ࡱ> ') !(q` bjbjqPqP .:::{KKKKMNNNNNOOO $Chf2SOOSS2NNG SeNN S  NN PfKD ]0 < 4OP QQQOOO22 OOOSSSSDEHH Source text: Julie Cesar, translated into Romanian by S. Stoica (1844) This text is published under the conditions of a grant from the Romanian National Council of Research in Higher Education (C.N.C.S.I.S.) Title of project: Shakespeare in the Romanian Cultural Memory: a Model of European Cultural Integration Project director: Dr. Monica Matei-Chesnoiu Transliterated by Dr. Aida Todi (Assistant Professor, University Ovidius Constanta, Romania) Edited by Monica Matei-Chesnoiu. Page numbers are given in the text, in square brackets, at the beginning of each page. JULIE CESAR TRAGEDIE IN CINCI ACTE DE WILLIAM SHAKESPEARE Tradus de Capitanul S. Stoica Bucuresci, In tipografia lui Eliade, 1844. PERSONAGE IULIE CESAR OCTAVIE CESAR, MARCU ANTONIE, MARCU EMILIE LEPIDU Trimisi dupa moartea lui Iulie Cesar CICERON, PUBLIE, POPILIE LENA senatori MARCU BRUTU, CASIE, CASCA, TREBONIE, LIGARIE, DECIE BRUTU, METELU CIMBER, CINNA Conjurati contra lui Iulie Cesar FLAVIE si MARULU Tribuni ai popului ARTIMIDORU, un sofist din Enidos UN DEVINE CINNA un POET UN alt POET LUCILIE, TITINIE, MESALA, junele CATO, si VOLUMNIE: amicii lui BRUTU si CASIE. VARRO, CLITU, CLAUDIE, STRATO, LUCIE, DARDANIE, servi ai lui BRUTU. PINDAR, sclav al lui CASIE. CALPURNIA, sotia lui IULIE CESAR PORCIA, sotia lui M. BRUTU. SENATORI, CETATENI, OSTASI, LICTORI, suita. Scena, in celle dantaiu trei acte e in Roma: mai tarziu la Sardes, si in sfarsit in appropiere de Filippi. [p. 1] ACTUL I SCENA I. Roma, strada. FLAVIE, MARULU, o gramada de plebei. FLAVIE. Pleaca spre casa, popol vanturator, carati-va pa casa; e astazi vre o sarbatoare? Ori nu stiti voi ca meseriasilor nu le e ertat sasi pearza timpul in zille de lucru, sau aveti la voi semnele meseriei voastre? spunemi tu ce meserie ai? PRIMUL PLEBEU. Eu sant un lemnar. MARULU. Unde ti e fota de pelle si liniarul? De ce aste vesminte sarbatoresti astazi? Si tu vecine, careti e meseria? [p.2] AL DOILEA PLEBEU Intradevar, cu tot respectul inaintea unui maestro iscusit, eu nu sint nimic, de cat, cum mas ecsprima mai bine, un stricator. MARULU. Spunemi indata la care corporatie te socotesti? AL DOILEA PLEBEU. Ma socotesc si eu, cu voiea domnieie talle, la vre o corporatie si sint cum sar zice, dregatoru de talpi roase. MARULU. Spunemi meseria ta urs nedomirit? AL DOILEA PLEBEU. Asa te rog, sa no apuci atat de sus cu mine. De o cam data sa fie insa intre noi, eu tea s putea carpi. MARULU. Ce intelegi tu cu aceasta? Impertinent, natarau, tu sa ma carpesti? AL DOILEA PLEBEU. Da; si de nuti place nici asa, apoi sa-ti puiu un petec. FLAVIE. Nu e asa vecine, ca tu esti un carpaciu? [p. 3] AL DOILEA PLEBEU Intradevar ca aceea prin care eu traiesc, se se chiama sula. Eu nu ma mestec in trebile nici alle barbatului, si nici ale femeei, de cat cu sula. Eu sant, vorba lamura, un hirurg de caltuni vechi: care cand se afla in mare primejdie, le puiu cate un blastru, si ma crede, ca si cei mai trufasi patricii ce au imblat vre o data pe pelle de vita, si aceia, sa fiti siguri, ca au calcat pe lucrul meu. FLAVIE. Dar de ce nu esti in fitina astazi? Ce duci dupa tine acest popul si ati luat stradele da lungul? AL DOILEA PLEBEU. Pre legea mea, numai ca sami mai spargu caltunii si sa mai am ceva de lucru. Mai cu seama, insa noi sarbam astazi ca sa vedem pe Cesar, si sa ne bucuram in al lui triumf. MARULU. La ce sa va bucurati? Ce provintii invinse el? ce ginte tributare ii urmeaza la Roma, ti legate in catene ii decoara roatele carrului? O! busteni si ciomege, mai rai de cat nesimtitorul, trandavul lemn! Voi inimi invartosate, Romani de sineva uitatori! Nu ati cunoscut voi [p. 4] pe Pompeiu? De cate ori nu vati cocotat pe ziduri, pe case, pe ferestre, pe turnuri, si inca pana si pe cosuri, si acolo cu copiii in brate adastati toata zioa cascand gura in rabdare, pana sa se arate Pompeiu, si cand acest mare barbat, trecand pe lungile strade, voi ii zareati numai cappul in departare, ori nu innaltati cu totii o strigare? De care si insisi zeul Tibrului se cutremura in tarmurile lui, cand auzea in albia sa indoinduse resunetul strigarilor voastre? Si acum va aruncati in vesmintele ce aveti mai bune? va perdeti vremea facand sarbatoare? Voi mergeti saI presarati drumul cu flori, lui, care vine in triumph peste sangele cel varsat al lui Pompeiu? Carati-va daici si mergiti a casa, cadeti in genuchi si rugati zeii ca sa va crute, spre a nu trimite drept pedeapsa ciuma, aici jos care poate sa va vie pe capuva pentru asemenea nemultumiri. FLAVIE Mergeti, mergeti, buni cetateni, si ca sa va indreptati gresalele, adunati pe toti oamenii de clasa voastra, pe saracul popol, povatuindui la malul Tibrului, si plangeti in apa lui plansul caintei, pana cand svantatul lui curs va creste, si va saruta apa malurile lui celle mai inalte. (plebeii se duc). [p. 5] Vezi, cum se inmoaie tempra grosolana a suffletelor lor, si cu limba legata cum se strecoara, cunoscandusi gresalele. Tu mergi la valle incolo spre Capitol, si eu appuc aceasta calle: despoaie statuele ce le vei vedea impototonate cu cununi. MARULU. Fi-va oare iertat aceasta? tu stii, ca astazi se sarbeaza Lupercalele. FLAVIE. Ce ne pasa: nu lasa nici o statua sa poarte trofeele lui Cesar; intracestea eu voiu cauta sa gonesc popolul dupa strade; fa si tu asa ori pe unde il vei afla gramada la un loc. Smulge tuleile ce sint in crestere din aripele ambitiei lui Cesar, si sborul lui se va arresta in falfaire ordinara. Alt fel, el se inalta, sboara peste capetele noastre unde nul va ajunge nici a ochilor clipire, lasandune si tiindune intro smerita si servila uimire. (ambi esu) [p. 6] SCENA II. Tot acollo o piata publica. Un cortegiu cu musica. Intre care CESAR, ANTONIE, investati in vesminte de cursa; CALFURINIA, PORCIA, DECIE, CICERON, BRUTU, CASIE, si CASCA, insotiti de o multime de popol; intre care si un devinator. CESAR Calfurinio! CASCA. Hei colo! Tacere! Cesar; vorbeste. (Musica inceteaza). CESAR Calfurinio! CALFURINIO Eatama stapane! CESAR Pune-te drept in callea lui Antonie, cand el va strabate carriera. Antonie! ANTONIE. Demanda, Cesare. CESAR Nu uita, Antonie, in a ta cursa sa attingi pe Calfurinia caci batranii nostri zic ca fara indoiala, [p. 7] in sacra alergare attingand o femee stearpa, indata ea se desleaga de blestul sub care era condamnata. ANTONIE. Nu voi uita. Cesar cand zice: fa, atunci e facut. CESAR. Acum fa inainte, si nu lasa nici o datina neimplinita. DEVINATORUL. Cesare! CESAR. Hei! Cine striga? CASCA. Tot sgomotul se se amuteasca: inca o data tacere! (Musica inceteaza). CESAR. Cine ma chiama in vulg? Auziiu un glas patrunzand mai tare de cat musica, care striga: Cesare! Spune; Cesar te aude si se intoarce a te asculta. DEVINATORUL. Ia seama in Martisor de ziua Idelor. CESAR. Cine e! Omul acesta? [p. 8] BRUTU. Un devinator care te instiinteaza a te feri de zioa Idelor din Martie. CESAR. Addul inaintemi, las sa ma vaza in fata. CASCA. Amice, esi din vulg, priveste pe Cesar. CESAR. Acum spunemi, ce ai tu sami zici? Repeta. DEVINATORUL. Iati seama in Martisor de zioa Idelor. CESAR. Asta e un visator; lasal sa mearga; inainte. (Trombe. Toti se duc afara de Brut si Kasie). CASIE. Vrei sa mergi spre a comprivi intocmirea incuratorilor acellora? BRUTU. Eu unul nu. CASIE. Aide, Brute, Brute. [p. 9] BRUTU. Eu nu sint amator de focuri, eu num a simt cu acel duh vioiu si sglobiv al lui Antonie; nu va opriti pentru mine gusturile. Dute, Casie, eu te las. CASIE. Este cat-va, Brute, de cand te observ, si nu-mai aflu in ochiti bunetea, in clipirea tineretea, ce o aflam o data. Rece mana si straina intinzi amicului tau ferbinte si sincer. BRUTU. Nu lasa sa te amagesti, Casie, de mi sa posomprat fruntea, crede-ma ca aceasta schimbare e numai pe seama mea. Nu de mult de cand ma chinuiesc cugetari si afectii contrarii, niste idei ce au da face numai cu mine, si care ar putea negura conduta mea. Insa acestea nar trebui sa supere pe bunii mei amici (in a caror numar te socotesc, casie, si pe tine) nici sai faca a intelege nepasareami, in altfel, de cat: ca saracul Brutu luptanduse singur cu sine, uita cand este dator semne de amor. CASIE. Daca e asa, Brute, atunci rau mi am eplicat starea in care esti tu acum, si de aceea ti a ascuns tie acest pept hotarari importante [p. 10] si ganduri onorabile. - Spunemi, bune Brute, poti tu sa privesti trasurile chipului sau? BRUTU. Nu, Casie: pentru ca nici o data ochiul nu se poate vedea pe sine, fara un alt obiect care sal resfranga. CASIE In adevar asa e si eata pentru ce imi pare rau, ca tu, o Brute, nu ai o asemenea oglinda, care al pret, pe de sineti ascunsul Tu, satil adduca inaintea ochilor, ca sati poti vedea insuti al tau lamur chip. Adeasea eram acolea, unde barbatii dintre primarii Romei (dupa nemuritorul Cesar) vorbea de Brut, gemand descurajati subt jugul timpilor nostri, imi spunea dorinta, zicand: o, numai daca Brut, nobilul Brut mi ar intrebuinta ochii sai! BRUTU. In care pericole ai vrea sa ma taresti, o Kasie? Cereti, ca Brut sa se uite in sinesi si sasi caute un merit ce nu are? CASIE. In sfarsit, fie asa: prepara-te insa bunule Brute, a ma asculta: si pentru ca nu vrei sa te vezi singur, fara ajutorul altui obiect, voiu fi dar eu a ta oglinda; eu iti voi descoperi fara [p. 11] adulatie acelle trasuri alle suffletului tau ce nu il cunosti inca. Fii, Brute al meu, fara prepus catre mine. Cand mai vedea jucand rola unui bufon public; cand as imbia cu al meu amor pe ori-cine mi ae esi inainte cu declaratii de toate zillele; cand mai sti applecat spre adulatie taratoare, cautand sa despoiu pe furis de demnitate pe barbatul carel strang cu tarie la sanumi; cand ai cunoaste sa fi petrecut cu fie ce tangai seci la bancheturi, atunci ar fi cu drept, ca sa nut e increzi mie. (Trambiteri si chiuiri) BRUTU. Ce sa fie aceste chiuiri? E de temut ca popolul proclama pe Cesar de rege. CASIE. Hei! Si te temi tu de aceasta? Trebue dar sa crez, ca nuti ar fi pe plac. BRUTU. Nu, mie nu, Casie al meu; cu toate ca eu ii sint din inima bun. Insa de ce ma tii tu pe mine aici atat? Care este secretul ce vrei sami spui? Este ceva prin care sar spori binele public? Atunci punemi anaintea ochilor do parte onoarea si de ceea lalta moartea, si voiu intampina moartea cu privirea neclintita. Pentru ca fiemi zeii atat de propitii, pe cat pretuesc mai presus onoarea de cat ma tem de moarte. [p. 12] CASIE. O stiu aceasta ca Brut are o asemenea vartute in suffletul sau, precum cunoscu, si dulcile trasuri ale chipului sau. Hei bine, despre onoare voiu sa-ti vorbesc. Eu nu pociu spune ce gandesti tu sau altu de aceasta viata; insa ce se attinge de mine, mi ar fi tot una, sa nu mai fiu de loc, de cat sa traiesc asa, lasand a ma impila inaintea unuia ce este numai aceea ce sint si eu. Eu veniiu liber pe lume ca si Cesar, liber ai fost si tu nascut; o hrana fu care ne crescu: noi ambii putem ca si el sa purtam gerul iernei. O data, intro zi aspra si viscoloasa cand rescolatul Tiber sa lupta in contra malurilor sale, imi striga Cesar: Casie, ai curagiu sa te arunci cu mine in maniosul rau, si sa innoti la acea tinta? Pe vorba, in acelasi moment, cum eram invesmantat, ma aruncaiu in rau si i ziseiu: urmeazami. El urma; raul se rasvratia; si noi il biciuiam cu brate tepene, isbindul in laturi inaintam cu pepturile implantate in undele intaratate; dar pana sa najungem la tinta, striga Cesar: Ajutami Casie ca ma cufund! si eu, precum o data Enea, marele nostru strabun, cand scoase din flacara Troiei pe Anhiise, asemeneal traseiu din undele Tibrului pe acesta, pe lipsitul de puteri Cesar: - Si acest barbat deveni un zeu! [p. 13] iar Casie este o creatura umila si defaimata! Silit sa se plece adanc pana la pamant, cand Cesar indifferent il intampina cu o simpla clatire din cap. Cand eram ambi in Spania, el zacea de friguri, si eu ingrijiam de dansul: el tremura de cate ori il apuca; da, in adevar, el zeul, tremura; si dupa buzele lui celle vinete perise culoarea: acel ochiu a carui clipire acum imple lumea de respect, perduse stralucirea; il auzeam ohtand, da, si a sa limba care sili pe Romani sa asculte vorbele lui, si cuvintele lui sa si le insemneze in analele lor, striga ca o fata bolnava: oh! Titinie dami sa beau.: Vai! Zeilor, eu sint afara din sinemi, cand gandesc ca un atlet asa de plapand, pasaste inaintea maestatii lumii, si numai singur poarta stalpari. (Chiote, trambitari) BRUTU Iar repetare de chiuiri generale! Ce insemneaza aplaudele astea? Poate ca iar ne vestesc demnitati nuoi, ce le gramadesc pe Cesar. CASIE. Asa, Romane, el pasaste asupra acestii lumi inguste, ca un colos; si noi niste pigmei (pitici) ne invartim pantre giganticele lui picioare, si ne uitam unde sa ne gasim un mormant de faimat. [p. 14] Oamenii cate o data sint singuri Domni ai sortii lor. Scumpule Brute, gresala e la noi! Nu e stelle, daca facem pe supusii servi. Brut si Cesar: hei! si ce are Cesar? De ce al lui nume mai faimos de cat al tau? Scrie-la la un loc, al tau nu sta mai rau; zi-le amandoa, el tot asa iti imple gura; cumpaneste-le, el nu e mai usor, intrebuinteaza-le la fermece, adjura, si Brut tot cu acea pripa ca si Cesar va goni fantasme din mormanturi, ori va scoate pe Necuratul din apa. (Chiuiri). Pentru numele tuturor zeilor! Gandeste-te numai, oare cu ce fel de bucate se hraneste Cesar al nostru, de a devenit atat de mare? Ruminate timpuri! Romo, ti a trecut puterea spre a mai naste geniu plin de eroism! Dela potop, cand trecu vre un curs de timp infrumusetat numai cu gloriea unui barbat? Cand sa mai zis vre o dinioara, vorbind de Roma, ca anticile ei ziduri au in mijlocul lor numai un singur barbat? Asa acum Roma are loc numai pentru unul singur, pentru ca acesta singur este toata gloriea ei! O! tu si eu, noi auziram pe parintii nostri istorisind, ca o data a trait un Brut, care mai bine ar fi ingaduit sa-si aseze curtea in Roma acel afurisit demon rau infernal, de cat un rege. [p. 15] BRUTU Nici in prepus Casie, nu ma pociu indoi, de al tau amor; presimt unde vrei sa ma duci, ce am cugetat si ce cuget despre imprejurarile timpului nostru, o voiu desvolta mai tarziu. Pentru acum insa te as fi rugat, daca prietenia are dreptul sa te roage, ca sa nu ma mai stramtorezi mai departe. Cele cemi ai zis, le voiu cerceta; ceea ce mai cugeti ami spune, voiu asculta in rabdare, si voiu afla timp si occasie buna de intrebat si raspuns la asfel de interesante cause. Pana atunci, insa nobile amice, gandeste mult la aceasta: ca mai inainte va fi Brut un satean de rand de cat sa gandeasca a trece de fiu al marei Rome, subt conditia ce ne impune timpul acesta noa in carca. CASIE Ei ma bucur ca putuiu cu vorba mea cea slaba sa scapar, de si numai atata foc, dar insa el este din Brutu. (Cesar cu cortegiul sau iar sarata). BRUTU. Jocurile au trecut; Cesar se intoarna inapoi. CASIE. Cum trec ei acum, apuca pe Casca de vesmant, si el iti va spune, dupa felul sau, ce sa intamplat astazi interesant. [p. 16] BRUTU. Aceasta voiu faceo. Vezi insa Casie acea flacara rosie ca jarul, care desopera maniia dupa fruntea lui Cesar; si pe toti cei-lalti cum merg ca si cand ar fi fost opariti. Calfurnia e palida si Ciceron sa uita cu ochi infocati ca dihoru, cum l am vazut numai in capitoliu cand ii incrucisau senatorii planul la desbateri. CASIE Casca ne va spune, cum merge treaba. CESAR. Antonie! ANTONIE. Cesare? CASIE. Lasa sa fie in prejurumi numai oameni grasi, cu fata oabla, ce dorm noaptea in odihna. Casie, colo, are o vedere flamanda si lesinata: acel barbat gandeste prea mult, asemenea oameni sint primejdiosi. ANTONIE. Nu te teme de el, el nuti este primejdios, nu, el e un Roman nobil, cu bune cugetari. [p. 17] CESAR. De ar fi numai mai gras dar eu num a tem de el; si insusi de sar invoi numele meu cu frica, si atunci nu cunosc alt barbat de care sa ma feresc cu tot dinadinsul, ce cat pe marsavul Casie.El citeste mult, este un mare observator, si patrunde cu desavarsire faptele oamenilor, nu e inamorat ca tine Antonie de taetru, de focuri, de musica; el rade rar, si acea surradere este de un altfel ca si cand sar batjocori pe sine cu dispret, pentru ca suffletul sau se putu umili a rade si el de ceva pe lume. Unor asemenea oameni nu le vine bine la inima, cat vad pe altul mai mare de cat ei, si de aceea sint primejdiosi. Eu iti spuiu nu ma ice e de temut, nu cemi e frica, pentru ca eu sint tot dauna Cesar. Vino incoaci da dreapta fiindumi aceasta ureche asurzita, spunemi curat, ce stii tu despre el. (Cesar cu ai sai se duc, Brut, Casca ramane inapoi). BRUTU. Da, casca! spunemi ce sa intamplat astazi, incat se vede Cesar asa de posomorat? [p. 18] CASCA Tu erai de fata; nai fost acolea? BRUTU. Atunci nu intrebam pe Casca, ce sa intamplat. CASCA Ei l au imbiat cu o coroana; si cred i au aduso el a impinso cu dosul maini de la sine, asa; atunci populul facu o esclamatie de bucurie. BRUTU Ce fu causa strigarilor da doilea? CASCA Ce? Tot acea causa. CASIE A strigat de trei ori, ce insemna huetul din urma? CASCA Ce? tot acea causa. BRUTU De trei ori l a imbiat cu corona? CASCA Hei! Ba bine ca nu, si el de trei ori o impinse in laturi, de fie-care data mai moliu de cat mai nainte; [p. 19] si la fie-care impingere, se spargea onoratii mei vecini in chiuiri. CASIE Si cine l imbiea cu coroana? CASCA Cine? Antonie. BRUTU Spune-mi intamplarea cu de amaruntul, bunul meu Casca. CASCA Cum sati spuiu? Uite, sa ma spunzure de pociu spune cum sa intampla. Aceasta erea o comedie curata si mie mi era scarba sa bag seama. Vazuiu cum ii intinse Marcu Antonie o coroana; - care nici nu era in adevar coroana, ci un fel de corunella mica; - si precum va spuseiu el o dette in laturi; insa cu toate acestea, dupa a mea parere, el si ar fi poprito prea bucuros pe seama-si. Apoi iar I o intinsera, si el iar o dete la o parte; dar dupa a mea parere tot ii venea prea greu sasi retraga degetele dele dansa. Si pe urma i-o intinsera a treia oara; si el o dete si a treia-oara in laturi: si tot dauna de cate ori o departa de la sine, chiuia miselimea deti lua auzul, batand in palmele argasite, si aruncandusi in aer caciulile soioase revarsand din gurele cascate un miros de duhoare atat de puturoasa, incat era papproape sa nabusasca pe Cesar; fiind ca: Ii veni o ameteala in cat cazu. [p. 20] Cat pentru mine, eu nu cutezaiu a rade, de frica ca nu cumva deschizand buzele prea mult, si sami intre acel aer puturos in gura. CASIE Dar spunemi rogu-te: Cesar de ameteala, cazu? CASCA El cazu jos in mijlocul Forului cu spume la gura, si cu limba legata. BRUTU Aceasta se prea poate; ca el are boala caderii. CASIE Nu, Cesar no are; boala caderii o avem noi; tu cu mine si cu bravul casca. CASCA Eu nu stiu ce ti se pare tie cu aceasta. Insa atata stiu curat ca Cesar cazu jos, si voi sa ma aveti de un ticalos, daca aceasta lepadatura de popol, stie ori simte ce face sau ce vrea; lor le face tot atat, sa aplaude, ori sa resfluere, dupa placerea sau neplaceea lor, intocmai precum face si cu actorii la teatru. [p. 21] BRUTU Ce vorbi el, cand isi veni iarasi in sine? CASCA O! prea frumos. Insa mai nainte de a cadea, cand vuzu adunatura de plebei voioasa, pentru ca nu primise coroana, isi desfacu tunica si le intinse grumazul spre taiere. sa fi fost eu un meseriasi numai din vre o corporatie: de nu ti l as fi aoucat sasi tie vorba, uite, de viu cu acesti blastemati mas lasa sa pornesc in Tartar. Apoi cazu la pamant. Iar dupa ce si veni in sine, le zise, ca roaga pe maistatea popolului, ca de va fi facut ori va fi vorbit ceva rau, sa o scrie aceasta la slabiciunea lui. Trei sau patru capete de femei ce sta approape unde eram eu, strigara: Ah! Ce sufflet bun! sil ertara elle din toata inima. Insa ce vas a zica aceasta? Pentru ca si de le ar fi junghiat Cesar pe maicele lor, elle tot asfel era sa se poarte. BRUTU Si asa la urma se duse plin de mahnire de accolo? CASCA Da. CASIE Zise ceva Ciceron la aceasta? [p. 22] CASCA El vorbi greceste. CASIE Ce era intelesul? CASCA Uite sa nu va mai vaz fata daca pociu sa va spuiu: insa cei care intelegea, surradia intre sine si clatina din cap; cat pentru mine insa era cu adevarat greceste. Eu va pociu spune si alte multe novella: Marulu si Flavie sint depusi la rapaos, pentru ca au rupt cununele dupa statuele lui Cesar. Acum sanatate buna. Mai fura acolo si alte copillarii, numai de le as fi putut tine minte. CASIE Nai vrea sa vii la mine la cina, Casca? CASCA Nu, ca eu sint promis airea. CASIE Apoi vrei sa pranzesti cu mine? CASCA Aceasta da, de voiu fi in viata, si deti e pranzul vrednic de mancare. CASIE Bine, eu te asteptu. [p. 23] CASCA Asteapta-ma. Remaneti amandoi cu bine. (Casca se duce). BRUTU Ce om nevinovat a esit din el? Si cand mergea cu noi din preuna la scoala, era un spirt destept. CASIE Tot asemenea este el si acum, unde e trebuinta sa se implineasca vre o fapta nobila si audace cu toata scoarta grosolana ce il invalue. Aceasta asprime ii serva drepat zeama in care se face o mancare buna din spirtul care atata pofta si bagarea de seama, in cat saI guste cineva mai bine vorbele. BRUTU Asa este. Acum insa te las de o cam data. De ai sami vorbesti, viu maine la tine a casa; sau daca vrei mai bucuros sa vii tu la mine, atunci bine: eu eu te asteptu. CASIE Viu eu la tine. Pana atunci gandeste la univers. (Brutu iese). Bine Brute, tu gandessti nobil, insa eu vaz ca tempra nobilei tale inime, in niste maini indamanatice, isi perde caracterul primitive al naturei. [p. 24] Aceasta dovedeste ca suffletele nobile, tot dauna sa se tie cu cele asemenea lor; pentru ca cine sta asa teapan, ca sa se poata crede sigur ca nu poate fi amagit, Cesar, a apucato prea pripit cu mine; pe Brut insa il ama; de as fi fost eu acum Brutu, si daca Brut ar fi Casie, el nar avea trebuinta a ma atata. In aceasta noapte o sai arunc pe fereastra bileturi de deosebite maini ca si cand ar fi venind de la deosebiti cetateni, al caror coprins sa nu fie alt, de cat de4spre opinii mar ice are Roma de numele lui; si tot de o data sa aiba oare care allusie intunnecata despre amicitia lui cesar. Acum, Cesare, tine-te teapan, ca noi iti sguduim tronul si insusi de n ear amerinta si zille relle. (Ese). SCENA III. Tot acolo, o strada. (Tunete si fulgere din doa parti, din protiva vine Casca, cu sabiea trasa, si Cicero). CICERO Salutatie, Casca; ai addus pe Cesar accasa? De ce esti asa intrun sufflet? Ceti este cautatura asa speriata? [p. 25] CASCA Ori tie nuti pasa, cand toata masa globului sa dogit si sovae ca o masina neasigurata. O Cicerone, eu am vazut timpuri cand vijeliile intaratate despica cu furie si pe cei mai nodorosi stejari; eu am vazut oceanul ingamfat imflandu-se, turband acoperit cu spuma, innaltandusi undele pana la norii ce-l amerinta; insa pana in aceasta noapte, pana acum nam imblat nici o data in timpesta care varsa ploaie de foc pe pamant. Sau ca este rescoala in ceru, sau ca lumea fara de rusine au maniat Zei in cat ei trimit derapanarea aci jos. CICERON Cum? Ai ai mai vazut tu alta minune afara de aceasta. CASCA Un sclav ticalos (tu in cunosti din vedere) tinea mana stanga in sus; ea flacara ca doa-zeci de faclii ce ard de o data, si cu toate acestea mana lui ramase de tot nemistuita de focul din care ea nu simtea nimic. La urma eu (si pana acum numi am bagat sabia in teaca) nu departe de Capitoliu, intalniiu un Leu, care ma privia cu ochi fulgerosi, apoi pasi mugind inainte fara sa navaleasca asuprami. Mai vazuiu inca peste o suta de muieri cu chipurile speriate [p. 26] si palide de spaima, in cat semana ca fantasme adunate la un loc, erau salbatice si desfigurate, si jura ca vazusera barbati cu totul si cu totul in flacari mergand pe strade in sus si in jos. Si ieri pe la amiazi, se puse paserea noptii, in mijlocul forului, si cobe tipa zbatandu-se. Cand se potrivesc de o data asemenea minuni, sa numi spuie mie nimeni: eu stiu bine casi au a lor cause, sint prea naturale; eu imcredintez ca ele cobesc nenorociri mari tarei, asupra caria se gramadesc. CICERON Intradevar, e un timp foarte straniu, insa ori cat se va gandi omul asupra unor asemenea lucruri, tot nu va nemeri viul adevar. Vine Cesar la Capitoliu maine? CASCA El vine pentru ca incarca pe Antonie sa te vesteasca ca va veni maine acolo. CICERON Asa, Casca, noapte buna, nelinistea, cerul vijalios nu ne invita a ne espune aerului. CASCA Noapte usoara dar, Cicerone (Ciceron iese). (Casie se iveste). CASIE Cine e aici. [p. 27] CASCA Un roman. CASIE Casca, trebue sa fie dupa ton. CASCA Tu ai ureche buna. Ah! Casie, amice, ce noapte e aceasta? CASIE Foarte placuta, pentru barbati de omenie. CASCA Cine a mai vazut vre o data cerul, asa plin de amenintari! CASIE Si cine a mai vazut vre o data pamantul imbracat de atatea crime! Ce se attinge de mine, eu pasesc pe asta calle espunanduma primejdiei noptii, si asa cum ma vezi, cu vesmantul desfacut, invit cu al meu pept sageata trasnitoare, si unde sa incrucisaza fulgerul care se pare ca o sa despice inima cerului ma puiu drept la tinta la care flacara albastruie luminand vaz ca se trage. CASCA La ce ispitesti asa cerul? Treaba omului este sa tremure de frica cand omnipotentii Zei ne trimit noa aici jos semne, ingeri amenintatori de groaza. [p. 28] CASIE Suffletul tau Casca este ammortit; cel putin iti lipseste acea schintee a vietei care trebue a insuffleti pe un Roman; sau de o ai nu o intrebuintezi. Tu esti palit, te ai uimit cu totul si te ai coprins de spaima cazand in estas, pentru ca vezi cerul in urgie si nerabdator. De vei voi a te sui pana la prima causa si sa afli pentru ce aceste fulgere, aceste fantasme ce se strecoara in umbra; pentru ce acesti idioti inspirati, acesti batrani, acesti prunci ce sau pus si nesocotesc ursitele; pentru ce aceste bestii si paseri; pentru ce aceste creature isi es din randuiala lor si intorcandu-se pe dos, schima acea inradacinata pornire a naturei in monstruositate; de te vei gandi, atunci vei pricepe: ca cerul numai cerul le insuffla spiritual acesta ca sa fie instrumentele groazei, ca sa ne dea de stire despre o schimbare monstruoasa ce ne ameninta. Eu ti as putea numi usor, Casca, a nume pe un barbat, asa de infricosat ca noaptea in care stam; unul, ce acum fulgera, deschide mormanturi, racneste asemenea leului colo in Capitoliu, un barbat care an taria sa fisica nu e mai puternic de cat tine sau de cat mine cand sta singur; si care cu toate acestea deveni un gigant minunat, grozav, intocmai ca aceste minunate si stranii apparitii. [p. 29] CASCA Pe Cesar, adica vrei sa intelegi tu Casie? CASIE Fie ori-cine va vrea sa fie. E drept ca Romanii mai au inca de la strabuni aerul, musculii si bratele lor, dar ah! Vai acestor timpuri, sintimentul parintilor nostri a murit, si numai duhul maicelor noastre ne mai guverna inca; jugul, si rabdarea cu carel purtam, arata ca noi am devenit muieri. CASCA In adevar se vorbeste, ca Senatul are de gand sa dea lui cesar maine corana regala; pe care poate sa o poarte pretutindeni, pe apa si pe uscat, numai in Italia nu. CASIE Atunci stiu eu unde voiu vari acest pugnar, Casie va scapa pe Casie de servetudine. De aceea dati voi, o zeilor! Celor slabi puteri. De aceea pedepsiti tiranii cu lesinuri: nici o legatura de fer, nici un mur de bronz, nici o temnita surda, nici un turn de peatra nu va putea suppune libertatea suffletului, viata sa saturat de barierile ei, nuI lipseste puterea ca sa se libere singura. Si pentru ca eu o stiu aceasta, las ca toata lumea sa o stie; acea parte a tiraniei care e sa port eu, dupa placeremi, o scutur de la mine. [p. 30] CASCA Si eu, si orice sclav poarta ca si noi puterea in mana sa, ca sasi scuture de la sine catenele ori cand va voi. CASIE Si cum isi lua Cesar asuprasi ca sa fie un tiran? Bietul om! Eu stiu, ca el nar fi lup, da nar vedea ca Romanii sint oi: nar fi leu, da nar fi Romanii caprioare. Cine va dodata sa faca un foc mare, incele sal atate cu paie slabe. Ce pleava e Roma! ce paie lepadate! De cand serva drept easca la o materie atat de proasta, la a carii flacara straluceste o fiinta asa de plapanda ca Cesar! Dar o durere! Unde ma hrapesti tu? Eu vorbesc aceasta poate inaintea unui sclav, sau inaintea unui care va sa fie; apoi atunci stiu ca trebueste sami dai socoteala despre aceste ce vorbiiu aici. Insa eu sint armat si despretuesc or ice primejdie. CASCA Tu vorbesti catre Casca, si catre un barbat, iar nu catre un tangau flecar. Aici e a mea mana: preparati partitul spre a face dreptate in contra acestor abuzuri, si eu voiu pasi cu acest picior asa de larg, in cat va putea pasi unul ce cuteaza cele mai mari. CASIE [p. 31] Am savarsit invoirea. Acum afla Casca, ca eu am si induplecat vre o cati-va din Romanii cei mai generosi, ca sa se inteleaga cu mine la o intreprindere plina de pericol si bogata de rezultaturi. Mai stiu inca ca ei ma asteapta insusi in momentul acesta, in porticu lui Pompeiu pentru ca ploa, in aceasta grozava noapte, nimic si nimeni nu poate nici sa iasa nici sa imble pe strade: figura fie-carui element este acum infricosata, plina de sange, plina de foc; si foarte grozava, intocmai ca fapta care o avem inaite. (Cina vine). CASCA Stai o clipa, aici vine cine-va in fuga. CASIE Il cunosc dupa umblet, e Cina; un amic. Cina unde grabesti? CINA Pe tine te caut; cine e acesta? Metelu Cimbru? CASIE Ba, e Casca; unul din cei conjurati, el stie planul.Nu mati asteptat Cina? [p. 32] CINA Casca este al nostru! Imi pare bine. Ce noapte plina de spaima, vre o cativa din ai nostri, vazura niste fenomene foarte stranii. CASIE Nu mati asteptat? spunemi Cino. CINA Fii odihnit bunule Cino, ia aceasta foaie, si vezi de o pune pe jatul Pretorului asfel cum sa o poata vedea Brut; pe aceasta aruncaio in casa pe fereastra; iar pe aceasta lipesteo cu ceara pe statua anticului Brut. Dupa aceasta, intoarna-te la porticul lui Pompeiu, acolo ne vei intalni. E acolo Decie, Brut si Tribonie? CINA Toti miti sint, afara din Metelu Cimbru, care se duse sa te caute pacasa. Acum grabesc sa scap daceste foi, precum mi ai demandat. CASIE Dupa ce vei ispravi, vino la teatru lui Pompeiu. (Cina ese). [p. 33] Vino Casca, eu si tu vom merge mai nainte de a se face zioa sa cautam pe Brut in locuinta lui. Trei parti din el sint pana acum alle noastre; si barbatul intreg se va da noa la comvorbirea cea mai de approape. CASCA O cat de sus sta el in opinia populului, si ceea ce sar parea in noi un attentat, autoritatea numelui sau puternica ca arta alhimistului, o va preface in merit si in virtute. CASIE Bine tu ai patruns si despre el si despre al lui pret, si despre trebuinta ce avem toti de dansul. Acum aidem. E dupa miezul noptii, si pana a nu se lumina de zioa, noi il vom destepta, ca sa ne incredintam ca e al nostru. EDITORS NOTE: We have intervened only in the transliteration from the Cyrillic into Latin alphabet. As concerns the orthography and punctuation, we have retained the original forms: hyphenated, non-hyphenated, apostrophe. In order to facilitate reading on the web, we have eliminated the diacritics specific to the Romanian language.   G7 8 I J N ! * 9 : ; < v Լ԰ԥ뚒zkzgc_cgc_chBNh(LshVh(Lsh(LsCJ aJ mH sH h(LsmH sH h TmH sH h]mH sH h6(CJaJhhCJaJhh"CJaJh6(hj5CJaJh6(h"5CJaJhhj6CJaJhhjCJaJhh6CJaJhCJaJhh5CJaJ#G8 d 9 : ; < H v w gd(Ls&$d%d&d'dNOPQgdj)$$d%d&d'dNOPQa$gdjgdgdj 6 _  # 1 = ) U V $a$gdBNgd6(gd(Ls     _ d e   R S ] ^ g h i k l { |  νh;1h&hBNCJaJh&hBN5CJ aJ h6(5CJ aJ hJh6(5 h6(5h T5CJ aJ hBNhBNhBNmH sH hBNhVh(Lshjh(Ls5>  019CDL$a$gdZ`gdgd;1`gd0&8$a$gd;1 $`a$gd0&8$a$gd0&8$a$gdZgd(Ls$a$gdBN#$-.78<=CDFGJKMSTV[\fgijxy{|  !"?@RSlmtuwx|}hJh6(5mH sH hh6(5mH sH h;1hJh;15hmH sH h;1mH sH hVmH sH hZmH sH hVhZF !=>BCUVZ[klxyABMN[\z{}~h0&8mH sH hBmH sH hVmH sH h;1mH sH hVh;1h6(h6(5mH sH PL}~ -.@ CDLvw~$a$gd6( $`a$gd $`a$gdu$a$gdu$a$gd0&8$a$gdZ $`a$gd0&8 %&/012RS^_delmtuvw}~'(0178HIJK\]fghį̰h/mH sH hMgmH sH h6(mH sH hh6(5mH sH hJmH sH hJhJ5mH sH hmH sH humH sH h0&8mH sH hVmH sH B~ !)KLTfgn $`a$gd2$a$gd2$a$gdn $`a$gd$a$gdn $`a$gd/$a$gd/$a$gd/ $`a$gdu $`a$gdA=i   78;<@ACDHIXYklop (),-679:[\^_fgjstwhn mH sH hJmH sH hVmH sH h/mH sH Xwx)*,-01EFJKUVdefglmn~hXmH sH hVh6(5mH sH hh6(5mH sH h6(5mH sH hm y5mH sH hn 5mH sH hmH sH hn mH sH hVmH sH D  !)*+,./BCFGVWabx|} 89HIQRYZ\]abpq~hdBemH sH h~QmH sH h/mH sH hXmH sH hVmH sH U~"#*+23679:<=GHNOZ[]^bc #$+,EFLhn mH sH hdBemH sH hVmH sH \LM]_z{ '(>?STdeuv~ h6(5hh6(5hh6(5mH sH h6(mH sH hhdBe5mH sH hmH sH h2h26mH sH h2mH sH hdBemH sH hVmH sH B ]^f78?IJf017CDKn$a$gd$a$gdYw$a$gdZ $`a$gd $`a$gd$a$gd2  45;<@AHINOopvw  +,/056KL[\wx{|~h ?mH sH h~mH sH hA5mH sH h&mH sH h2mH sH hVmH sH R,45678>?EFHIZ\cdfz{}~ VWijxź hV6hichYw6hYwhV hYwhYwhYwCJaJh&hYwCJaJ h6(5hh6(5 hYw5 h;15hmH sH h ?h ?6mH sH h ?mH sH hVmH sH ;    ! " E F Q R T U m n r s u v | } !!!!%!&!0!1!=!>!Q!R!S!T!hich6(hh6(5hm yhh~5h~hVhN$<hYw hV6hichYw6N   , - 3 !!!C!D!K!!! $`a$gd$a$gdYw$a$gdZ $`a$gd$a$gdT!\!]!c!d!s!t!w!x!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!""""""" "8"9">"?"O"P""""""""""""""""""##### ###$#V#Y#Z#k#l#n#o#ºººhVmH sH hicmH sH hh6(5mH sH h6(5mH sH hhic5h hV6hichic6hVhicI!!!!!!!!" """""""""""#J#K#R#~## $`a$gd$a$gdYw $`a$gd$a$gdo#s#t#u#v#z#|################$$$$$$$$-$.$6$7$;$<$B$C$E$F$Y$Z$g$h$q$r$$$$$$$$$$$$$$$ % %)%*%.%/%B%C%a%b%ĸh6(mH sH hh6(5mH sH hy`mH sH hhy`5mH sH hmH sH hTVMmH sH hUmmH sH hVmH sH hicmH sH E########$$ $|$}$$$$$$$$$$$%%% $`a$gd$a$gdYw $`a$gd$a$gdb%g%h%%%%%%%%%%%%%%%%%&&&&&&& &%&&&(&)&*&+&<&=&H&I&_&`&d&e&k&l&n&o&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ' '3'4'X'Y'['\'q'r's''''''''''''h>bmH sH h?`mH sH hZmH sH hVmH sH hy`mH sH U%%S&T&[&M(N(U((((?)@)G))))w+x++++,,,, $`a$gd$a$gdYw $`a$gd$a$gd'''''''''''''''''( (((+(,(.(/(=(B(L(M(U(](^(p(q(s(z(((((((((((((((((((((маؤؘh6(5mH sH hh6(5mH sH hh5mH sH hmH sH hhVh)mH sH hTVMmH sH hmH sH hmH sH hdfmH sH hVmH sH h?`mH sH h>bmH sH 7((((())))#)$)))*)-)5);)<)>)?)Z)[)f)g))))))))))))))))))))))))))))****,*-*=*>*?*@*I*J*K*L*a*b*c*d*h*i*q*r*u*v*|*}********heSmH sH hmH sH h/[BmH sH hmH sH hVmH sH h6(mH sH R****++++,+-+3+4+`+a+i+j+s+t+++++++++++++++++++++++++,,,,, ,,,,,!,",$,%,7,8,B,C,M,N,X,Y,k,l,m,n,,,,,,,,,,,,,,,hm yh5mH sH h\/mH sH hmH sH heSmH sH hVmH sH Q,,,,,,,,,,,,,----- -- -!-"-+-,-6-7-8-I-J-f-g-k-l-m-n------------------------ . ...0.1.8.9.A.B.J.K.V.W.[.\.ûӻӻӻӻӻӻӻӻӻӻӻӻӻh( mH sH hmCmH sH htmH sH hVmH sH hmH sH hmH sH h6(mH sH hh6(5mH sH J\.s.u.w.x.................. ////?/@/e/f/n/o/s/t////////////////////////00[0\0~0000000000ûóh#mH sH hQJmH sH h:BmH sH hmH sH hV6mH sH h( h( 6mH sH hmH sH hVmH sH h( mH sH F,....2/3/://///10181?166!6596979=9$a$gd$a$gdZ $`a$gd $`a$gdQJ$a$gdQJ$a$gdYw000000000000001111-1.1/1017181>1?1A1B1O1P1f1g1m1n1{1|111111111111111112222222 282L2M2e2f2i2hJmH sH hJhhU{hVhTLhh6(hh6(5mH sH hic heShTLhmH sH hTLmH sH hVmH sH h#mH sH Ai2j2m2n2t2u2y2z2{2|22222222222222222233,3-3334393:3O3P3R3S3`3a3b3c3n3o3q3r3333333333333333333333333 4 4 4444444#4$47484;4<4=4>4E4hmH sH hjtmH sH hJmH sH hVmH sH XE4F4P4Q4T4U4W4X4[4\4k4l4x4y4{4|4}4444444444444444444444444444445555555555"5#50515<5=5?5@5I5J5K5]5^5v5w5}5~5555555555666hhVhUdhUdmH sH hrX\mH sH hmH sH hVmH sH T6666 6!6"696:6?6@6A6B6G6H6L6M6V6W6c6d6h6i6j6k6p6q6r6s6x6y66666666666666666666666666667777)7*7071747F7G7L7M77ļļĴĴĴļļļļļĴĴh mH sH h9xmH sH hVmH sH hQJmH sH h6(mH sH hh6(5h Q3mH sH hhUd5mH sH hmH sH G777777777777777788&8'8)8*8/80898:8X8Y8`8a8q8r8w8x88888888888888888888888888888 9 9 9999!9+9,9/9193949596979hYwhN$< h h Q3hV6mH sH h h 6mH sH hVh h mH sH hVmH sH M79b9c9k9l9999999999999999999999 : :::+:,:.:/:5:6:U:V:^:_:g:h:m:n:y:z:::::::::::::::::::; ;;;';(;Y;Z;`;a;|;};;;;;;;;;h1ruh6( h6(5hh6(5mH sH hh5hhVhxS=9999:::l<w<3?4?>>>N>O>g>h>{>|>>>>>>>>>>hVmH sH h@"mH sH hh@"h@"6h@"hVh1ruU>>>>>>>>>>>>>>>>>>??&?'?1?2?3?4?;?@B@C@H@I@Q@R@n@@@@@@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿûûûh=mH sH h=hjhVh6(5mH sH hh6(5mH sH h0hm yh05hmH sH h@"mH sH hVmH sH F@@@@@@@@@@@@@@AAAAA(A)A+A,AK?KTKUK^KaKoKpKKKKKKKKKKKƾҶh GmH sH h6(mH sH hh6(5mH sH h+-mH sH hVmH sH h]e5mH sH h]e5h]e56mH sH hV6mH sH H JJBJCJIJJJJKK KKK$KWKXK^KrKsKyKKKK LLL $`a$gd$a$gd+- $`a$gd G$a$gd GKKKKK L L LLLLL%L&L5L6L@LALOLPLbLcLmLnLLLLLLLLLLLLLLLLMMMMMMMM=M>M?M@MPMQMSMTMVMWM`MaMcMdMeMnMoMqMrMMMMMhX7mH sH h('mH sH h6(mH sH hh6(5mH sH hm ymH sH hh+-5mH sH hmH sH hVmH sH h+-mH sH EL[L\LbLLLLLLLLLLdPePmPPPP&Q'Q-Q$a$gdyt9$a$gd6( $`a$gd $`a$gd G$a$gd G$a$gd+-MMMMMMMMMMMMMMMNNNNNN&N'N1N2NWNXNYNZNkNlNsNtNvNwNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNOO O OOO%O&O'O(O2O3ODOEOQOROkOlOvOwOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOhVmH sH hX7mH sH _OOOOOOOO P P PPPP#P$P&P'P)P*P-P.P@PAPCPDPPPQPTPUPVPWPZP[P^P_PcPdPePmPnPoP~PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPQQQQ!Q"Q1Q2Q9Q:QȸhTmH sH h+-mH sH h GmH sH hh6(5mH sH hmH sH hhX75mH sH hX7mH sH hVmH sH H:Q\Q]Q_Q`QpQqQQQQQQQQQ R RRRRR.R/R1R2R5R6R9R:RERFRNRORWRXR_R`RbRcRgRhRsRtRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR S SSS)S*SASBSCSDSKSLS`SaSdSfSpSh6(mH sH hh6(5mH sH hh G5mH sH hmH sH hVmH sH h GmH sH O-QtQuQ{QQQQQQRCSDSLSRS}S~SS|V}VVVV $`a$gd[$a$gd[$a$gdb $`a$gd$a$gdyt9$a$gd+- $`a$gdyt9pSrStSuSSSSSSSSSSSSSSSSSSSST TTT%T&T,T/T0TFTGT`TaTkTlTrTsTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTUUUU>U?UZU[U_U`UvUwUUhyumH sH hIcmH sH hTmH sH h GmH sH hVmH sH SUUUUUUUUUUUVV V VVVVV+V,V-V.VoVpV{V|VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVWWWWWWWW(W.W/Wļ輙輎hl)hl)mH sH h+-mH sH  hThl)h6(mH sH hh6(5mH sH hl)mH sH hhE!5mH sH hmH sH hE!mH sH h GmH sH hVmH sH hyumH sH hbmH sH 8VVVVVVVVVW WW!W"W(WXXXXXXXYY&Y$a$gd+- $`a$gd$a$gdb $`a$gd[$a$gd[/W4W5W;We*g+g3gggg'h(h0hhhhhhhhhhh$a$gd6( $`a$gd1q$a$gd1q$a$gd+- $`a$gd~$a$gdr-_AdBdGdHdKdLdMdNd^d_didjdpdqddddddddddddddddddddddddddddddeeeeee4e5e6e=e>e?ePeQeSeTeWeXe]e^eeeeeeeeeeehumH sH h6(mH sH h~h6(5mH sH hm ymH sH h~hr-_5mH sH hr-_mH sH hW]XmH sH hVmH sH Heeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeef(f)f-f.fBfCfJfKfQfRfSfTf]f^fvfwfxffffffffffffffffffg ggg!g"g#g$g3g4gImH sH h~mH sH hVmH sH hwgmH sH Mlpppp#q$q*qUrVr\rsssuu$u*uuuu$x%x $`a$gdB$a$gdB $`a$gd!$a$gd!$a$gd= $`a$gd~~rrrrrrrrrrrrrrrrrrssss!s"s#s$s>s?sfsgssssssssssssss tt>t?tFtGthtitxtytttttttttttttttttttttuuuuhZmH sH h| qmH sH h~mH sH hk7mH sH hmH sH h>ImH sH hVmH sH h.mH sH Lu#u$u*u+u1u2uEuFuJuKuYuZu]u^uiujukuluuuuuuuuuuuuuuuuuuu v vvvv>v?vVvWvXvYvZv^v_vmvnvuvvvzv}vvvvvvvvvvvvvvǿۿۿ۷۷۷۷۷۷۷ۯۯh%"mH sH hqmH sH h~ mH sH h'mH sH h'hWhVhVmH sH hZmH sH h6(mH sH h~h6(5mH sH Evvvvvvvvvvvwwwwwwwwwwww w!w:w@wAwDwEwGwHwhwiwwwwwwwwwwwwwwwwwwwwxx x x#x$x+x3x4x8x9xDxExHxIxQxRx`xaxhxjxlxmxxxxxxxxhFmH sH hWmH sH h]qxmH sH h[*mH sH hVmH sH h%"mH sH R%x+x0y1y7y8y@yF{S{T{Z{{{{{{{{{|Q|R|$a$gd$ ^ `a$gd+ $`a$gdB$a$gd6($a$gd= $`a$gd~$a$gdBxxxxxxxxxxxxxxy yyyy.y/y0y7y8y?y@yDyEyFyGyHyIyLyMyVy^y_yhyiypyqysytyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyzz z˿hR=mH sH hmH sH h6(mH sH h~h6(5mH sH h6(5mH sH h~heUw5mH sH h~mH sH hrmH sH hFmH sH hVmH sH B z zzzzzzzzz!z"z#z$z'z(z*z+z>z?z]z^zbzczezfznzozvzwzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz{{ {{{{ {!{>{?{G{P{S{\{]{e{f{z{{{{{{{{{{{{h*lmH sH hmH sH h+h+6mH sH h+mH sH hR=mH sH hVmH sH P{{{{{%|&|,|-|<|>|?|B|C|O|P|R|Y|Z|u|v|||||||||||||||||||})}2}3};}<}Q}S}l}m}t}u}}}}}}}}}}}}}}}}}}}ļдhG_mH sH h_mH sH h6(mH sH h~h6(5mH sH hNGmH sH h~mH sH hmH sH hmH sH hVmH sH h*lmH sH DR|Z|_|||| } }}Q~R~W~~~~$%-$a$gd6( $`a$gd~ $`a$gdB$a$gdB$a$gd}'~(~*~+~0~D~E~P~Q~Y~Z~_~`~c~d~l~m~~~~~~~~~~~~~~~~~~ "#$%,-<=ghjkmnpq{|иheUwmH sH h6(mH sH h~h6(5mH sH hm ymH sH h~heUw5mH sH h_M6h_M66mH sH h~mH sH h_M6mH sH hNGmH sH h?KmH sH hVmH sH hG_mH sH : /0@AEFnoyzɀʀЀр݀ހ%12=>BCFGHI_`fgop{|h6(mH sH hXxmH sH h& mH sH hVmH sH heUwmH sH UЁсļ h=hZhmH sH hymH sH h5mH sH  hWh+h+mH sH heUwmH sH h~hk5mH sH h~mH sH hXxmH sH  Ёgd$a$gd=$a$gd,1h. A!"#$% @@@ NormalCJ_HaJmHsHtHDA@D Default Paragraph FontRi@R  Table Normal4 l4a (k@(No List{:G8d9:;<Hvw6_#1= )UV 019CDL}~  - . @ C D L v w ~ ! ) K L T fgn ]^f78?IJf017CDKn,-3CDK JKR~ |}ST[M N U ?!@!G!!!!w#x####$$$$&&&&2'3':''''/)0)8)?)..!.516171=1111222l4w43747<7B7999b:::::::<;=;E;L;<<<<<<<<<<<<===>>>#>IA~AAAAAAA B BBBBCBIBBBBCC CCC$CWCXC^CrCsCyCCCC DDD[D\DbDDDDDDDDDDdHeHmHHHH&I'I-ItIuI{IIIIIIJCKDKLKRK}K~KK|N}NNNNNNNNNNNNO OO!O"O(OPPPPPPPQQ&Q'Q-QuQvQ|QQQQQQQQQKRLRRR|S}SS)T*T0TtTU UUXXXX)X*XXXXXXYY [![)[_[`[f[5]6]>]*_+_3____'`(`0``````````````a#a$a*adaeakaaaaaaaZc[cacccddhhhh#i$i*iUjVj\jkkkmm$m*mmmm$p%p+p0q1q7q8q@qFsSsTsZssssssssstQtRtZt_tttt u uuQvRvWvvvv$w%w-wwxxxxxyyyy{{000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000008d9G!!!!w#x##/)XY)[_[`[f[yy{{K00xvI00I00K00K00HK00I00m2p#K00I00I00K00K000K0 0 GK0 0I0 00K00I00K00K00 iw~LT!o#b%'(*,\.0i2E46779;>@BDgFWIKMO:QpSU/WXgZO\9]_`WbAdegikm;p~ruvx z{}BFHIKMNOPQSTUWY[]^_`acdefghjklnoqrtvwxz{}~ L~!#%,=9bBD JL-QV&Y]`chl%xR|CEGJLRVXZ\bimpsuy|D8@0(  B S  ? KKYKd#Kd#K,Kd#K#K#KKdKKtKLKKK#KdK 4K#99SSxXxXXX__``jjzz{     99SS~X~XXX__``jj{{{ B*urn:schemas-microsoft-com:office:smarttagscountry-regionV*urn:schemas-microsoft-com:office:smarttagsplacehttp://www.5iantlavalamp.com/8*urn:schemas-microsoft-com:office:smarttagsCity9*urn:schemas-microsoft-com:office:smarttagsState ؾ $%)*235679?@FGKLPQLNTUcd  !*+-.237<ABGw}SVgh  $%.0KLMX^_beoqtuwx}~   $(.9=?ADHLQRTU]bdeijrs  !"*+./38ALTU[dnoqr{       ! " + @ C D F G J L N O R S X Y ] a d | ~     # $ ' ) - . 3 4 8 < A L N Q T U [ ` b c g k s w y { } ~      ! # % & * , 1 2 8 = C G N O T [ _ c g p y ~         0 2 3 5 6 : > D E K M O P T U Y _ d e j k m n q r v w          ( * + - . 0 1 8 ? B C I W Y Z \ ] _ ` h j l m v w ~  "#()46<@FGOQSTWX`adgikmnpqx}  &(,-/389@BDEIJOU[]deghopvx{  ()23>?FHJKOPRS[_ijlmrsvw{}!"$%,5;?FGIJPQUY[\^_dfjmopwx}~%&()-.59>?FHJKRSXZfjopxz|}  #$&'./56?BMNQSUY^_emvx  !'(/1348=CGOP[fhiklprtuyz~ &')*.2:?FGOPS[]^dehlnovz  $,0148:<>?DEGJ\]df{}01CDnx"$,-RSUV13CDRStu $%JKVYcehjlptx|  $*139:<=CELOUW[_bchqsty   "$+/37<ABDELPST[]_`bcijpv !")*12:;>?GHJKQ[]^bcefhiqsx $)35;=>CDJKRX\]deijpqstz{}~     ( , - 1 2 6 7 < = B F J U Y \ _ h n p s z !! !!!!!!!!&!'!0!1!9!:!=!G!I!K!P!R!X!\!`!h!n!o!q!u!z!{!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!" " """"!"#"'"."/"7"8":"<"C"D"J"K"S"T"["`"e"f"j"k"p"q"w"{"~"""""""""""""""""""""""""""""### # ###### #&#'#.#0#6#;#@#A#E#L#S#]#_#`#k#l#q#r#u###############################$ $$$$ $!$%$&$,$9$@$B$D$E$K$O$Q$R$V$W$Y$Z$\$]$a$b$h$j$n$o$w$x$}$~$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%% % %%%%%"%#%)%*%/%6%:%;%?%@%E%F%L%M%Q%R%V%W%\%e%i%m%r%y%|%}%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%&&&& &&&&&&%&&&,&-&3&7&<&@&G&I&M&N&P&Q&Y&Z&\&]&_&`&h&p&r&s&y&z&~&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&' ''''' '"','0':'='?'A'B'D'E'I'J'L'P'W'Y'_'`'c'd'f'g'k'p'u'v'x'y'{'|'~''''''''''''''''''''''''''''''''''''(( ( ( ( ((((((("(#('(((,(2(6(7(<(=(C(L(R(S(Z([(c(d(k(l(o(p(u(v(}(~((((((((((((((((((((((((((((((((()))) ) ))&),)0)2)4)7)8)=)?)P)Q)**** *!*.*/*8*<*>*?*A*F*I*K*M*N*P*Q*T*U*X*h*j*k*r*s*v*x*~***********************************************+++++++++"+#+(+,+.+2+4+5+;+<+A+B+H+R+X+Y+[+\+a+b+d+e+o+p+t+u+++++++++++++++++++++++++++++++++,,, ,,,,,,,%,2,6,7,B,G,O,S,V,W,Y,[,\,],c,e,o,u,y,{,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,----- -----#-,-4-5-:-A-G-J-^-_------------------------.......... .!.$.%.*.+./.2.:.;.@.A.C.D.M.O.T.U.W.[.`.a.f.g.k.o.u.w.{............................//////////#/%/'/,/2/7/;/=/D/F/H/I/M/N/T/U/X/Y/^/_/e/f/l/m/u/w/{/|///////////////////////////////////////00000000 0!0$0%0'0)0+0/080<0C0D0G0I0O0U0Y0Z0a0h0o0p0u0v0x000000000000000000000000000011 1 11!1'1)13171l1m11111h2i2222222222222 3"333333444i4m4t4w4555555%5&5*5-505156575<5=5A5E5K5M5Q5R5W5Y5]5^5c5d5g5s5w5x5555555555555555555555555555555555566 6666666,616268696=6>6D6F6L6P6V6W6]6^6b6c6h6i6p6q6s6x6z6{6}6~666666666666666666666666666666777 777,707476787;7<7A7B7F7G7I7]7^777777788 8 83848C8D8I8J8n8r8t8u8x8}888888888888888888888888888888888888888888899999 9&9(9,9-939;9C9D9H9L9S9Y9\9]9d9e9g9h9j9s9y999999999999999999999999999999999: : ::::: :!:#:$:*:/:1:2:7:8:=:>:A:C:F:G:K:O:S:X:]:l:u:v:y:z:}:~::::::::::::::::::::::::::::::;;; ; ;;;;;;;;;';(;.;/;9;=;?;A;D;E;J;L;S;T;X;Y;^;b;f;g;k;l;q;r;v;w;~;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;<< < <<<<<<<<"<&<'</<3<9<E<J<K<P<T<]<^<b<f<p<q<z<{<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<==== ======"=$=&=,=3=7===?=D=F=J=R=X=Y=a=b=d=e=m=o=s=t=z={==============================>>>>>>>>&>(>)>+>,>1>2>5>6>:>=>@>A>C>U>W>X>^>b>f>g>l>m>s>t>w>{>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>? ? ?????&?'?.?/?8?:?ADASAUAVAYA]A`AhAmAnAtAuA{AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAABB BBBBBB%B&B(B)B.B0B2B3B6B7B@BIBKBRBXB^BeBgBiBjBnBpBqBuB{BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBC C CCCCC&C-C1C5C6C9C;C=C>CECFCLCQCUC^C`CfCjCkCpC|CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCDDD DDDDDDDDDD$D%D.D3D:D;DCDDDGDHDNDRDYDbDdDmDsDwD~DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDEE E EEEEEE!E(E)E-E0E7E8E>E?EAEBEEENETEUEWE\EaEcEiEqExEyE~EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEFFF FFFFFF%F+F1F3F4F6F7F9F:FBFCFGFHFOFPFRFSF[F]FaFbFeFkFtFvFxF|FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFGGG G GGGGGG&G*G0G2G4G9G?GCGGGHGKGNGUGbGhGiGrGsGxGyG|G}GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGH H HHH!H"H$H%H.H/H1H9H>HFHJHMHUH]HaHeHgHiHlHmHpHqHwH~HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHII III I$I0I4I5I8IJCJMJQJRJUJWJYJZJ]J^J`JdJiJpJwJyJ}J~JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ@KDKFKHKKKLKQKRKNNNNNNNNPPPPPQQQQQQQQQQQQQIRLRQRRRTTTTU U U UUUUU"U#UXXXXYYYY Y Y4]6]8]:]=]>]@]A]G]H]````````cccccdddhhhhhhhhkkkkkkkk@lAlDlElmmm m#m$m)m*m~nnnnooooppppnpopupwppppp-q1q6q8q:q?HJef/167BDJKmw+-23BDJK IKQR}')NVlp}`bRTZceqsN T a f !!@!F!!!x#~######$W$Y$$$ %5%&&&&'1'3'9'B'D'd'f''''''''(L(((-)8)>)?)*2+4+++. .!.$.U.W.~000171<1=1111122k4l4v4w4M5h5j566^6b6x6z6<7A7B79!:#:b::::::::::E;K;L;_;;;<<<<<<<<<<<<<<====>">@@@@3A5AAAAAA B BB0B2BBBBC C C;C=C^CaCbCeCCCDDbDDDDDDDDDDDDUEWEEE]FF5I8IJJRK|KKKKK.L0LMMMMMN NNnNpNNNNNNNNOO O-O/OOOPPcPdPPPPPPQQ-QtQQQQQQQQQQQ9R;R_RcRSSSSSS0T?TfTsTtTUVVWWXXAXDXXXXXXXZZ)[-[A[E[f[h[\\]]>]@]^^B_D____```````````aa$a)a*acaeajakaaaaaaaaaYc[c`caccddd`ghh ii7i9icigi jjjj9k;kxkkkkllamcmmHnMnOnnn:oNoooo#pMpOpqq@qUqqq rrFsRsZsssssstOtetittttttuu/v0vPvvvvvvvw wiwkwww7x9xy y y+yfyhy{333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333!*u u v } eefm667> $$$$.).)/)7){{{n0/<FG_j{6 n ~ K 2t.b,)( E!%"@"6(`)3c0,$3 Q3]e5_M6k7X70&8,9yt9N$<A=R=B:B/[B:E=F GHQJ?KTLTVMBNwOBQ~QeS TVW]X}YB[hE[rX\r-_?`y`IcUddBedfMgwg*lUm| q1qr(Lsu1rueUwYwqow]qxm yU{'Rz;1+-l)mC('>b=B9/yuicX9NG ?tW~ ~JTDkkjA50;ZjE!J\/ =#u9x]nu4Z[Xxyfo_/+/GTFx>IYtjt~&T-{[*0zqyO"& 0Z9{o>|o>|@::7j::{@@UnknownGz Times New Roman5Symbol3& z Arial"1 ԙ&z ^h>^h>!24zz2qHP)?]JULIE CESAR AIDAOvidiuchesnoiuOh+'0  < H T`hpxJULIE CESAR AIDAOvidiu Normal.dot chesnoiu12Microsoft Office Word@40@`@N^h՜.+,0 hp  Home>z JULIE CESAR AIDA Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~     $Root Entry F4f&Data 1TableWordDocument.:SummaryInformation(DocumentSummaryInformation8CompObjq  FMicrosoft Office Word Document MSWordDocWord.Document.89qRoot Entry F<+Data 1TableWordDocument.:     *SummaryInformation(DocumentSummaryInformation8tCompObjq  FMicrosoft Office Word Document MSWordDocWord.Document.89q՜.+,D՜.+,@ hp  Home>z JULIE CESAR AIDA Title4 $,