultcile, reu_itele _i sacrificiile a doi tineri, al cror devotament fac de Cristos este mai presus de iubirea lor unul pentru altul. Aceste frînturi dintr-o experienc personal precioas, alturi de o învctur biblic relevant, te pot ajuta s-ci reaminte_ti c numai trecîndu-ci pasiunea _i dorincele omene_ti prin foc poate Dumnezeu s-ci purifice iubirea. Pasiune _i puritate te îndrum în probleme cum ar fi: - celibatul sau cstoria - cum s dm întîietate dorincelor lui Dumnezeu _i nu dorincelor noastre - ce caut brbacii la o femeie - virginitatea _i castitatea - rolul brbatului _i al femeii într-o relacie - întîlnirile Elisabeth Elliot este celebr pentru conferincele sale la seminarii _i la radio _i este autoarea unor crci de mare succes, printre care Shadow ofthe Allmighty (Umbra Celui Atotputernic), Through Gates of Splendour (Prin porcile splendorii). ´Đ¤ŃV×ŮzÚ€ÚŚÚ¸ŕbáŇáÎă`čfčhéśë¨ńźô ÷ž÷ˆů2ű8űšý,ţbţČţHőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙śëŚń¨ńşôźô<öJöŒö÷ ÷œ÷ž÷†ůˆů0ű2ű6ű8ű˜ýšý*ţ,ţ`ţbţĆţČţFHöřTVpr,.DFXZvx˜šÚÜ„†JL‚„ ćŐćŐćšćšŐćŐćŐć՝ŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐć7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH>HřVr.FZxšÜ†L„    ô †8>DFbú~őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙  ž     ň ô „†,68<>BF`b˜Žřú|~PRźĆ N b d î đ ô ö ‚%’%@*B*J/L/n5p5t5v5(6*6î7ďÖďÖďÖďÖďÖťďŸďŸďƒďփÖďÖďÖďÖď֟փÖďÖďŸďփÖďÖďÖďŸďÖďÖ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH4hfpáh…km:B*CJOJQJ^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ3Rd đ ö B*L/p5v5*68Œ=rBHDfHěHüJ˜OZP€P†PŒPĐP2UŔVŹWţZ__őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙î7ü7Ž88Š=Œ=pBrBFDHDţEFBFTFdHfHęHěHúJüJ–O˜OXPZP~P€P„P†PŠPŒPÎPĐP0U2UžVŔVŞWŹWRYbYˆY–YüZţZ ____`’`za|a8c:cddÖeŘejj0k2kmăʚʚʚʚĘăĘăʚʚʚʚʚʚššăšĘšĘšĘšăĘăĘăšĘššĘšĘšĘšĘšĘšĘšĘšĘ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH>_’`|a:cdŘej2km pŠpp’rŕr4sžsđsřuwtwT}@€š ؁R‚Ȃ†ˆőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙mmp pˆpŠpŽppr’rŢrŕr2s4sœsžsîsđsöuřuv$vwwrwtwR}T}>€@€˜šž ց؁P‚R‚ƂȂ††ˆˆNŠPŠ€‚†Š˜”š”ćščš&›(›Śœ¨œТҢÖ˘آÎĽďÖďşďžďşďşďşďşďşďşďşÖşďşďÖďÖďÖďžďşďşďşďşďşďÖďÖďžďÖďÖďÖďÖďÖďžďÖ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>ˆPŠ‚ˆŠš”čš(›¨œҢآĐĽ~¨€¨†¨ś¨Ją˛ľСÖˇÚˇŔ¸źź˝ćĂĘĘđĐœÖőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ÎĽĐĽ|¨€¨„¨†¨´¨ś¨HąJą¨˛Ȳ°ľ˛ľΡСÔˇÖˇءÚˇž¸Ŕ¸źźŹ˝ş˝ź˝–ÂĆÂäĂćÚǪÇĘĘĘĘfËzËîĐđĐšÖœÖTÝVÝ\Ý^Ý.ß0ß2ę4ę ď"ď$đ&đ,đ.đńń ň"ňPňRňďÖďşďžďÖď֞ÖďÖďşďşďÖďÖď֞ď֞Öď֞Öďşď֞ÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖď7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ>œÖVÝ^Ý0ß4ę"ď&đ.đń"ňRňnňvňôüPţ.˙V^Žş$Ź B z‚ÎŘőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙RňlňnňtňvňôôüüNţPţZţ,˙.˙JnTV\^ŒŽ¸ş@P"$Ş Ź @ B xz€‚ĚÎÖŘÄĆLN46ę ě ň ô b,d,’/”/ˆ2°2˛244°4˛45566~6€6ź6ž6H9`9x>ăҚҚҚҚŇăšŇšăšŇšŇšŇšŇšăšŇšŇšŇšŇšŇăҚҚҚҚҚҚҚҚҚŇăšŇšŇšŇšŇšŇšŇšŇšăš1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsHIĆN6ě ô d,”/˛24˛456€6ž6z>$?&?.?6?f?rB4IfOnOrOöU XXőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙x>z>"?&?,?.?4?6?d?f?pBrB2I4IdOfOlOnOpOrOôUöU X XFXjXŽXX`YbY ]]"_$_aa.b0b6b8bÂdÖdÔeöe8f:fĆfĘfţfgěgögďÖďÖďÖďşďÖďÖďÖďÖďžďÖďÖďÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖşÖďփÖďÖş4hfpáh…kmB*CJH*OJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ3XbY]$_a0b8b:fg@h˛hžiVkXs^s|s^ul}0~ú€Šź„ˆ‰:ܒä’š”őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙ög>h@h°h˛hœižiTkVk*m0mVsXs\s^szs|s\u^uŇzŘzj}l}.~0~ä~ř~ř€ú€ţ€ˆŠş„ź„†‰ˆ‰8:ڒܒâ’ä’˜”š”.˜0˜6˜:˜z˜|˜ü˜ţ˜*™ćŐćŐćŐćŐćŔćդՈŐćŐćˆćŐćŐćˆćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćՈŐćŐć7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH)hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJph hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH5š”0˜8˜:˜|˜ţ˜X™™4šˆš›–›œbœ–œřœČ ŕ¤č¤ŇŞd°j˛bľ˜¸ ¸œšÄşhť–ťőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙*™:™V™X™Ŕ™™2š4š†šˆš››”›–›œœ`œbœ”œ–œöœřœĆ Č ޤŕ¤ć¤č¤ĐŞŇŞŽ4Žb°d°h˛j˛ź˛Ҳ`ľbľ–¸˜¸ž¸ ¸ššœš2ş>şÂşÄşfťhť”ť–ťŹžŽžđžňžÂ"ÂDÂFÂLÂăʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚʚĘăʚʚĘăʹʹʹʹʝʹʹʹʹʹʹăšĘ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH>–ťŽžňžÂ Â"ÂFÂNÂÖĂ.ĹÉÄĘâË@ÎČÎĐÎČŃŢ×ŢÚćŢŕŠŕ’ŕőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙LÂNÂÔĂÖĂ,Ĺ.Ĺ°ĆŔĆÉÉÂĘÄĘŕËâË>Î@ÎĆÎČÎÎÎĐÎĆŃČŃÜ×Ţ×ÜÚŢÚ Ű"Ű|Ü‚ÜäŢćŢŕŕˆŕŠŕŕ’ŕŞéŹépęrę>ë@ëěě2ěFěHěNěPěxězě:ňâňŔôÂôČ÷Ę÷TůVůźűžűÄűĆűţţ@Bvx2ďÖďÖďÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşďÖďşďÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJI’ŕŹérę@ëěHěPězěÂôĘ÷VůžűĆűţBx4T t Ź ´ ň$>˘„ŞČőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙24R T r t Ş Ź ˛ ´ đň"$<> ˘4@‚„¨ŞĆČÎĐüţ((Č(ř( +˘+2,4,:,<,ô1ö1`5b5 7˘70828ú=>^>`>f>j>|>~>ř?ú?XIZIÄLĆLĚLÎLHMJM€O‚OÚPÜPQQzQ|QďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖďÖďÖďÖďşďÖďÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖďÖďşďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖď7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJIČĐţ(˘+4,<,ö1b5˘728`>h>j>~>ú?ZIĆLÎLJM‚OÜPQ|QČQüQShSjSőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙|QĆQČQúQüQSS2SfSjSpSrSžS S*W,WpXrX`YbYjalarataŽc°cd dhgjgŒgŽgćgčg&h(hfhhhžhŔh(i*iŽiiŘiÚiHjJjÂkÎklonotovoŚoŹošvœv˘v¤vŇvÔv˜zšzt{v{ţ€̄΄Ԅք¤…Ś…ćŐćŐćŐćšŐćŐšŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćšćŐćŐćšćŐćŐšŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsHIjSrS S,WrXbYlata°c djgŽgčg(hhhŔh*iiÚiJjnovoœv¤vÔvšzv{΄őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙΄քŚ…<‹pŒć‘ţ–—œF§Ô¨ŠŒ°ˆ´âśęśňś˘şźžˆÁŢÄTÉ\ɈĘ0Ń’Ô^ÜâÜęÜőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙Ś…:‹<‹nŒpŒä‘ć‘ä’ę’ü–ţ–——œœ˘œ˛œ < D§F§ҨÔ¨ŠŠŠ°Œ°†´ˆ´ŕśâśčśęśđśňś ş˘şşžźž†ÁˆÁ.Ă0ĂđĂúĂÜÄŢÄRÉTÉZÉ\É†ĘˆĘĎ˘ĎćŐćŐćŐćŔćŐćŐćŐć¤ć¤ćŐćŐ¤ŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐć‰ć¤ćŐćŐćŐćŐć¤4hfpáh…kmB*CJH*OJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH)hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJph hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH6˘Ď.Ń0ŃˆŃӐԒԪۜŰ\Ü^ÜŕÜâÜčÜęÜŕâôâúâă6äFä†ĺˆĺŹĺčĺćć6ćfćć’ćÔćçfçhç|ç€ç¨çŞç°ç˛çrîtîäďćďrőtőző|ő~ő€őźůžůćŐćšćŐćšćŐćŐćŐćšćšćšćŐšćšŐšćšŐšćšŐŐšŐćŐćŐćŐćŐćՅŐćŐ/hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJph7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH4ę܈ĺć’ćhç~ç€çŞç˛çtîćďtő|ő€őžů¨‚RZh ° P’ú.6Ś!2%őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙žůŚ¨.<€‚PRXZf h Ž ° Đ NP’řúvŠ,.46¤!Ś!%0%2%Œ))Œ++¸+ş+--\5^56989>9@9F9H9z:|:==Ä=Ć=FERE’E”EćŐćšćŐćŐćŐćŐćŐćšćŐćŐćŐćšćŐćŐćŐćŐćšŐć¤ćŐšŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćšćŐ)hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJph7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH=2%Ž++ş+-^589@9H9|:=Ć=”E¤EpGŒH I¨IvLˆLšLŚL&PSÂVpW|Y„Y†Yőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙”E–E˘E¤EnGpGŠHŒH I*IžI IŚI¨ItLvL†LˆL˜LšL¤LŚL$P&PSSţUVŔVÂVnWpWzY|Y‚Y†Y‚[„[˛_´_âĆľœľœľœ€œľœľœľœľœľœľœľœľœ€œľœľœľœľœľœe4hfpáh…kmB*CJH*OJQJ^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ7hfpáh…km5B*CJOJQJ\^JaJmHphsH:hfpáh…km5B*CJH*OJQJ\^JaJmHphsH'†Y„[xbÜbîd†irlôoüopčsŇ{d~„Ό"Ž ’ř’b“j“r“¤“$š ž̞Ą€˘ˆ˘Š˘őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙´_vbxbÚbÜbědîd„i†iplrlŠn˛nňoôoúoüoppćsčsĐ{Ň{"}F}b~d~„„̌Ό Ž"Ž’ ’ö’ř’`“b“h“j“p“r“˘“¤“€˜”˜™™"š$šžž žʞ̞ĄĄ~ĄŠĄd˘r˘~˘€˘†˘Š˘Ł Ł¤<¤>­@­Œ˛Ž˛$´ćŐšŐćŐćŐćŐćšćŐćŐćŐćŐćŐćšćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐćŐšŐćšćšćŐćŐćŐćŐćšćšćŐćŐćŐćšćŐćŐć7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsHIŠ˘ Ł@­Ž˛&´Vˇü¸šššşŔ`ÂjĆhËÍ ÍćÍxÎNÔz×úŢ ŕŕôäé,ěVňđóřóőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙$´&´”´˘´ŞśĐśTˇVˇʸú¸ü¸šš˜šššşşŔŔ^Â`ÂhĆjĆfËhËÍÍÍ ÍäÍćÍvÎxÎLÔNÔx×z×řŢúŢŕ ŕŕŕâ*âňäôäéé*ě,ěTňVňîóđóöóřóFöPöVöXö‚ö„öś÷¸÷žů ů  ˘ D F L N T ďÖşÖşÖďÖşďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖďşďÖďÖďÖďÖďÖďÖ7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJIřóHöJöLöNöPöXö„ö¸÷ ů˘ F N V Ü Ü R Z  v  Ö  Ü  t  t őőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőőő -DMĆ ˙˙˙˙T V Ú Ü Ú Ü P R X Z   t v   $ N j ’ Ô Ö   Ú Ü   r t Ž  ˘ Đ  > r t ďÖďÖďÖďÖďşďÖď›ďÖşÖşÖďÖďÖďÖďÖďÖďÖşÖşÖď=hfpáh…km56B*CJOJQJ\]^JaJmHphsH7hfpáh…km6B*CJOJQJ]^JaJmHphsH1hfpáh…kmB*CJOJQJ^JaJmHphsH hfpáh…kmCJOJQJ^JaJ%2 00P°…. °ÂA!°‰"°‰#‰$‰%°°Đ°Đ Đ†œP@ń˙P Normal1$7$8$H$OJQJ^J_HmH sH tH DA@ň˙ĄD Default Paragraph FontRi@ó˙łR  Table Normalö4Ö l4Öaö (k@ô˙Á(No List ŐJf ˙˙˙˙%&'ť ;KL`›Ą˘'ľ-Â Ĺ Ć Î Ď ó DXš$NÖQ0ť.rŠâ'!l+{ĄŸá |!;$%%Í%,'2)Ě);*Ž*ë*?+š+j,Ü,Ľ-¨- .[./'/O/ž/ő/ř/000 0Š0X1Ő1j2Ű34ç6Š8849E9F9I9J9d9 <>@“@bB–CîFşH[J^J]LNśRMTPTĐVÎXĹYŹZł\ś\ˇ\Ň\’_:abžbĄbEc^cŁcŻcôcdĽdaeqeĚeĘfig‘gśgÜghDhŠhhiFiai|i§iČiěi'jşj)lďlm‚m™m}n€nœn§pƒqŕqrqrşrőrsgtœt(u+uDubuˇuvov wÄw(xăx1ygyĄyÇyřyz]z‡zz/{ŕ{Ż|˛|š}E‚ƒ—„Ö„¤…§…/†ˆ†ž‡ˆś‰š‰Í‰ÂŠ˘Œ&|ăűę‘Ď—™ě™ď™Ë› _ůžˆŸ% œ Í ÷ v˘y˘lŁ†Ś¨HŠ`ŞŤŤ1ŤzŤ ­i­wŽĺŻę°”˛Œł¸łüł:ľšľ)ˇ ¸šš*š-š0š:şŽşŢ˝;ż@Ŕ Á ÁÁ!ÁëÂYÀúĂÓĂßĂ÷ĂRÄ^ÄóÄĹÂĆĹĆ}ÇÇÇ=ČfČÄČąÉŢÉŃĘeËŐĚÍÍ­ÎěÎďÎőĎjŃkŃlŃmŃnŃoŃpŃqŃrŃuŃvцŃԕըÖëÖTŘŕŘăŘ+Ú:ŰńŰÜ%ÜMÜsÜ§Ü ÝżÝ´ŢŮŢ=ߣߌ߳ßjá•â<ĺřĺhćkć—ćŐćRčŤč$épé›éăé’ěŘěíIí|íŤíďíîî$îđ ň)ňGň|ňŇôűôţôFőjőöćöx÷WřJűÝűü$ü–üŁüŕüęüíü8ýBýpý}ý¤ý˛ýěýůýšş¤Ť˛ĺępsŮ  ; d ™ ť × ď  > | Ś  ě  ' R „ }˜źę˙5V}—śÓ @Wsˇ¸šŐŘŰÜďG|éRzŻÖ.Yy–ŹÜô7ŔĂű•˜­Ž čů 2"s"@#ź#\%Â&Š(ŕ(ü(#)M)|))Ó)++.+1+Š+‰, -ż.ó3 55ŕ9u:“:˛:Ű:';b;Ž;ž;Á;Ă;Ű;?–@8A,C/C9DŠE¨IěIKÚLÝLMGM{MŸMĘMN O>OŻQÓQäQR+RaR€R?UĚUĎUŇUŢVËZ[E[r[ˇ[ý[\B\~\ž\ő\*]j]•]Ă]ő]^Ş_dědďdňdúd ee8eMe[eoe}e‰e’eŹeżeŘeřef,f;f[fiftfœfhůj?kBkÖlĄmzn$p'p(p@pćp3rĂs"v¤vŕvăv0x¤yĽy‰|€n€ś€š€Žƒك‡ ‡‡‡‡‡-‡–ˆ#‰Š‹qŒŠŒ.Ž1Ž2Ž‡_‘ ’Œ’9“)”•§•v–ô–Ł—é—ě—Ł˜ ›DœLȟ p ó Ą ĄŽ˘Ľ˘Š˘ˆŁ“ŚGŠ†Š‰ŠŒŠ{Ź[­‚­Ş­Ž­ŻT˛߲ⲾDľóľś#ś,ś>śVśśœśÁśÜśâśëśńśˇˇ,ˇGˇ€ˇ­ˇ̡ء š1š4šŞťmźhžŻÁ°ÁżÁÂÁĂÔĂ•ÄŽÄáÄ ÇÇ“Ç”ÇăÉ)Ě+Í°ĐƒŃ†ŃPÓöÓŞ×&Ů‹ÚĘÚÍÚŽŰUÝˆŢ—Ţ'á4âäěĺďĺňĺŰéřě‚îÁďđđvôŤőJůú"úbüřü~˙\tÁÖŮą  ,  Ł *;uŒ°Č <ÇĘEzŁ˝k0Ifňőî˘\ "P"”"—"Ś#é#u&í&Ć)˘*X+[+n+w.Ě./0K2N2Ď2ö3ď6y8 9ę9ß:´;ˇ;č<1=L==)>Š>ż>@F@T@œ@¨@˛@ž@Č@×@č@%A‰AŢAAB]B BëB*C•C^F7G:G=G>GLGHÚH'JÄKMN“N–NB ˛ Ş"}# $;%%ƒ%˙& *Š+Ž-#.`.d.ń2T3ť3%4?4C4X4|8:Ć:ú;ţ;*=@Â@Ć@‰A CDCHC'DVD%EI I‰IŚIŐIăI×J˜0€€˜@0€€˜@0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€%&×JIˆ0€Iˆ0€Iˆ0€Kˆ0DŸTŽžöJŽjⳈŘ8ńŞTEo˘\ľ.ŐţôäŞ)~5Ś[€^ŤŘŃňÝD9śbz ĽXŘ6â9śë î7mÎĽRňx>ög*™LÂ2|QŚ…˘Ďžů”E´_$´T t *-./13579;=?ACEGILNOQSUWY[]_abdfŽ’”–˜šœž ˘¤§¨ŞŹŽ°˛ˆ$˜[ÎufÁ,ÚVňHšITz̘¨¸VŮŽř˛l'č1Ś[r:žúŇDô\$RMÄu&—‚ç`%´ĐH_ˆœÖXš”–ť’ŕČjS΄ęÜ2%†YŠ˘řót +02468:<>@BDFHJKMPRTVXZ\^`ce‘“•—™›ŸĄŁĽŚŠŤ­Żąt ,$*'('('(şťĂĹČÉËĚÔŐŘŮÝŢâăčéëěüý˙   :;JLSTVW_`š› ˘ &'´ľ ,-‡ˆÁ  Ä Ć Í Ď ň ô CEWY™š#%:;MNŐÖPR/1~€şź-/qs‰‹áă&( "kl*+z{:; ĄžŸŕ á {!|!:$=$ż$Ŕ$$%%%Ě%Í%+','1)2)Ë)Ě):*;**Ž*ę*ë*>+@+¸+š+i,j,Ű,Ü,¤-Ľ-§-¨-. .Z.[.//&/'/N/O/˝/ž/ô/ő/÷/ř/000 0‰0Š0W1Y1Ô1Ő1i2j2Ú3Ű344:6;6ć6ç6‰8Š8Œ883949D9F9H9J9c9d9 < <>>@@’@“@aBbB•C–CíFîFšHşHZJ[J]J^J\L]L:M;MNN:N;N:Q;QľRśRLTMTOTPTĎVĐVÍXÎX:Y;YÄYĹYŤZŹZ˛\ł\ľ\ˇ\Ń\Ň\‘_’_9a:abb:b=bbžb bĄbDcFc]cac˘cŁcŽcŻcócôcddxdšd¤dĽd`eaepereËeÍeÉfĘfhgigg‘gľgśgŰgÜghhChDh‰hŠhŒhhiiEiFi`iai{i|iŚi§iÇiČiëiěi&j'jšjşj(l)l:l;lîlďlmmm‚m˜m™m|n}nn€n›nœnŚp§p‚qƒqßqŕqrrprqršrşrôrőr€ssftgt›tœt'u(u*u+uCuDuaubuśuˇuvv:v;vnvov w w:w;wĂwÄw'x(xâxăx0y2yfyhy y˘yĆyČy÷yůyzz\z^z†zˆzŒzŽz.{/{ß{ŕ{Ž|Ż|ą|˛|:};}™}š}D‚E‚:ƒ;ƒ~ƒ€ƒ:„;„–„—„Ś„§„Ő„Ö„Ł…¤…Ś…§….†0†‡†ˆ†‡ž‡œˆˆľ‰ś‰¸‰š‰Ě‰Í‰:Š;ŠÁŠÂŠĄŒ˘Œ:Ž;Ž%&:;{|~âăúűé‘ę‘:“;“U—X—Ηϗ™™:™<™ë™ě™î™ď™:š;šĘ›Ë›  :;^_şžťžřžůž‡Ÿ‰Ÿ  # $ & : < ƒ  Š ť Ě Î ö ÷ :Ą;Ąu˘v˘x˘y˘kŁlŁ:¤;¤:Ś;Ś…Ś†Ś¨¨GŠHŠ:Ş;Ş_Ş`ŞŤŤŤŤ0Ť1ŤyŤzŤ­ ­h­m­vŽwŽ:Ż;ŻäŻĺŻé°ę°:ą;ą“˛•˛‹łłˇłšłűłüł2´3´9ľ:ľ¸ľšľ:ś;ś(ˇ)ˇ:ˇ;ˇ ¸ ¸ šššš)š*š,š-š/š0š9ş:ş­şŽş:ť;ťÝ˝Ţ˝:ž<ž:ż;ż?Ŕ@Ŕ Á ÁÁÁ Á!ÁęÂěÂ:Ă;ĂXĂZĂÁÚÝĂŇĂÔĂŢĂŕĂöĂřĂ:Ä;ÄQÄSÄ]Ä_ÄňÄôÄ˙ÄĹÁĆÂĆÄĆĆĆ|Ç~ÇĆÇÇÇ:Č>ČeČgČĂČĹȰɲÉÝÉßÉĐĘŇĘdËfËÔĚŐĚĚÍÍÍ:Î;ΏέÎëÎěÎîÎďÎôĎőĎ:Ń;ŃiŃrŃtŃvхцŃ:Ň;ŇÔԔՕէ֨ÖęÖëÖ:Ř;ŘSŘTŘßŘŕŘâŘăŘ*Ú+Ú9Ű:ŰđŰńŰÜÜ$Ü%ÜLÜMÜrÜs܌ܧÜÝ Ý:Ý;ݞݿݳ޴ŢŘŢŮŢ:ß=ߢߣ߼ߌ߲ߴßiájá”â•â:ĺ<ĺ÷ĺřĺ:ć;ćgćhćjćkć–ć—ćÔćŐćQčRčŞčŤč#é$éoépéšé›éâéăé‘ě’ě×ěŘě˙ěíHíIí{í|íŞíŤíîíďíîîîî#î$î:ď;ďđđ ň ň(ň*ň:ň;ňFňGň{ň|ňŃôÓôúôűôýô˙ôEőGőiőkő~ö€öĺöçöw÷x÷:ř<řVřWř:ű;űIűJű­űĎűÜűŢűüü#ü%ü•ü–ü˘ü¤üßüŕüéüęüěüďü7ý8ýAýCýoýpý|ýýŁý¤ýąý´ýëýěýřýůý™šœšşŁ¤ŞŤą˛äć:;éęoprs:;ŘÚ    : ; c d ˜ ™ ş ť Ö × î ď   = > { | Ľ Ś Á  ë ě   & ' Q R ƒ „ :;|}—™ťźéęţ˙45UV|}–—ľśŇÓ  :;?@VWrsśšÔŐ×ŘÚÜîďFG{|ÇČŐÖčéQRyzŽŻŐÖ-.XYxy•–ŤŹŰÜóô67żŔÂĂżŔ:;úű:;”•—˜Ź­Ž  çčřů  1"2"r"s"?#@#ť#ź#[%\%:&;&Á&Â&¨(Š(ß(ŕ(ű(ü(")#)L)M){)|)œ))Ň)Ó)*+++-+.+0+1+‰+Š+ˆ,‰,Ľ,Ś,Ÿ- -:.;.ž.ż.:0;0:2<2:3;3ň3ô3 5 555Ę5Ě5:6;6ß9ŕ9::t:u:’:“:ą:˛:Ú:Ű:&;';:;;;a;b;;Ž;˝;ž;Ŕ;Ă;Ú;Ű;??•@–@7A8A:A;A+C,C.C/CC’C8D9D‰EŠE:F;FtGvG§I¨IëIěIKKŮLÚLÜLÝLMMFMGMzM{MžMŸMÉMĘMNNO O=O>OŽQŻQŇQÓQăQäQRR*R+R`RaRR€R:T;T>U?UËUĚUÎUĎUŃUŇU:V;VÝVŢV:Z;ZĘZËZ[[D[E[q[r[ś[ˇ[ü[ý[\\A\B\}\~\˝\ž\ô\ő\)]*]i]j]”]•]Â]Ă]ô]ő]˙]^Š_Ş_:a;add:dk?kAkBk:l;lŐlÖl:m;m mĄmynzn#p$p&p(p?p@pĺpćp2r3r:r;r:s;sÂsĂs:t*>¨>Ş>ž>Ŕ>@@E@G@S@T@›@œ@§@¨@ą@˛@˝@ž@Ç@Č@Ö@×@ç@é@$A&AˆAŠAÝAßA@BBB\B^BŸB BęBěBCC)C*C”C•C]F^F6G7G9G:GGKGLGHHŮHÚHII&J'JKKĂKÄKBNCNLNMN’N“N•N–NPPRR;S`?`MbObb‘b˜c™cddćečeGfHfZf[f]f^f`faf‚fƒfłh´hzi{iđińi™kškĄm˘m¤mĽmcndnŘnŮnˇo¸o"p#pqqrrssłsšstt›tœtv v_v`vbvcvwwcwdwŠw‹w´wšwéwęwxxxxyyœyyÔyŐyÄ|Ĺ|:~;~ç~č~ę~ë~CD~€€‚‚BƒCƒ„„[†\†^†`†ˆˆgˆhˆŽ‹‹Ž‹Ż‹nŒoŒŽŽƒ„†‡‘‘Y’[’]’^’u’v’””ż–Ŕ–——˜˜ó˜ô˜ššššššzš{š››'œ(œřœůœŸŸ     %Ł&Ł(Ł)Ł’Ś“ŚhŠiŠŹŹĹŹĆŹÉŹĘŹ˛­ł­°°4ł5ł´´ľľŤľŹľ-ś.ś1ś2ś›śœś+ˇ,ˇCˇDˇQˇRˇUˇVˇ(¸)¸&ź'źB˝C˝ą˝˛˝@žAžĹžĆžÉžĘžażbżŔŔwŔxŔŹÁ­ÁđÂńÂĂÝĞÄÇÇWÇXÇ[Ç\ÇÇƒÇ†Č‡Č¤ČĽČýĘţĘËËAÍC;͐͜ΑΔΕÎĎĎÓÓLÔMÔäŐĺŐ_×`×s×t×ŘŘ(Ř*ŘsŘuŘ›ŘŘŮŮZŮ[ŮyŮzŮËÚĚÚÝÝWÝXݏݎݹݲݾݜÝÍÝÎÝSßTß´âľâăăĺĺÍĺÎĺŃĺŇĺÓĺŐĺççéé ę!ęPęQębęcęËęĚęĄě˘ěííŹí­íîî§î¨î2ď3ď6ď7ďńń7ń9ń~ń€ńšń›ń:ň;ňsňtňéňęňĹóĆóôô°ôłôöö÷÷Ć÷Ç÷É÷Ę÷Ř÷Ú÷ÉřĘřĐüŃü2ý3ý—ţ˜ţšţœţßţŕţxyŢߡ¸ˆ‰Œgi2 3 6 8 X Y ™ š Ć Ç ű ü 4 5 ^ _ ˘ ¤ ĺ ć # $ K L e f – — ~Š‹Žƒ„LMOPËĚfgjkčé|}ÎĎĺçqr“”#,=>AB  ą ˛ Š"Ş"|#}# $ $:%;%~%%‚%ƒ%ţ&˙& * *‰+Š+-Ž-".$._.`.c.d.0022đ2ó2S3T3ş3ť3$4%4>4?4B4C4W4X4{8}8˙9:Ĺ:Ć:;;ů;ú;ý;ţ;)=*=>>;?9C9F9G9\9^9ö9÷9ę:ë:??k?l?@@=@?@Á@Â@Ĺ@Ć@AAˆA‰AC CCCDCGCKC&D'DUDVD$E%EIII IˆI‰IĽIŚIÔIŐIâIăIƒJ„JşJťJÔJ×J$(şť :;JL_`š› ˘&'´ľ,-Á  Ä Ć Í Ď ň ó CDWX™š#$MNŐÖPQ/0~şť-.—Ţ&á'á3â4âŒääëĺěĺîĺďĺńĺňĺÚéŰéë:k?l?=@>@Á@Â@Ĺ@Ć@ˆA‰AC CCCDCGCHC&D'DUDVD$E%EIII IˆI‰IĽIŚIÔIŐIâIăIÔJ×J'ÄĹČČÉĚÔŐŘŮÝŢâăčéëěüý˙  GGKKLLSTVWŽ Ĺ Ĺ ×J×Jĺ`-F˜-e…kmfpá˙@€ÔJÔJL"2..ÔJÔJô 0ms’ąí :^ĄśˇĂö%ŐJPPPPhPâPîP,PjPâP P&P|PÄP"PJPtPvPŽPôPÎ˙˙Unknown˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙G‡z €˙Times New Roman5€Symbol3& ‡z €˙Arial"ˆđĐh„@Ą„@Ą¤ÔŚ1ʤԌ1ĘÉ"đĽŔxxƒ¤H¤H2ƒđßßX!đ˙?˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙…km2˙˙6  Curcubeul e fcut din lumina soarelui _i din ploaieuzeranaţ˙ŕ…ŸňůOhŤ‘+'łŮ0°˜ äđ ( 4@ ` l x „˜ ¨éý< „ Curcubeul e făcut din lumina soarelui şi din ploaieuzerNormalana2Microsoft Office Word@ @@˜ÚçĆ@˜ÚçƤԌţ˙ŐÍ՜.“—+,ůŽ00 hpˆ˜  ¨°¸Ŕ Č éýbaronilocaliĘ1¤Hć ; „ Curcubeul e făcut din lumina soarelui şi din ploaie Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛ł´ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęëěíîďđńňóôőö÷řůúűüýţ˙      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛ł´ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęëěíîďđńňóôőö÷řůúűüýţ˙      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛ł´ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęëěíîďđńňóôőö÷řůúűüýţ˙      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛ł´ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęëěíîďđńňóôőö÷řůúűüýţ˙      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛łţ˙˙˙ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęëěíîďđńňóôőö÷řůúűüýţ˙      !"#$%&'()*+,-./012ţ˙˙˙456789:ţ˙˙˙<=>?@ABţ˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙Oţ˙˙˙ţ˙˙˙ţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Root Entry˙˙˙˙˙˙˙˙ ŔFPAJçĆQ€1Table˙˙˙˙˙˙˙˙´ýWordDocument˙˙˙˙˙˙˙˙4f SummaryInformation(˙˙˙˙3DocumentSummaryInformation8˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙;CompObj˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙q˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ţ˙ ˙˙˙˙ ŔFMicrosoft Office Word Document MSWordDocWord.Document.8ô9˛q