Jock este echivalentul scoțian al numelui ...



Buletinul Clubului Rom?n din ChattanoogaNum?rul (optzeci ?i opt) Februarie 2019Tema lunii:Muzica ?nregistrat?Informa?ie: pentru a asculta piesele muzicale citate, copia?i linkul ?n c?su?a de adrese de la ____________Pentru multe secole, muzica a putut fi transmis? gra?ie nota?iei cu semnele care reprezentau sunetele, timpii, ritmul ?i tonalitatea melodiilor. De?i instrumentele muzicale au fost inventate cu mii de ani ?nainte de descoperirea notelor (instrumentele de percu?ie erau cunoscute din epoca primitiv?; flautele ?i harpele au fost inventate ?n Egiptul antic 3.500-4.000 ?.e.n; ghitara a fost descoperit? de hiti?i ?n anii 1.500 ?.e.n), elementele nota?iei sunetelor au venit mult mai t?rziu.Filozoful ?i matematicianul grec Pitagora (570-495 ?.e.n) a descris octava muzical?, iar Aristotel a formulat un sistem de note muzicale ?n anul 350 ?.e.n.?n lumea vest- european? Boethius (Anicius Manlius Severinus Boethius - senator roman din secolul VI, filozof, logician, teolog ?i muzician) este creditat cu introducerea notelor (521 e.n). El a scris manualul De institutione musica, prima lucrare dedicat? teoriei muzicale. Din anul 600 ?nainte muzica medieval? a fost aproape exclusiv dezvoltat? ?i practicat? ?n biserici ?i m?n?stiri.La Rena?tere, muzica laicizat? cap?t? o mare dezvoltare ?i se r?sp?nde?te ?n lume datorit? formei sale scrise. Notele au permis transmiterea muzicii, dar redarea ei era accesibil? doar instrumenti?tilor care ?tiau s? descifreze alfabetul muzical.P?n? spre sf?r?itul secolului XIX cea mai mare parte a omenirii nu avea acces la muzic? dec?t ocazional. Existau fanfarele din parcuri publice, existau concertele ?i operele, exista muzica bisericeasc?, erau orchestre ?i c?nt?re?i ?n localuri de toate felurile, erau ?i orchestre de ?coli, cluburi sau organiza?ii, dar produc?ia acestora era destinat? doar unei minorit??i ?i muzica lor era sortit? s? dispar?, odat? ce performan?a spectacolului ?nceta. Au trecut mai bine de dou?sprezece secole p?n? c?nd muzica a putut fi reprodus?, ?n forma ei original?.Ideea de a ?nregistra ?i reproduce sunetele ?i mai apoi muzica a ap?rut ?n secolul XIX.Primele fonografe au fost cele ale francezului Edouard-Leon Scott de Martinville (1857) ?i americanului Thomas Edison (1877), iar Alexander Graham Bell a adus lumii primul telefon (1920). -342900-137160000Fonograful lui Thomas Edison?nregistrarea ?i reproducerea muzicii a trecut prin patru faze istorice:1. Faza acustic? (1877 - 1925) - ?n prima revolu?ie industrial?;2. Faza electric? (1926 - 1945) - ?n a doua revolu?ie industrial?;3. Faza magnetic? (1946 - 1975) - ?n a doua revolu?ie industrial?;4. Faza digital? (1976 - ) - ?n a treia revolu?ie industrial?.?n prima faz? a epocii acustice, fonografele mecanice ?nregistrau cu un ac vibra?iile sunetelor, transmise de la o membran? care se afla ?n partea terminal? a unei p?lnii receptoare, un mediu moale (cear?, metal moale, h?rtie), aplicat pe un cilindru. Aceste urme deveneau astfel imprimate permanent ?i puteau fi "citite" ulterior.0000Abia c?tre sf?r?itul perioadei acustice cilindrul a fost ?nlocuit cu discul din ebonit (cauciuc dur). Aparatele din epoca acustic? erau capabile s? ?nregistreze sunetele a c?ror frecven?? era ?ntre 250 ?i 2.500 de her?i (Hz).3066415381000Germanul Emile Berliner modific? sistemul fonografelor: el schimb? imprimarea din planul vertical al cilindrilor cu cea prin striuri care progreseaz? lateral, pe un disc aplatizat. Aparatul nou este numit gramofon ?i el ?nlocuie?te fonograful. Prin aceasta discurile plate devin depozitul sunetelor imprimate, mult mai u?or de folosit.Odat? cu apari?ia discurilor, a fost inventat aparatul destinat numai reproducerii muzicii, patefonul mecanic, a c?rei mi?care de rotire a platanului (turntable) era asigurat? de un mecanism cu arc, foarte asem?n?tor celui al ceasurilor.Cu aceasta, produc?ia de muzic? ?nregistrat? a devenit un fenomen de mas? ?i muzica de oper?, de amuzament, de dans ?i de concerte a ajuns s? fie larg accesibil? unui public mare. O clas? special? de inven?ii ale epocii acustice este cea constituit? din automatele muzicale. Instrumentul cel mai larg folosit a fost pianul, care era pilonul pentru via?a muzical? de familie.Dispozitive mecanice ingenioase f?ceau ca - la intervalele calculate - clapele pianului s? fie activate de rotoare cu din?i?ori. Vechile piane automate puteau c?nta doar o melodie, pe care o puteau relua continuu. Ele au fost mult folosite ?n localurile din regiunile unde muzicienii piani?ti erau greu de g?sit. Azi, pianele automate func?ioneaz? cu mecanisme electronice ?i pot avea un repertoriu destul de mare. Dedica?ie - de George Top?rceanuLira sp?nzurat?-n cuiCam de mult am p?r?sit-o,De ur?tul t?u, iubito,?i de dragul nim?nui.Degetele-mi amor?iteDe-abia lunec? pe strune.Toate coardele sunt bune,Doar a' inimii-s plesnite.Pentru tine, adorato,Vreau s?-mi c?nt de azi ?ncoloBucuriile-n tremolo?i triste?ea-n pizzicato.?i de s-o-nt?mpla ca tonulOri m?sura s? nu-?i plac?,Vom ?ntoarce patefonul?i vom pune alt? plac?.?nregistrarea unei orchestre ?n studioul Victor ?n epoca acustic?- 1907. Victor a fost prima cas? de discuri care a ?nregistrat muzic? de jazz.Epoca electric? a adus progresul soldat cu o net? ameliorare a calit??ii sunetelor ?nregistrate. Au fost inventate microfoanele sensibile, aparatele de amplificare, difuzoarele cu putere mare, au ap?rut marile studiouri de ?nregistrare ?i calitatea muzicii ?nregistrate a devenit net superioar?.Prin ?nlocuirea vibra?iilor mecanice cu semnalul electric, mult mai sensibil, s-au putut ?nregistra sunete dintr-o gam? de frecven?? mai mare 60- 6.000 Hz.Transmiterea muzicii prin mediile de comunicare (radio, televiziune, film) ca ?i prin discurile ?nregistrate au m?rit accesul publicului la muzic?, iar aparatura de amplificare (sta?ii, difuzoare, sisteme polifonice, mai t?rziu stereofonia, quadrofonia, home theater) au ridicat mult calitatea spectacolelor ?i au permis instalarea de sisteme de sunet ?n locuin?ele individuale.?n aceast? faz? a istoriei muzicale, sunetele ?ncep s? fie ?nregistrate pe celuloidul filmului de cinematograf ?i astfel apar produc?iile de cinema vorbitoare (talkies de la talking movies). Cu anul 1946 ?ncepe era magnetic?, cu prototipul ei magnetofonul. Imprimarea pe band? magnetic? a fost inventat? ?n Germania, ?n anii 1930's ?i a r?mas acolo p?n? dup? sf?r?itul celui de al doilea r?zboi mondial. Cu banda electromagnetic? s-a f?cut un mare salt ?nainte ?n domeniul fidelit??ii audio ?i magnetofoane de toate felurile (mari, performante, folosite ?n studiouri, de dimensiuni reduse pentru folosire individual?, magnetofoane portabile, magnetofoane cu multiple piste, walkman-urile, etc) inund? pia?a muzical?. Pe l?ng? alte lucruri, magnetofoanele au adus scoaterea muzicii din cas? (walkman). ?n paralel se perfec?ioneaz? discurile, care elimin? ebonita ?n favoarea vinilului, apar discurile de dimensiuni mici pentru c?ntece individuale (singles), apoi cele mari (12 inches long play LP), care aduc ?n via?a muzical? albumele ?nregistrator cu band? mmagnetic? 1932Visul meu e un magnetofon?de?Mircea C?rt?rescu?c?t de pu?in ??i trebuie s? fii fericit -c?nd am terminat cu medita?iile despre infinitc?nd mi s-a resorbit delirul de grandoarec?nd mi s-a ?ters marca de pe oase ?i l?n?i?oarec?nd nu m-am mai crezutdeodat? Iisus, Bob Dylan, Gauss ?i Vonnegut(jr.), c?nda c?p?tat pentru mine sens cuv?ntul cur?nd?i-o mai zic o dat?: c?nd am ?n?elesc? norii nu iau niciodat? form? de chitar?, strung, carusel, cutie de nesrigl? de calcul, clavicul? ?i molar,c?nd mi-am dat seama c? n-am ce face dec?t s? umblucu m?inile-n buzunarprintre culori ?n ruine,c?nd am ?tiut c? nu g?ndesc cu creierul meu ?i c? nimic nu depinde de mine,?i nu m? opresc nici aici:c?nd am fost silit s? am apartament ?i servicide?i crezusem c? via?a n-o s? m?-ncap?c?nd m-am umplut de aluni?e ?i tumorile benigne m? sap?c?nd citesc dostoievski ?i nu mai tresarc?nd eu, minunea lumii, stau la coad? la aprozar,m-am g?ndit s?-mi cump?r un magnetofonKashtan, de nou? mii de lei,pentru c? mai mult dec?t orice ?mi place s? ascult muzic??i pentru c? ?mi place a?a de mult s? am lucruri frumoasecare s? asculte de mineadeseac?nd plec de la ?coal? m? opresc la electrocasnicela Doamna Ghica?i m? uit la frumosul, f?g?duitul meu magnetofonla figura lui simpatic?, p?tr??oas?la rolele lui inteligente ?i bl?ndela p?lp?itoarele lui leduri verzi -st? acolo, -n vitrin??ntre dou? boxe negre ?i delicate?i el e visul meu, acum, c?nd s-a terminat orice vis.ah rolele lui de plexiglas hipnoticrotirea lor inegal?, lini?titoare…Epoca digital? a muzicii se asociaz? cu dezvoltarea computerelor ?i a comunic?rii digitale. Sunetele sunt convertite ?n simboluri numerice, discurile "vechi" dispar (ca s? reapar? din nou ?n ultimii ani, cu moda nostalgic? a revenirii la vinil) ?i sunt ?nlocuite de CD-urile (compact discs), mult mai fidele, dar destul de vulnerabile.Tehnologia digital? permite refacerea comorilor muzicale ale trecutului, "cur??ate" de impurit??i ?i reproduse pe noile suporturi, cu produc?ia a multor serii integrale de simfonii, opere, spectacole de muzic? pop, colec?ii, etc.Apar ?i c?r?ile audio, al c?ror mare avantaj este acela c? inventeaz? noi ore de citit, ?n timpul c?l?toriilor, al ocupa?iilor rutiniere (gr?din?rit, g?tit, servicii monotone, etc). Apoi vine marea revolu?ie a streaming-ului, noua tehnic? de difuzare ?i comercializare a muzicii, filmelor ?i programelor TV, care e pe cale s? schimbe radical industria de resort. Stocarea ?i transmiterea muzicii este facilitat? de sistemele de comprimare Mp3 (termenul este derivat de la originalul MPEG -3, care ?nsemna Moving Pictures Experts Group 3).Odat? cu streaming-ul accesul la muzic? a devenit total. Pentru un abonament lunar, mai multe companii on line (Spotify, Pandora, Amazon Music Unlimited, Apple Music Review, Google Play Music, etc) ??i furnizeaz? instantaneu orice pies? muzical? care a fost compus? vreodat?.Ca ?n orice alt domeniu, ipotezele despre schimb?rile care se vor produce ?n muzic? ?n viitorul apropiat sunt interesante ?i surprinz?toare.John Le Grou, fondatorul companiei Millenia Music and Media Systems, a pezentat de cur?nd c?teva din ideile a ce crede el c? se va schimba ?n muzica ?nregistrat?.De c?teva decenii, este acceptat ?n cibernetic? principiul c? la intervale de 2-3 ani num?rul de tranzistori insera?i ?n circuite integrate din ce ?n ce mai mici cre?te de cel pu?in dou? ori ?i dublarea lor face o cre?tere corespunz?toare a puterii computerelor. Progresul computerelor va condi?iona ?i schimb?rile din domeniul muzicii.Muzica deceniilor urm?toare va fi, ?n cea mai mare parte virtual?: imaginile arti?tilor vor fi artificiale, deasemeni vocile lor ?i sunetele instrumentelor. Ca urmare, producerea unei piese muzicale nu va mai avea nevoie de microfoane, nici de camere de luat vederi, mese de mixaj sau laboratoare de prelucrare a filmului ?i sunetului. O alt? categorie de victime vor fi difuzoarele, de care nu va mai fi nevoie nici ?n spa?iile de spectacol, nici ?n mediu de familie: sunetele vor fi emise de aparate care au capacitatea de a le face s? fie egal difuzate ?n "sfere" de muzic? ?nconjur?toare, pentru perceperea c?rora nici c??tile nu vor mai fi necesare. Ascult?torul va fi tot timpul ?n centrul acestei bule de muzic?, oriunde ar merge.?n anii 2050 tehnologia va fi ?i mai mult legat? de entertainment: jocuri, muzic?, filme, prezent?ri de subiecte ?n modelul audio-video. Le Grou admite c? schimbarea sistemelor de audio-video ?i petrecerea unui timp mult mai mare cu aceste medii va aduce schimb?ri psihologice ?i psihoacustice ?i va reduce timpul de comunicare direct? dintre indivizii umani. Deci, singur?tate ?i mai mare, dar cu muzic? bun?.dac? Tehnologia secolului 21, cu integrarea inteligen?ei artificiale ?n produc?ie, va schimba radical modul de func?ionare al caselor de discuri. Nu e sigur dac? suportul material al muzicii (discuri, benzi) va supravie?ui, sau difuzarea lor se va face rapid prin streaming, folosind uria?ele depozite de muzic? ?i acestea localizate "?n nori", nu pe serverele de mare capacitate.Iar cele mai mari schimb?ri ?n muzic? sunt anticipate s? fie compozi?iile noi, f?cute de computerele cu IA (inteligen?? artificial?), care vor fi capabile s? "scrie" noi lucr?ri ?n stilul Beethowen, Bach or Beatles, ori a oirc?rui compozitor din istorie. Preg?ti?i-v? pentru Simfonia Nr. 10 de Beethowen..Muzica ?nregistrat? - tezaur na?ional?nc? din faza primelor aparate de ?nregistrare a muzicii, a ap?rut domeniul muzicologiei (?tiin?a care studiaz? sistematic muzica ?i care are mai multe ramuri distincte: muzicologia istoric?, analiza muzicii ?i compozi?iei, psihologia muzical?, teoria muzicii, etnomuzicologia) cu ramura destinat? muzicii folclorice ?i tradi?ionale etnomuzicologia, care ?nregistreaz? ?i stocheaz? produc?iile muzicale folclorice, prevenind dispari?ia lor.Muzicologi rom?ni culeg?tori de folclor:Un pionier empiric al muzicologiei rom?ne a fost Anton Pann (Antonie Panteleon Petroveanu 1790- 1854), n?scut ?n Rumelia (Bulgaria), dup? unii ?igan cu s?nge grecesc din breasla c?ld?rarilor, folclorist, poet, muzician, profesor ?i autor de c?r?i de muzic? ca Teoria ?i baza pracic? a muzicii biserice?ti, Versuri muzice?ti ?i Gramatica muzicii.Cum ?n vremea lui nu exista nici un fel de aparat de ?nregistrare a muzicii, Pann a ?nv??at melodiile ?i le-a transmis altora. El a publicat peste 200 de c?ntece lume?ti (nereligioase). Mai jos link-ul pentru c?ntecul Bordeia?, bordei, bordei c?ntat de Forma?ia de Muzic? Veche Anton Pann. Musicescu (1847-1903) s-a n?scut la Izmail, ?n Basarabia. A studiat muzica la Ia?i ?i Sankt Petersburg. A fost un culeg?tor pasionat de muzic? rom?neasc? popular?, pe care a publicat-o ?n aranjamente pentru pian. El a fost bunicul scriitorilor Ionel ?i P?storel Teodoreanu.Piesa Vine ?tiuca de la balt? (aranjament de Gavriil Musicescu) interpretat? de copilul ?tefan Cristian Georgescu: din epoca modern?: Constantin Br?iloiu (considerat p?rintele etnomuzicologiei rom?ne), Emilia Comi?el, Iosif Her?ea, Constantin A. Ionescu, Traian M?rza, Speran?a R?dulescu.?n anii '60, muzicologul Alan Lomax de la universitatea Columbia, fiul celebrului John Avery Lomax care a ini?iat ?nregistr?rile pentru Biblioteca Congresului, a f?cut o vizit? ?n Rom?nia ?i a ?nregistrat numeroase piese folclorice. Se pare c? autorit??ile rom?ne i-au f?cut multiple dificult??i, inclusiv condi?ionarea de sume mari pentru dreptul de reproducere, motiv pentru care nici una dintre aceste melodii nu a intrat pe Discul de Aur, trimis cu nava spa?ial? Voyager ?n spa?iu ?n anul 1977. Al?turi de piese de Bach, Beethowen ?i Mozart, Alan Lomax a introdus melodii folclorice din Rusia, China, Peru, Germania ?i Bulgaria, dar nu din Rom?nia.Muzicologi americani culeg?tori de folclor?John Avery Lomax (1867-1948) a cutreierat Statele Unite ?i a ?nregistrat enorme cantit??i de muzic? popular?, de jazz, blues, country pe care le-a colectat ?n anexa muzical? a Bibliotecii Congresului, ulterior devenit? Sec?ia de Muzic? a Congresului ?i Societatea American? de Muzicologie.Lomax a avut un interes deosebit ?n folclorul muzical afro-american ?i lui i se datoreaz? prezervarea unor extraordinare piese c?ntate de mari muzicieni negri, ?ntre care Huddy William Ledbetter -Leadbelly (condamnat pentru crim?; Lomax a ob?inut aprobarea s?-i ?nregistreze muzica ?n penitenciarul din Alabama) 1916 - ?nregistrarea ?efului de trib indian Blackfoot Chief ?n studioul Biroului American de Etnologie (ramur? a Congresului Federal).John Lomax cu muzicianul rural "Unchiul" Rich Brown ?n anul 1940; c?ntecul Alabama bound interpretat de Uncle Rich Brown: Seeger (1886 -1979), a fost un muzician ?i muzicolog american cu un special interes ?n teoria muzical?. A predat muzicologia la diverse universit??i ?i a contribuit la colectarea de muzic? american? de diverse stiluri. El a fost tat?l c?nt?re?ului folk Pete Seeger.Colec?iile (Portofoliile) caselor de discuri:De c?te ori se transmite o pies? muzical? la radio sau televiziune, se percepe o tax? (royalty) care ajunge la compozitor sau urma?ii lui. La fel c?nd piese muzicale sunt folosite ?n filme.Contractele dintre casele de discuri ?i arti?ti sunt foarte diferite ?i ele pot fi v?ndute ?i rev?ndute la indivizi sau firme care nu au nimic de a face cu producerea lor. Frecvent apar probleme legale legate de proprietatea muzicii ?i o categorie de avoca?i se specializeaz? ?n a p?rarea intereselor financiare ale companiilor muzicale.?n portofoliile caselor de imprim?ri sunt mari depozite de muzic? finalizat?, ca ?i multe ?nregistr?ri de studio care nu au fost niciodat? publicate.Exist? un corp de profesioni?ti care se ocup? de p?strarea, ?ngrijirea ?i ameliorarea muzicii ?nregistrate: angaja?ii de A&R (artists and repertoire).Fondul de muzic? adunat ?n anii de func?ionare permite caselor ?nregistrare s? produc? albume retrospective, reedit?ri de muzic? "remastered" ?i filme despre arti?ti, orchestre sau epoci.Bibliotecile muzicale:Variantele clasice ale bibliotecilor muzicale sunt de trei feluri: biblioteci de muzic? ?nregistrat? (?n diverse forme de audio ?i video), biblioteci de partituri ?i biblioteci de carte muzical? (teorie, compozi?ie, biografii, istorie, critic?, etc).Cele mai mari biblioteci muzicale sunt legate de universit??i, conservatoare, societ??i filarmonice, edituri ?i cluburi.A?a cum se ?nt?mpl? cu bibliotecile de c?r?i ?i cele muzicale sunt ?n curs de a fi ?nlocuite de formele virtuale. Ele asigur? un acces rapid ?i o larg? selec?ie de muzic? de diverse genuri: clasic?, pop (ular?), country, jazz, blues, rhythm and blues, rock, etno, latino, afro, caraibean?, asiatic?, progresiv?, techno, disco, muzic? de film, sunetele naturii, hip-hop, folk, ballad, soul, funk, (heavy) metal, alternative, corporate, industrial, etc.C?teva adrese online pentru informa?ii muzicale ?i ?nregistr?ri:: cea mai mare colec?ie din lume de muzic? clasic?. Pentru cei mai mul?i compozitori exist? ?i informa?ii biografice;: informa?ii, documente ?i fotografii despre muzicieni;rockheim-musical-archives.no: informa?ii ?i ?ntegistr?ri ale marilor albume de rock trase pe discuri de vinil;foarte numeroase site-uri de muzic? de v?nzare sau de posturi de radio clasificate dup? genul de muzic?, care pot fi ascultate online.Colec?iile caselor de filme:Muzica de film: este de mult? vreme o categorie independent? de crea?ie muzical? ?i sunt mul?i compozitori care i se dedic? ?n excusivitate. Muzica de film cea mai reu?it? este ?nregistrat? pe discuri ?i intr? ?n comer?ul de muzic? la fel cu celelalte genuri.Exist? premii pentru muzica de film la multe festivaluri faimoase, inclusiv Oscar (premiile academiei Americane de film), Cannes, Vene?ia, Berlin, etc. La festivalurile filmelor mai sunt premiate aranjamentele muzicale ?i calitatea sunetului.?ntre cele mai celebre compozi?ii de muzic? de film sunt Vr?jitorul din Oz (1939 Herbert Stothart), Psycho (1959 Bernard Hermann), Pentru un pumn de dolari (Enio Morricone), Alexandr Nevski (1938 Serghei Prokofiev), High Noon (1952 Dimitri Tiomkin), Na?ul (1972 Nino Rota), C?nt?nd ?n ploaie (1925 Arthur Freed ?i Nacio Herb Brown), Blade Runner (1982 Vangelis), The graduate (1968 Simon & Garfunkel), Dr. Jivago (1965 Maurice Jarre), Podul peste r?ul Kwai (1963 Malcolm Arnold).Muzica din filmul Pentru un pumn de dolari de Enio Morricone: Cei mai premia?i compozitori de muzic? de film sunt Bernard Hermann (a colaborat cu Alfred Hitchcock la filmele Vertigo, Psycho, Omul care ?tia prea multe, Nord spre Nord-Vest, Marnie ?i cu Orson Welles la Citizen Kane), Nino Rota (a scris muzic? pentru filmele lui Federico Fellini La strada, La dolce vita, pentru filmul Romeo ?i Julieta de Franco Zefirelli ?i pentru Na?ul de Francis Ford Copolla), Dimitri Tiomkin (a compus pentru mai multe westernuri celebre, inclusiv High Noon ?i pentru B?tr?nul ?i marea de Fred Zinnemann, Ultimul tren din Gunhill, Lupt? la OK Coral de John Sturges, Gigantul de George Stevens, Rio Bravo de Howard Hawks ?i Dl. Smith merge la Washington de Frank Capra) ?i ultracelebrul John Williams (compozitorul muzicii din filmele Cum s? furi un milion de William Wyler, Scripcarul de pe acoperi? de Norman Jewison, Jaws, ET, Indiana Jones, Lista lui Shindler de Steven Spielberg, R?zboiul stelelor de George Lucas ?i alte c?teva zeci).Printre cei mai celebri compozitori de film din secolul 21 sunt John Williams, Angelo Badalamenti (Twin Peaks, Mulholland Drive, Stalingrad, Dominion) ?i Alan Silvestri, fiul dirijorului rom?no-american Constantin Silvestri (Forest Gump, Romancing the stone, Back to the future, Overbord, Avengers ?i alte zeci de filme ?i seriale de televiziune).Tema muzical? din serialul Twin Peaks (regia David Lynch) de Angelo Badalamenti muzicale: sunt de dou? feluri: filme cu scenariu ?i muzic? originale ?i adapt?rile dup? opere, operete, muzicaluri de succes.?n prima categorie intr? filmele biografice ale unor mari muzicieni, unele intrate ?n antologia filmelor de mare succes, cum sunt Amadeus de Milos Forman, Miles ahead (via?a lui Miles Davis) de Don Cheadle, Walk the line (biografia lui Johnny Cash) de James Mangold, Ray (via?a lui Ray Charles) de Taylor Hackford ?i Bohemian Rhapsody (via?a lui Freddie Mercury) de Bryan Singer.Film?rile de concerte, orchestre, spectacole, turnee: unele sunt simple ?nregistr?ri ale spectacolului, altele sunt filme de montaj f?cute de mari regizori: Ultimul vals de Martin Scorsese (cu forma?ia The Band), Zidul de Alan Parker (cu Pink Floyd), Bad de Martin Scorsese (Michael Jackson), Dancing in the Dark de Brian de Palma (Bruce Springsteen), Vogue de David Fincher (Madona).Muzica ?nregistrat? - instrument de educa?ieE u?or de ?n?eles ce diferen?? exist? ?ntre un sistem de educa?ie muzical? care poate cel mult exemplifica prin muzica pe care o cunoa?te ?i o poate reproduce profesorul ?i cel care dispune de toate ?nregistr?rile din lume, din care poate folosi piese ?ntregi, fragmente, diferite interpret?ri, etc.Pe de alt? parte, elevul c??tig? dac? ??i ?nregistreaz? propriile interpret?ri ?i ulterior le ascult? ?i le analizeaz?.Arti?tii care ?nregistreaz? ?n studiouri ascult?, refac, modific?, repet?, corecteaz? interpret?rile lor, pe care le pot deasemeni compara cu ?nregistr?rile altor arti?ti. Muzica ?nregistrat? - creatoarea starurilor muzicale0000De la celebritatea local?, cu admitratori dintre cei care puteau asculta performan?ele, muzicienii au fost proiecta?i pe platformele na?ionale ?i interna?ionale de difuzare, c?nd muzica a putut fi ?nregistrat? ?i reprodus?.A?a au ap?rut starurile muzicale, celebrit??i care ating o notorietate extins? ?n spa?iu ?i timp.Primul mare star al muzicii ?nregistrate a fost c?nt?re?ul italian Enrico Caruso. Am explicat mai sus cum acest succes s-a datorat, cel pu?in ?n parte,felului ?n care vocea lui Caruso "s-a potrivit" cu imprim?rile pentru fonograf. Caruso - Una furtiva lagrima (1904)0000Prima orchestr? de jazz ?nregistrat? pe disc a fost Original Dixieland Jass Band, care a imprimat la compania Victor Talking Machine Company. Dixieland Jass Band - Livery Stable Blues (1917)?ntre 1900 ?i 1960, starurile muzicale preferate de casele de imprim?ri au fost c?nt?re?ii de oper? ?i muzicienii (soli?ti ?i orchestre) de jazz.Dup? 1960, muzica pop invadeaz? lumea ?i face s? apar? megastarurile, cei care v?nd milioane de discuri ?i c??tig? rapid faim? ?i bog??ie. February ?n clasificarea dup? num?rul de discuri v?ndute conduc The Beatles — 600 million units, urma?i de Michael Jackson, Elvis Presley, Led Zeppelin, Eagles, Rihanna, etc. La albume, cei mai de succes arti?ti sunt Michael Jacson 110 milioane, Pink Floyd 50, AC/DC 49, Whiytney Houston 42.Ordinea de succes a vedetelor muzicii este permanent monitorizat? ?i toate sta?iile radio, emisunile de divertisment TV ?i publica?iile specializate public? topuri s?pt?m?nale, sunt mai multe festivaluri anuale de muzic?, iar la sf?r?itul fiec?rui an se face cunoscut cine a avut Discul Anului. Este interesant de urm?rit cum au evoluat preferin?ele publicului dealungul timpului: 1940 Woodie Guthrie - Dust Bowl Ballads, 1950 orchestra Benny Goodman - Concertul de la Carnegie Hall, 1960 Miles Davis - Sketches of Spain, 1970 Black Sabbath - Paranoid, 1980 Talking Heads - Remain in light, 1990 Depeche Mode - Violator, 2000 Radiohead - Kid, 2010 The Suburbs - Arcade Fire.Ca ?i celebrit??ile din industria filmului, din sport, sau din lumea celor ultraboga?i, megastarurile muzicale se fac adesea cunoscute prin comportamentul excentric ?i prin exhibarea tr?s?turilor "personalit??ii de star": egoism, stil provocator, ?nclina?ie spre consumul exagerat de alcool, fumat, droguri, adesea manifest?ri de deprimare, sexualitate deviant?, costuma?ie ?ocant?, bizarerii, divor?uri multiple, repetate intern?ri pentru dezintoxicare, decese prin supradozare de droguri sau sinucideri Elton JohnDiscjockeyingulJock este echivalentul sco?ian al numelui englez Jack, iar jockey este folosit pentru a desemna pe cineva care ?tie, "este me?terul" unui mecanism, al unui domeniu (c?l?ritul cailor de curse), al unei ocupa?ii."Me?terul discurilor" (disc jockey- DJ) a devenit un termen foarte popular dup? ce a fost inventat de Walter Winchell ?n anul 1935.De la studiourile de radio, unde prezentau discurile selectate de ei pentru un anumit program, DJ's s-au extins la cluburile de dans (Club DJ's), unde au devenit ?i par?ial interpre?i: acompaniatori vocali ai muzicii, interven?ii de stop, schimbare de ritm, efecte de ecou sau "h?r??itul" discurilor pe pick-up, folosit ca instrument de percu?ie, lumini, imagini, combina?ii de piese muzicale, etc.Unii dintre cei care au ?mbr??i?at aceast? profesiune au devenit personalit??i ale radioului, televiziunii sau filmelor ?i au intrat ?n istoria muzicii.Willis Conover (1920-1996) a fost unul din cei mai cunoscu?i DJ de jazz; el prezenta piesele muzicale ?i d?dea o mul?ime de informa?ii despre interpre?i, componen?a orchestrei, stil, importan??. A produs programe muzicale pentru Vocea Americii (Jazz Hour), pentru Casa Alb?, pentru numeroase festivaluri inclusiv festivalul anual de la Newport, ca ?i pentru filme. A r?mas legendar pentru multiplele cuno?tin?e care au contribuit la propagarea muzicii de jazz americane ?i pentru vocea deosebit?, expresiv? ?i cu un ton particular.Casey Kasem (1932-2014) a prezentat pentru mul?i ani topurile muzicale cele mai populare: America's Top 40, America's Hot 20, Topul s?pt?m?nii, etc.?n zilele noastre, printre cei mai faimo?i DJ's de club, deveni?i megastaruri, sunt Martin Garrix, Skrillex (Sonny Moore), Diplo (Thomas Wesley Pentz), Kygo (Kyree Gorvell Dahill), Fatboy Slim (Norman Cook), etc. Viitorul disc jockey-lor este amenin?at, ca numeroase alte profesiuni, de IA: computere capabile s? ?nve?e ?i s? memoreze vor face selec?ia topurilor ?i a programelor muzicale.Istoric - Societatea Rom?n? de RadiodifuziuneLa 1 noiembrie 1928 se difuza prima emisiune a Societ??ii de Difuziune Radiotelefonic?, a?a cum era denumit serviciul public de radiodifuziune ?n actul oficial de constituire. Atunci, rom?nii au putut auzi pentru prima dat? pe post cuvintele ?Alo, Alo, aici Radio Bucure?ti!”. ?nc? de la ?nfiin?are, radioul public s-a afirmat ca promotor ?i sus?in?tor al culturii ?i civiliza?iei rom?ne?ti, vector important ?n formarea spiritului civic ?i al coeziunii comunitare.De-a lungul timpului, denumirea institu?iei a ?nregistrat numeroase modific?ri datorate evolu?iei radioului public, dar ?i regimurilor politice care au condus ?ara.1928 – 15 august 1936: Societatea de Difuziune Radiotelefonic? din Rom?nia; 15 august 1936 – 11 iunie 1948: Societatea Rom?n? de Radiodifuziune;11 iunie 1948 – 23 mai 1949: Societatea Rom?n? de Radiodifuziune Na?ional?; 23 mai 1949 – 31 octombrie 1953: Comitetul pentru Radioficare ?i Radiodifuziune; 31 octombrie 1953 – 17 august 1954: Direc?ia General? Radio din Ministerul Culturii; 17 august 1954 – 5 martie 1958: Direc?ia General? a Radiodifuziunii de pe l?ng? Consiliul de Mini?tri;5 martie 1958 – 28 decembrie 1973: Comitetul de Radiodifuziune ?i Televiziune;Ianuarie 1990 – 18 iunie 1994:? Radioteleviziunea Rom?n?; 18 iunie 1994- prezent: Societatea Rom?n? de Radiodifuziune (cunoscut? sub numele de brand Radio Rom?nia)?n acord cu misiunea sa de promotor al culturii, ?i pentru a r?spunde cerin?elor muzicale ale recent ?nfiin?atei Radiodifuziuni Rom?ne, dirijorul Mihai Jora ?nfiin?eaz? Orchestra Radio, care va intra ?n circuitul stagiunilor publice ?n 1932. Prima emisie de teatru radiofonic a avut loc la 18 februarie 1929, c?nd s-a transmis, ?n direct, piesa ?ntr-un act “Ce ?tia satul” de V. Al. Jean, ?n interpretarea actorilor Teatrului Na?ional Maria Filotti ?i Romald Bulfinski.Tot ?n 1929 vor fi transmise:?Ora copiilor” - prima emisiune pentru copii (12 ianuarie) Prima transmisiune direct? de la Opera Rom?n? cu ?Aida” de Giuseppe Verdi (14 aprilie) Prima transmisiunea ?n direct de la Ateneul Rom?n (28 octombrie) Conform ?Programului de dezvoltare a re?elei na?ionale de radiodifuziune”, aprobat de Consiliul de Mini?tri ?n martie 1933, Radiodifuziunea ?ncepe planificarea unei re?ele de posturi regionale, primul fiind cel de la Chi?in?u, care-?i ?ncepe emisia la 8 octombrie 1939. ?Radio Basarabia”, cum se numea postul de la Chi?in?u, avea ca scop combaterea propagandei sovietice de la grani?a nord-estic? a ??rii. Postul a func?ionat p?n? ?n 1940 c?nd, la 28 iunie, odat? cu invadarea Basarabiei de c?tre armatele sovietice, at?t cl?direa c?t ?i aparatura au fost distruse de bombardamente.?n 1941, sub conducerea dirijorului si compozitorului Ion Croitoru, se ?nfiin?eaz? Corul Radio, prima forma?ie coral? a radioului public.Dup? izbucnirea celui de-al doilea r?zboi mondial ?i mai ales dup? intrarea Rom?niei ?n r?zboi, radiodifuziunea ?i-a luat m?suri de precau?ie referitoare la eventuala distrugere a posturilor principale. ?n acest sens, s-a creat o re?ea de posturi experimentale pe unde scurte de 75 w ?n diferite puncte ale ??rii. Primul dintre acestea, intitulat ?Dobrogea” fusese instalat la Constan?a, postul ?Carpa?i” se afla la Sinaia, postul ?Arge?” la Bucure?ti, ?Moldovi?a” la Ia?i, iar ?Gloria” ?n Crimeea.Postul ?Radio Moldova” de la Ia?i, cu o putere de emisie de 100 w ?i ?nfiin?at la 2 noiembrie 1941, denumit ?Radio Moldovi?a” ?n 1944, a fost singurul post teritorial care a func?ionat ?n timpul regimului antonescian, func?ion?nd ca principal post de propagand? rom?neasc? ?i anti-propagand? sovietic?. La 18 martie 1944, postul ?Moldovi?a” este evacuat la Bod, unde a continuat s? emit? p?n? la 23 august. ?Radio Moldova” a fost desfiin?at ?n cadrul unei ac?iuni de restituire a materialelor radiofonice c?tre U.R.S.S. prev?zut? ?n acordul de armisti?iu, la 19 aprilie 1945.Sediul central din Str. General Berthelot nr. 60 a fost bombardat ?i distrus ?n ?ntregime. Emisiunea a continuat s? fie transmis? din studiourile de ajutor din zona Bod – Bra?ov p?n? la 28 august c?nd un atac de 20 de avioane, care au aruncat 70 de tone de bombe, a scos din func?iune postul Radio Rom?nia. Emisiunea a continuat prin punerea ?n func?iune a posturilor pe unde scurte Bucegi (Sinaia – vila generalului Ghe. Rasoviceanu), Carpa?i (Palatul Regal Pele?) ?i Piatra (?n spatele vilei lui Antonescu de la Predeal). Emisiunile erau lucrate ?i transmise dintr-un studio improvizat aflat ?ntr-un local din Str. Gral Berthelot, nr. 71. Cele 3 posturi vor func?iona p?n?-n data de 31 august.P?n? la construirea noului sediu, dat ?n folosin?? par?ial ?n 1947, Radio Rom?nia ??i va continua activitatea din studiourile improvizate ?n:Etajul II al Liceului Sf?ntul Sava Imobilul din strada General Berthelot 41 Apartamentul cu 6 camere din ?tirbei Vod? 108?n perioada 1945 – 1955, are loc construirea sediului actual al Radiodifuziunii. Inaugurarea oficial? a avut loc ?n 1952, ?ns? ansamblul de cl?diri a fost terminat abia ?n 1960, ultima fiind dat? ?n folosin?? Sala de Concerte.Dup? r?zboi, se reiau discu?iile referitoare la extinderea teritorial? a postului public de radio. Astfel, ?n 1954, ?ncep s? emit? posturile teritoriale din Cluj ?i Craiova. Tot ?n 1954, la Bucure?ti, ??i ?ncepe emisia Programul II. Urm?toarele posturi teritoriale vor fi Timi?oara ?n 1955, Ia?i ?n 1956 , T?rgul Mure? ?n 1958 ?i Radio Vacan?a ?n 1967.?n 1956 apare Televiziunea Rom?n?, cu care Radio Rom?nia fuzioneaz?, form?nd ?mpreun? institu?ia numit? Radioteleviziunea Rom?n?.?n anii '60 se inaugureaz? primele emisiuni pe unde ultrascurte – banda est, prima oar? pe frecven?ele de sunet ale Televiziunii ?i apoi pe frecven?e proprii. Radiodifuziunea ini?iaz? astfel un al treilea program, experimental. Se difuzau ?n general emisiuni de muzic? clasic?. La 12 martie 1973 emisiunile sporadice de pe unde scurte se transform? ?n postul de radio pentru tineret - Programul III.?n 1990 a fost ?nfiin?at studioul regional Constan?a. ?n acela?i an ?ncepe s? emit? ?i Antena Bucure?tilor,devenit? mai t?rziu, ?n 1998, Radio Bucure?ti. Ia fiin?? Centru de Informare ?i Sintez?, devenit ulterior Agen?ia de pres? RADOR. ?n 1992 ?ncepe s? emit? Antena Satelor, singurul post exclusiv pentru mediul rural din Europa.?n 1993 Societatea Rom?n? de Radiodifuziune ob?ine licen?a de emisie din partea CNA. ?n acela?i an, Radio Rom?nia devine membru cu drepturi depline al EBU (European Broadcasting Union).?n 1994, conform Legii nr. 41 din 17 iunie, Radioteleviziunea Rom?n? se scindeaz? ?n Societatea Rom?n? de Radiodifuziune ?i Societatea Rom?n? de Televiziune care devin servicii publice autonome, de interes na?ional ?i independente editorial.Tot ?n 1994, Radiodifuziunea organizeaz? prima edi?ie a T?rgului de carte ?Gaudeamus”, t?rg care figureaz? ast?zi ?n Catalogul T?rgurilor de Carte de la Frankfurt.La 15 februarie 2007 se inaugureaz? postul de radio ?Antena Sibiului”. ?n acela?i ani, Radio Cluj ?i Radio Re?i?a trec la program propriu de emisie 24 / 24. Un an mai t?rziu este elaborat ?i aprobat documentul Produc?ia de muzic?Un rol foarte important ?n industria muzicii ?l joac? produc?torii.Ei cump?r? compozi?ii, apoi caut? cei mai potrivi?i interpre?i, selecteaz? orchestrele de acompaniament, alc?tuiesc structura discurilor, lucreaz? cu designerii ?i graficienii la toate componentele unui disc: hus?, texte, materiale publicitare, aranjeaz? datele ?i condi?iile lans?rilor. Nu rareori, produc?torii sunt cei mai importan?i descoperitori de talente.Unii din ei sunt compozitori, sau buni muzicieni.?n jazz, produc?tori faimo?i au fost Duke Ellington, Quincy Jones, Miles Davis, Herbie Hancock, George Avakian.?n muzica pop/rock, mul?i arti?ti sunt propriii lor produc?tori: Prince, Madonna, Kanye West, Jay Z, George Harrison.Mai multe nume au r?mas ?n istorie pentru performan?a de a descoperi un mare num?r de amatori talenta?i, sau abilitatea de a-i influen?a ?i de a contribui la formarea stilului ?i personalit??ii lor.A? au fost Sam Phillips, care a ?nfiin?at firma Sun Records ?n Memphis statul Tennessee ?i a lansat arti?ti ca Elvis Presley, Johnny Cash, Carl Perkins, Jerry Lee Lewis, Howling Wolf, BB King ?i al?ii.Ahmet Ertegan, de la firma Atlantic, a fost compozitor, aranjor ?i produc?tor. El a scris piese pentru Pat Boone, Ray Charles ?i al?i arti?ti ?i a contribuit la lansarea multor muzicieni de jazz, Rhythm and Blues ?i Soul. Ertegan este larg men?ionat ?n cartea biografic? Brother Ray ?i a fost ?nf??i?at ?n filmul Ray, i1n care rolul lui a fost jucat de Paul Giamatti.Inginer de sunet, muzician cu fler ?i bun gust, George Martin a lucrat pentru forma?ia The Beatles ?i a contribuit la multe din succesele lor. El a influen?at forma final? a unor c?ntece, s-a ocupat ?ndeaproape de orchestra?ie, a avut ideea s? adauge instrumente din muzica clasic? (harp?, cello, viori, org?, trompet?) ?i a aranjat ca arti?ti de prim? m?n? s? colaboreze cu Beatles la ?nregistrarea ?n studio a pieselor scrise ?i c?ntate de ei. O legend? muzical?: Muscle ShoalsGrani?a de sud a statului Tennessee, care ne separ? de Georgia ?i Alabama, merge ?n multe locuri paralel cu r?ul de la care se trage numele statului. Pe parcursul lui sunt numeroase lacuri naturale, sau unele care au rezultat din st?vilare ridicate ?n special pentru reglarea cursului apei ?i prevenirii inunda?iilor ?i care au creat locuri foarte pitore?ti.Prima men?iune a numelui care va deveni Tennessee, care - ?n limbajul Cherokee - ?nseamn? r?ul ?erpuit, a fost f?cut? ?ntr-o not? a exlporatorului spaniol C?pitanul Juan Pedro, ?n anul 1567 El men?iona o a?ezare din ?inutul Cherokee cu numele Tanasqui. Ulterior ?n h?r?i, jurnale de c?l?torie, documente ?i scrisori, numele a ap?rut, de multe ori cu ortografie schimbat?: Tanassy, Tenassee, Tunasee, Tanase, Tinace, Tenecy. ?ntr-un act al guvernatorului Carolinei de Sud, redactat ?n anul 1750, numele care se folose?te ?i ast?zi a fost scris pentru prima dat? Tennessee ?i a?a a r?mas. ???ntr-o zon? foarte pitoreasc? din col?ul de nord vest al statului Alabama, pe malul de sud al r?ului Tennessee, este o mic? a?ezare de care nu ?tiu mul?i: or??elul Muscle Shoals, al c?rui nume deriv? de la cuvintele?shoals?(dune de nisip) ?i?mussels?(scoici bivalvulate comestibile, midii), ultimul alterat prin pronun?are incorect?.Acestui or??el i-a fost dat s? joace un rol major ?n istoria muzicii americane pop, ?ncep?nd cu 1960.Acolo s-au ?nregistrat multe c?ntece de mare succes ?i pe acolo s-au perindat ceea ce Bono a numit?cele mai mari voci pe care le-ai putea auzi.Ora?ul a devenit o legend?, care a crescut pe m?sur? ce ?nregistr?ri f?cute acolo au avut un succes deosebit. Superfaimosul ghitarist de la Rolling Stones, Keith Richards, a spus c??la Muscle Shoals este ceva...magnetic. Asta ar fi, dup? el, cauza c? muzica f?cut? la Muscle Shoals iese altfel.Al?i muzicieni celebri, care au ?nregistrat ?n micile studiouri din or??elul uitat din nordul Alabamei, au confirmat c? au avut acolo ?ansa unor interpret?ri mult mai bune dec?t cele f?cute ?n alte p?r?i.Cei din studio ??i povestesc cum, ?n anul 1967, a venit acolo Aretha Franklin, care era la vremea aceea o c?nt?rea?? bun?, cu c?teva discuri ?nregistrate, dar nu era o vedet?.?A stat ?i a lucrat aici c?teva zile ?i la plecare era regina muzicii soul, se m?ndresc cei de la Fame.Muzica produs? la Muscle Shoals a fost ?n principal country, rhythm & blues ?i rock and roll ?i ?n lista incomplet? a celor care au ?nregistrat acolo sunt inclu?i: Wilson Pickett, Percy Sledge, Aretha Franklin, Etta James, Otis Reding, Lynyrd Skynyrd, Rolling Stones, Eric Clapton, Elton John, Rod Stewart, Paul Simon, Bob Dylan, Allman Brothers, Cher, Carrie Underwood, Alicia Keys, George Michael ?i mul?i al?ii.Mitologia succesului aproape garantat pentru cei care imprim? la Muscle Shoals a generat porecla de Capitala mondial? a ?nregistr?rilor hit. Faima a crescut dup? ce PBS (Public Broadcasting Station) a produs ?i difuzat un documentar legat de fenomenul Shoals, film care a fost regizat de Greg ?Freddy" Camalier (se poate g?si pe Netflix).Este ceva la Muscle Shoals care te face s? faci lucrurile altfel, a spus Mick Jager, ...Totul este foarte funky ?i chiar asta este ideea.Ora?ul Muscle Shoals, cu o popula?ie care a atins ast?zi 13.000 de locuitori, nu s-a distins cu nimic dup? ce, urm?nd multor ani de conflict ?ntre coloni?tii europeni ?i localnicii din triburile Creek ?i Cherokee, s-a stabilit pacea. Pentru mult? vreme Muscle Shoals a r?mas un somnolent ora? de provincie, un fel de ?locul unde nu se ?nt?mpl? nimic". P?n? la de?teptarea lui muzical?.Un fermier local cu ?nclina?ii muzicale, Rick Hall, a ?nfiin?at o orchetsr?, care a fost botezat? The Swampers (Locuitorii mla?tinilor) ?i un mic studio de ?nregistr?ri (Fame). Swamper?ii (Pete Carr-ghitar? solo, Jimmy Johnson-ghitar?, Roger Hawkins-tobe, David Hood-ghitar? bas, Barry Beckett-clape) au acompaniat c?nt?re?ii veni?i s? imprime ?i au ar?tat o neobi?nuit? capacitate de a se adapta la stiluri muzicale diferite, de la gospel la rock ?i de la country la rhythm and blues, dar ?i la soli?ti c?t se poate de distan?a?i ca voce, stil ?i personalitate.Cu succesul au venit ?i conflictele ?i membrii orchestrei s-au desprins de Hall ?i au fondat un alt studio Muscle Shoals Sound Studio. Am?ndou? casele de ?nregistr?ri au avut succes ?i ele au alternat perioadele de competi?ie ostil? cu cele de colaborare.Deasupra u?ii de la camera de ?nregistrare din studioul Fame scrie:?Pe aici au trecut cei mai buni muzicieni, compozitori, arti?ti ?i produc?tori de muzic? din lume.?Afirma?ia este corect?, fiindc? ?n anii cei mai buni cele dou? companii muzicale din Muscle Shoals au concurat, de la egal la egal, cu marile firme din New York, Los Angeles ?i Londra.?ntreaga regiune este foarte muzical? ?i ?n alt mic ora? de peste r?u, Florence, s-au n?scut Sam Phillips, care a deschis studioul Sun din Memphis, unde s-au lansat mari muzicieni, ?ncep?nd cu Elvis Presley, Johnny Cash ?i Jerry Lee Lewis ?i tot acolo s-a n?scut W.C.Handy ?p?rintele bluesului", care a compus ?n anul 1914 celebrul?Saint Louis Blues. Dar despre muzica din Memphis ne trebuie mult mai mult spa?iu.Efectele muzicii ?nregistrate asupra societ??iiCompozi?iile muzicale, formele de muzic? preferate ?i stilul de interpretare difer? de la o epoc? la alta ?i caracterizeaz? epocile a?a cum personalitatea lor este influen?at? de vestimenta?ie, felul de a vorbi, tipul de literatur? ?i teatru sau inova?iile tehnice.Apari?ia fonografelor a fost o revolu?ie ?i efectele lor s-au accentuat pe m?sur? ce alte aparate de reproducere a sunetelor ?i muzicii au devenit accesibile, impun?ndu-se prin calit??i superioare.Mai ?nt?i merit? amintit faptul c? inven?ia fonografului nu a fost un rezultat al c?ut?rii unui instrument de reproducere a muzicii. Edison era preocupat s? pun? la punct un instrument care s? elimine nevoia de secretare, stenografe ?i copi?ti, ?n primul r?nd pentru c? multe erori erau introduse ?n textele prelucrate de ace?tia. Acest lucru era privit ca un pericol pentru business ?i fonograful urma s? fac? dict?rile originale ?i reproducerea lor un mijloc perfect ?i rapid de a comunica mesajele de business.Nu a fost a?a: cele mai populare aplica?ii ale fonografelor au fost - ?nc? din prima lor faz? - reproducerea muzicii.John Philip Sousa (1854-1932) a fost un compozitor ?i dirijor american, cunoscut ?n special pentru compozi?iile lui de tip mar?uri militare ?i pentru spectacolele date ?n turneele cu fanfara pe care o conducea. El a afirmat c? fonografele vor duce la distrugerea muzicii, mai ales prin faptul c? vor diminua interesul de a ?nv??a nota?ia ?i citirea muzicii. Prezicerile pesimiste au ?nso?it majoritatea inven?iilor ?i fonografele nu au f?cut excep?ie.Contrar p?rerilor lui Sousa, fonografele au m?rit interesul pentru muzic? ?i - mai ales - au permis accesul la muzic? al persoanelor care nu aveau educa?ie muzical? ?i nu puteau s? o reproduc? ?n alt fel, dec?t cel mult fredonarea ei.Al?i muzicieni eliti?ti au afirmat c? muzica lui Beethowen nu va putea fi niciodat? ascultat? la valoarea ei dec?t ?n s?lile de concert, c?nd este reprodus? "pe viu".Timpul a ar?tat c? ?i aceast? afirma?ie este incorect?: azi, oricine ??i poate face o cultur? muzical? vast? folosind muzica ?nregistrat? pe discuri ?i CD, prin care ajunge s? asculte cei mai mari muzicieni ai lumii, inclusiv cei disp?ru?i demult.Muzica ?nregistrat? ??i pune amprenta pe etapa istoric?, a?a cum epoca influen?eaz? muzica ?nregistrat? a genera?iei care o tr?ie?te.Pe m?sur? ce ?nregistr?rile de muzic? au avansat, a ap?rut un lucru nea?teptat: nu toate vocile umane "dau la fel de bine" c?nd sunt ?nregistrate, a?a cum anumite instrumente sunt mai bine redate dup? ?nregistrare dec?t altele. Este un fenomen asem?n?tor cu fotogenia, care a demonstrat c? o persoan? cu adev?rat frumoas? poate ap?rea mai pu?in atractiv? ?i mult mai neexpresiv? ?n fotografii sau filme dec?t o alta, judecat? c? ar fi mai pu?in frumoas? dec?t entatorii explic? marele succes al lui Enrico Carusso, imprimat ?ntr-o faz? timpurie a ?nregistr?rilor muzicale, ca fiind efectul unui "ping" (claritate la notele ?nalte, rezonan??) deosebit care ?l caracteriza pe artist.C?nd au ?nceput ?nregistr?rile de jazz, a devenit evident c? trompeta lui Louis Armstrong este un exemplu perfect de instrument "?nregistrabil", ?n timp ce alte instrumente d?deau copii pale, neexpresive a muzicii lor.Deveni?i con?tien?i de acest tip de diferen?e, compozitorii au ?nceput s? scrie "muzic? pentru gramofon", cu orchestre mai pu?in numeroase, folosind mai mult instrumentele cele mai potrivite ?i scriind partituri care evitau notele joase, p?r?ile pianissimo. Muzicienii care c?ntau pe instrumente de coarde au ?nceput s? foloseasc? mai mult vibrato c?nd ?nregistrau muzic?, dec?t c?nd c?ntau "pe viu".?nregistrarea a influen?at felul de a compune ?i interpreta muzica. Toate aceste selec?ii de interpre?i, instrumente ?i piese muzicale au fost numite efectele fonografului.?n produc?ia de muzic? ?nregistrat?, magnetofonul a produs o revolu?ie, permi??nd editarea, mixajul, ad?ugarea de efecte sonore, combinarea mai multor ?nregistr?ri, suprapunerea vocilor, ?nlocuirea unor fragmente, etc. Prin aceasta, muzica de studio a devenit mult diferit? de muzica de scne?, unde nu se puteau folosi toate efectele tehnice de modificare a interpret?rilor.Contrar previziunilor din trecut, ?nregistrarea muzicii a oferit variante de interpretare mult superioare celor din s?lile de concerte.Cel mai important efect social al ?nregistr?rilor a fost transformarea muzicii dintr-un eveniment izolat ?i infrecvent ?ntr-o prezen?? ubicuitar?, f?r? limit?ri ?i oric?nd disponibil?.Numai dup? introducerea produc?iei de discuri pe scar? larg? a ap?rut ?ansa ca oricine, indiferent de zona ?n care tr?ie?te, s?-?i fac? o vast? cultur? muzical?, s? ?njghebeze propria colec?ie de muzic? ?i s? fac? din consumul de muzic? o parte important? a existen?ei lui.HYPERLINK "" "Trasul" muzicii pe band? de magnetofon, form? de protest anticomunist?n anii comunismului, cu izolarea ??rii de restul lumii, cu publica?iile periodice, c?r?ile, spectacolele ?i transmisiunile radio-tv strict controlate de comisiile ideologice (cenzura), accesul tineretului la muzica occidental? era foarte dificil, riscant ?i cerea un mare efort.0444500Odat? cu apari?ia magnetofoanelor, la sf?r?itul anilor '50, modelul cel mai popular a devenit aparatul Tesla, care s-a r?sp?ndit rapid ?i a creat clasa de pasiona?i colec?ionari de muzic? jazz, blues, country, rock, etc. Zile ?i nop?i de ?nregistr?ri, cu copiatul muzicii de pe discuri sau de la alte magnetofoane, ??i d?deau ?ansa s? pui la punct comoara de c?teva zeci de benzi, cu muzica ordonat?, cu titlurile, arti?tii ?i durata fiec?rei piese scrise ?n cataloage.Apoi deveneai cel mai c?utat membru al unui grup particular de tineri, care se ?nt?lneau fie pentru petreceri dansante, fie numai pentru a asculta muzic?.Cei mai pasiona?i intrau ?n cercurile de schimbat muzic? formate ?n Bucure?ti ?i ?n care - dac? ??i dovedeai corectitudinea ?i punctualitatea - deveneai un membru de ?ncredere ?i te bucurai de sursa de muzic? de calitate.Cercurile astea erau de mai multe feluri.Mai ?nt?i era cercul celor care aveau magnetofoane scumpe (Grundig, Phillips, Uher) ?i care nu ??i ?mprumutau discuri dec?t dac? le "c?ntai" pe pick-up-uri bune, cu doze perfec?ionate, care nu stricau striurile de LP.Din aceast? categorie f?ceau parte ?n primul r?nd copiii de ?tabi, diploma?ii, oamenii care c?l?toreau mult, arti?tii cu turnee ?n str?in?tate, str?inii care locuiau pentru mult? vreme ?n Rom?nia, tipii c?s?tori?i cu stewardese. Apoi venea grupul s?r?ntocilor ca mine, cu magnetofoane Tesla, dar riguro?i la imprim?ri: numai de pe discuri, pe benzi folosite o singur? dat?, grijulii s? cure?e des capetele magnetofoanelor (sau s? le schimbe). A?tia eram ?i cei mai energici participan?i la circula?ia ne?ntrerupt? a discurilor, gata s? s?rim din pat la orice or? din noapte, c?nd erai sunat s? ?i se spun? c? po?i avea discul cutare, dar numai ?ntre 2 ?i 4 diminea?a.Noi foloseam mai mult benzi ORWO (RDG) ?i mai pu?in BASF (RFG) ?i de multe ori r?m?neam f?r? nici un b?nu? sau ne ?mprumutam ca s? nu pierdem ocazia de a "trage" un disc rar.Dar noi aveam colec?iile cele mai bune, cu cataloage scrise ordonat ?i ne pricepeam s? alegem discurile ?i s? triem muzica de valoare de cea "comercial?". Dispre?uiam nepricepu?ii care se omorau dup? Barbara Streisand ?i Connie Francis, dar nu aveau habar de John Lee Hooker sau Muddy Waters, de Grateful Dead ?i de Bob Dylan.Pe urm? veneau electroni?tii pasiona?i de muzic?, ingineri ?i tehnicieni, cu multe leg?turi ?n ora? cu cei care aveau nevoie de diferite opera?ii de ?ntre?inere ?i reparare a aparatelor lor.?n fine, veneau cei care erau adev?rate autorit??i ?n materie, muzicologi empirici, cei care au f?cut s? progreseze muzica de jazz ?i rock ?n perioada ostilit??ii oficiale fa?? de aceast? muzic?: fra?ii Camil ?i Octavian Petrescu (fiii scriitorului Camil Petrescu), Cornel Chiriac, fra?ii Florin Silviu ?i Octavian Ursulescu, Horia Moculescu, membrii grupului Mondial, Metronom, Sfinx, Olimpic '64, cei din Clubul A de la facultatea de Arhitectur?, Genu Vasiliu, Gelu Grof?oreanu, Dr. Ticu Petrescu, Dorin Liviu Zaharia ?i mul?i al?ii. Lor li se datoreaz? Clubul de Jazz de la Casa Studen?ilor, emisunea Metronom de la Radio, primele rubrici din publica?iile vremii cu topuri ?i articole de informa?ii, cluburile de muzic? de la Costine?ti, prima genera?ie de DJ's.Ca s? intri ?n contact cu astfel de oameni ?i s? prime?ti de la ei muzic? trebuie s? "vii pe pia?? cu ceva capital", adic? s? aduci discuri bune, ?n condi?ie bun?, pe care cei despre care vorbesc nu le aveau.?in minte c? am avut (primite cadou din str?in?tate) discuri cu Leonard Cohen, Mahavishnu, Santana c?nd doar pu?in ?tiau cine sunt ace?ti arti?ti ?i c? am adus de la Viena, ?n 1980, primul exemplar v?zut ?n Bucure?ti al celebrisimului LP al grupului Pink Floyd The Wall.Aceast? lume a maniacilor muzicii occidentale tr?ia - prin muzic? - o evadare din realitatea ?nconjur?toare ?i folosea pre?ioasa lor muzic?, adev?rat? comoar?, ca o form? de terapie care te vindeca de r?nile zilnice produse de via?a ?n lumea cenu?ie a controlului ?i interdic?iilor.____________Evenimente ?n luna februarie2 februarie 1848: sf?r?itul r?zboiului dintre Statele Unite ?i Mexic. Pl?tind 15 milioane de dolari Mexicului, USA a achizi?ionat California, Nevada, Utah, Arizona, New Mexico, Wyoming ?i Texas.3 februarie 1870: a fost votat al 15-lea amendament al constitu?iei americane: dreptul universal de vot f?r? restric?ii legate de ras?, culoare, condi?ie preexistent? de sclav. 3 februarie 1913: s-a votat legea care autoriza congresul american s? colecteze taxe.12 februarie 1999: pre?edintele Bill Clinton a fost pus sub acuzare pentru declara?ie fals? sub jur?m?nt ?i obstruc?ionarea justi?iei.12 februarie 1809: S-a n?scut Abraham Lincoln.13 februarie 1852: S-a n?scut Ion Luca Caragiale.14 februarie: Valentine Day22 februarie 1732: S-a n?scut George Washington.26 februarie 1848: a fost publicat Manifestul Partidului Comunist de Karl Marx ?i Frederich Engels.28 februarie 1866: In revista Familia din Oradea s-a publicat poezia De-a? avea...debutul literar al lui Mihai Eminescu.De-? avea ?i eu o floareM?ndr?, dulce, r?pitoare,?Ca ?i florile din mai,?Fiice dulce-a unui plai,?Plai r?z?nd cu iarba verde,?Ce se leag?na se pierde,?Undoind ?nceti?or,??optind ?oapte de amor;De-a? avea o floricic?Ginga?? ?i tineric?,?Ca ?i floarea crinului,?Alb ca neaua s?nului,?Amalgam de-o roz-albie?i de una purpurie,?C?nt?nd vesel ?i u?or,??optind ?oapte de amor;De-a? avea o porumbi??Cu chip alb de copili??,?Copili?a bl?ndi?oar?Ca o zi de primavar?,?C?tu-ti ?ine ziuli?aI-a? c?nta doina, doini?a,?I-as? c?nta-o-nceti?or,??optind ?oapte de amor.Luna februarie are numele derivat de la cuv?ntul latin februa, februaris, care ?nseamn? cur??enie, purificare ?i era dedicat? de romani ?mp?r??iei subp?m?ntene Februs.?n calendarul popular rom?nesc, cea de a doua lun? a anului se nume?te luna lui Faur, sau F?urar, fiindc? este luna ?n care se repar? ?i se ?noiesc uneltele agricole: plug, coase, secere, furci, grape, s?p?ligi, sape, greble preg?tite pentru lunile de munci agricole.? ? ?Una din sarbatorile traditionale romanesti, celebrata luna februarie, este Dragobetele, care marcheaza inceputul primaverii si a anului agricol, a momentului in care natura se trezeste la viata.? ? ?Aceasta sarbatoare are radacini foarte vechi, fiind celebrata chiar de pe timpul dacilor, pentru care acesta era o divinitate asemeni lui Cupidon al romanilor sau Eros al vechilor greci. Dragobete mai este numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipes si puternic care aduce iubirea in casa si in suflet.? ? ?La tara exista obiceiul ca fetele si baietii, de Dragobete, sa se imbrace in haine curate de sarbatoare si sa porneasca cu voie buna inspre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le asezau la icoane si le foloseau la diverse farmece de dragoste. Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana inspre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate un baiat, si nu unul oarecare, ci acela care le indragea. De isi prindea aleasa, acesta ii fura o sarutare in vazul lumii, sarutare ce simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici si celebra zicala "Dragobetele saruta fetele!", mult indragita de fetele nerabdatoare, ce purtau in suflet speranta primirii a cat mai multor sarutari, ce erau menite sa le aduca acestora dragoste pe deplin in viitor. La 14 februarie se s?rb?tore?te ?n Statele Unite Valentine Day, zi care are tradi?ia ?n istoria roman?. Mai multe legende au ca subiect un preot cre?tin care a fost martirizat ?n ziua de 14 februarie, pentru rezisten?a sa de a se dezice de religia cre?tin?, la vremea aceea interzis? ?n imperiul roman (270 ?.e.n).Al?ii cred c? aceast? zi a fost inserat? de preo?ii cre?tini pe o tradi?ie mai veche, precre?tin?, numit? Lupercalia, care era un festival al fertilit??ii combinat cu un cult al lupilor.?n anii ?n care Pa?tele cade devreme, ?n luna februarie ?ncepe postul mare de ?apte s?pt?m?ni. ?n ultima zi "de dulce" dinaintea postului se s?rb?tore?te L?satul de sec (L?sata secului), care la catolici este ziua de Mardi Gras. Subiectul lunii:Venezuela-1143002921000Venezuela este situat? ?n partea de nord a Americii de Sud. Are o suprafa?? de 916.445 km2 ?i o popula?ie de 32 de milioane. Capitala este ?n ora?ul Caracas.Descoperit? de spanioli ?n secolul XV, regiunea care este ast?zi Venezuela a devenit parte a regatului spaniol pentru mai multe secole. Se spune c? exploratorul Amerigo Vespucci a comparat o regiune locuit? cu Vene?ia european? ?i a numit-o Veneziola (mica Vene?ie), de unde ar deriva numele ??rii. Mai multe revolu?ii de eliberare au avut loc dup? 1810 ?i ?ara ?i-a c??tigat deplina independen?? ?n anul 1830. Eroul na?ional Simon Bolivar (El Libertador) este creditat cu mi?c?rile de eliberare din mai multe ??ri din America Latin?.P?n? ?n anii '50, Venezuela era o ?ar? nedezvoltat?, predominant agrar?, exportatoare de cafea ?i cacao. Descoperirea petrolului a fost asociat? cu mai multe conflicte sociale, cu acte de corup?ie, cu scandaluri ?i schimb?ri de guvernare.?n anul 1998 un fost ofi?er Hugo Chavez a luat puterea printr-o lovitur? de stat ?i a instituit un regim de tip socialist ?n ?ara al c?rei nume a fost schimbat ?n Republica Bolivarian? a Venezuelei. Dup? moartea lui Chavez, fostul vicepre?edinte Nicolas Maduro a devenit ?eful statului. El a devenit cunoscut pentru un regim dictatorial, combaterea opozi?iei, legisla?ie nedemocratic? ?i conducere economic? incompetent?. ?ara trece printr-o criz? prelungit?, cu ?omaj ridicat, infla?ie de 1,37 milioane %, lipsa bunurile de baz?, pr?bu?irea sistemului medical ?i emigra?ie masiv? (peste 3 milioane). Situa?ia economic? s-a deteriorat ?i mai mult dup? introducerea sanc?iunilor impuse de USA, de la care se sper? c? ar putea gr?bi demiterea lui Maduro.Maduro a fost acuzat de fraudarea alegerilor din mai 2018, prin care el s-a declarat ?nving?tor pentru un al doilea mandat preziden?ial ?i alegerile nu au fost recunoscute de mai multe state. Cum ?ncearc? Washington Post s? salveze socialismul dup? experimentul falimentar al Venezuelei - Robert G. CiobanuJANUARY 31ST, 2019; marginaliaetc.ro Washington Post face lumin? ?n cazul Venezuelei: Maduro nu e un pre?edinte socialist, ?ntr-o ?ar? socialist?, s?r?cit? de un regim socialist. E doar un b?iat r?u din aceea?i categorie cu Putin, Erdogan ?i Orban.E?ecul Venezuelei nu discrediteaz? socialismul, ci numai omul. Maduro, nu socialismul, este responsabil pentru dezastrul economic din ?ar?. Maduro, nu socialismul, a distrus s?n?tatea ?i a l?sat milioane de oameni f?r? alimente ?i medicamente. Maduro, nu socialismul, a creat condi?iile emigr?rii ?n mas?.Analiza Washington Post nu diferit? cu nimic de discursurile lui Ion Iliescu: Ceau?escu, nu regimul comunist, a s?r?cit poporul ?i a ?nfometat milioane de oameni.3048635-444500Dou? explica?ii posibile pentru analiza demn? de Pravda pe care Washington Post a publicat-o ieri:1. Ignoran??. G?ndire politic? rudimentar?. Absen?a ?n?elegerii fenomenelor politice, dat? de absen?a unor instrumente teoretice de analiz? politic?.2. Washington Post, unul din centrele propagandei de st?nga din mainstreamul occidental, ?ncearc? s? salveze socialismul. De?i istoria recent? ?nregistreaz? e?ecul ideii socialiste, Washington Post ?i restul intelectualilor ?i jurnali?tilor din spa?iul american ?i european nu dau ?napoi. Interese ascunse? Absen?a voin?ei ?i a puterii de a recunoa?te c? au gre?it? Nici nu conteaz?, at?t timp c?t rezultatul este acela?i.De ce socialismul, ?i nu omul Maduro, este responsabil pentru situa?ia din Venezuela (sau Estul Europei sau o bun? parte din Asia)?1. Pentru c? indivizii opereaz? ?ntr-un cadru institu?ional care le constr?nge anumite ac?iuni ?i le ofer? stimulente pentru altele (de exemplu, cadrul institu?ional liberal-capitalist ofer? stimulente pentru competi?ie ?i constr?nge practicile anti-liberale prin mecanismul domniei legii).2. Pentru c? socialismul este un aranjament institu?ional care permite, favorizeaz? ?i ?ntre?ine practicile de tipul celor folosite de dictatorii sociali?ti, de la Stalin ?i Ceu?escu p?n? la Chavez ?i Maduro.3. Pentru c? nu putem ?n?elege ?i explica ac?iunile indivizilor, indiferent de pozi?ia social? ?i func?ia politic?, ?n absen?a ?n?elegerii cadrului institu?ional ?n care ace?tia tr?iesc ?i ac?ioneaz?.4. Pentru c? ordinea economic? pe care socialismul o ?ntemeiaz? conduce la s?r?cie, iar cadrul politic ?i legal ?ncurajeaz? corup?ia ?i permite oligarhia de partid.5. Pentru c? la baza unui aranjament politic ?i economic st? o teorie sau ideologie politic?. ?i este o prostie s? spui c? analiza ideologic? nu are sens. ?n capcana aceasta pot c?dea numai min?ile rudimentare, fie ei anali?ti politici sau jurnali?ti.Criza din Venezuela ?i doctrina Monroe - Martin S. MartinJANUARY 30TH, 2019; marginaliaetc.roDup? dou?zeci de ani de socialism, Venezuela, ?ara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (statistica 2017: Venezuela 300,9 miliarde de barili, Arabia Saudit? 266,5, Canada 169,7, Iran 158,4…), trece printr-o criz? economic? ?i social-politic? major?.Situa?ia economic? este dezastruoas?, infla?ia este de necontrolat, lipsesc bunurile de baz? ?i medicamentele, peste 3 milioane de oameni au emigrat, starea de s?n?tate a popula?iei se degradeaz? ?i num?rul ?i amplitudinea protestelor de strad? au crescut continuu.Num?rul victimelor civile ale manifesta?iilor de protest s-ar cifra la 26, dup? informa?iile din pres?.Anul 2018 a fost asociat cu mai multe evenimente politice care au creat instabilitate.Alegerile preziden?iale, ini?ial programate pentru luna decembrie, au fost devansate de guvern pentru luna mai. Cu toate rapoartele de fraud? electoral?, Nicolas Maduro a fost declarat c??tig?tor pentru un nou mandat, dar alegerile nu au fost recunoscute de multe state.0381000La 23 ianuarie 2019, Juan Guaido, liderul opozi?iei ?i speakerul adun?rii na?ionale s-a declarat pre?edinte interimar, conform constitu?iei.El a fost recunoscut de multe ??ri, inclusiv Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia, Canada, Marea Britanie, majoritatea statelor din America Latin?, Australia ?i Israel.Uniunea European? i-a cerut lui Maduro s? organizeze alegeri generale ?n termen de opt zile, cu avertismentul c? – dac? nu vor avea loc alegerile cerute – va recunoa?te pre?edintele interimar.Mai multe state, printre care Cuba, Mexic, Rusia, Turcia, Bolivia ?i Iran, au declarat c? ?l consider? pe Maduro pre?edintele legitim al Venezuelei.Rusia a avertizat Statele Unite s? se ab?in? de la orice interven?ie militar? ?n ?ara pe care o consider? “un partener strategic”.China se p?streaz? neutr? ?n problema competi?iei dintre cei doi pre?edin?i venezuelieni, dar se pronun?? pentru evitarea oric?ror ac?iuni agresive.?n mai 2018, c?nd au fost multiple demonstra?ii de protest legate de alegeri, un contingent de angaja?i ai firmei PMC Wagner a fost trimis de Rusia pentru a asigura protec?ia lui Maduro. Al?i 400 de membri ai organiza?iei militare profesioniste, folosite de Rusia ca “proxi” ?n Crimea, Ucraina, Siria ?i Sudan, au ap?rut ?n Venezuela ?n luna ianuarie 2019.?n decembrie 2018, dou? bombardiere ruse?ti de mare performan?? (Tu-160 Lebedele Albe) au fost transferate ?n Venezuela, odat? cu mai multe avioane de transport pentru personal tehnic ?i militar. Aceste bombardiere au poten?ialul de a transporta rachete nucleare.?n ultimii 10 ani, Venezuela a fost un client constant al Rusiei ?i a cump?rat arme ?i echipament militar ?n valoare de peste 12 miliarde de dolari.Climatul politico-diplomatic ?i circumstan?ele militare amintesc de o alt? mare criz?, considerat? cea mai mare criz? dintre cele dou? supraputeri ale r?zboiului rece: criza rachetelor din Cuba din anul 1962.Rachete sovietice cu poten?ialul de a transporta ?nc?rc?turi nucleare fuseser? instalate ?n secret ?n Cuba ?i ele ar fi putut lovi orice ?int? din USA. Dup? ce pre?edintele JF Kennedy a adresat un avertisment categoric URSS, secretarul general al PCUS Nichita Hru?ciov a dat ordinul de demontare ?i evacuare a rachetelor din Cuba.?i ast?zi se crede c? atunci lumea a fost la un pas de un r?zboi nuclear.La una din ?edin?ele bicamerale ale congresului american la care se prezint? raportul anual despre Starea Na?iunii din anul 1823, cel de al cincilea pre?edinte american James Monroe a prezentat punctele de baz? a ceea ce a devenit un st?lp al politicii externe americane.Principiile denumite de atunci Doctrina Monroe enun?au cu claritate opozi?ia la orice interven?ie a unui stat str?in ?n emisfera vestic?, care ar avea ca inten?ie inducerea unuei domina?ii de tip de colonialism, sau extinderea sistemului acelor ??ri la unul din statele din cele dou? Americi.Mai mul?i pre?edin?i americani, ?ntre care Ulysses Grant (Santo Domingo/ Republica Dominican? 1869), Theodore Roosevelt (Venezuela 1904), John F. Kennedy (Cuba 1962) ?i Ronald Reagan (Nicaragua 1980), au invocat Doctrina Monroe ?n situa?ii acute, ?n care interesele americane au fost amenin?ate de na?iuni str?ine.?n toate situa?iile, folosirea ?n argumenta?ia negocierilor a binecunoscutei doctrine, pe care diploma?ii o numesc cu porecla “marele ciomag”, a lucrat ?i disputa s-a rezolvat ?ntr-un mod satisf?c?tor pentru Statele Unite.Rezolvarea situa?iei de criz? din Venezuela (suprafa?? 916.440 km2, popula?ie 32 de milioane) depinde de pozi?ia pe care o va adopta armata ??rii (550.000 personal activ), care – ?n momentul de fa?? – ?l sprijin? pe dictatorul Nicolas Maduro.Administra?ia Trump are de f?cut fa?? unei situa?ii critice cu poten?ial exploziv, ?n care sunt deja implicate puteri str?ine ?i care apare ca cel mai periculos moment de confruntare ruso-american? din secolul 21.La ultima conferin?? de pres? de acum dou? zile, John Bolton, consilierul pentru securitate na?ional? a pre?edintelui, a spus c? situa?ia din Venezuela este monitorizat? cu cea mai mare aten?ie ?i c? toate op?iunile pentru rezolvare sunt considerate. El a evitat ?ns? s? r?spund? la ?ntrebarea direct? a unui ziarist despre o posibil? interven?ie militar?.Dar, ?n timp ce r?spundea la ?ntreb?ri, Bolton a ?inut tot timpul ?n m?n? un blocnotes pe care era o not? scris? de m?n? “5.000 de militari ?n Columbia”.A fost l?sarea notei la vedere o sc?pare neglijent?, sau o ?ireat? dezv?luire a unui mesaj adresat presei, dar nerostit?Venezuela. Un test pentru Trump ?i o dilem? pentru UEValentin Naumescu?ianuarie 31, 2019; contributors.ro?Contestarea extern? ?i ?nl?turarea de la putere a lui Maduro deveniser? demult o chestiune de timp, ?n opinia mea?absolut justificat?, umanitar??(o spun direct, ca s? nu c?uta?i p?n? la sf?r?itul articolului), iar semnalele Statelor Unite din ultimele s?pt?m?ni sugerau apropierea ?cutremurului”;Acum, c? lovitura de imagine a recuno?terii t?n?rului pre?edinte al Parlamentului, Juan Guaido, drept pre?edinte al Venezuelei,?vine dup? e?ecul anun?ului formal al retragerii din Siria ?i, practic, al ?nfr?ngerii ?n fa?a Rusiei?(obiectivul ?nl?tur?rii lui al-Assad fusese ini?ial formulat de Obama), ?i asta este adev?rat, ?ns? este limpede c? Trump ?i strategii s?i au g?ndit o contrabalansare a percep?iei publice ?n an pre-electoral, folosind o situa?ie evident?, de bun sim?, care nu mai poate fi negat? dec?t de cvadrilaterala regimurilor autocratice, rival? Occidentului, Rusia-China-Iran-Turcia;Pentru Trump, este un test autoasumat.?Dac? Rusia ?l men?ine p?n? la urm? ?i pe Maduro, cum l-a men?inut pe Bashar al-Assad, SUA ?i Occidentul ??i pot lua Adio de la suprema?ia ordinii occidentale. Vom intra ?ntr-o nou? epoc? a regimurilor dictatoriale acceptate;Probleme ?n a stabili cu acurate?e pozi?ia de politic? extern? a avut ?ns?, din p?cate, din nou Uniunea European?.?Candidatul PPE la Pre?edin?ia Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, a avut dreptate:??R?spunsul UE a fost o tragedie. UE nu a fost capabil? s? reac?ioneze rapid ?i adecvat”;Dilema ?i ezit?rile UE sunt mai mult dec?t evidente. ?n fond, ?i ?n UE sunt guverne ?suveraniste”, care nu ar fi fost de acord cu recunoa?terea direct? a lui Guaido, dar ?i reticen?e de a merge din prima faz? pe pozi?ia tran?ant? a lui Trump,?din cauza fracturii rela?iei transatlantice, a unei stupide competi?ii de imagine ?i prestigiu ?n lumea occidental? actual? ?i a ostilit??ii vest-europenilor fa?? de Trump;Ce ocazie pentru Pre?edin?ia Rom?n? a Consiliului UE de a fi inspirat? ?i curajoas?! Dar va fi?*0000Interven?ie militar? a SUA, r?zboi civil sau negociere ?i cedare din partea unuia?dintre cei doi pre?edin?i ai Venezuelei? Nu e o exagerare, Venezuela chiar are ?n acest moment doi pre?edin?i, fiecare cu argumentele ?i recunoa?terea lui interna?ional?. Venezuela ar putea s? nu par? o miz? important? ?n sistemul rela?iilor interna?ionale (dincolo de rezervele imense de petrol), dar?finalitatea acestei crize va at?rna greu ?n politica lumii.?Este ultima mare ?nfruntare ?ntre Occident ?i lumea ?ntunecat? a regimurilor opresive ?nainte de a intra ?ntr-un nou capitol al istoriei ?i ?ntr-o nou? ordine mondial?. Paradoxal, dar tocmai ?iliberalul” Trump ar avea acum ?ansa s? salveze valorile liberale ale lumii occidentale ?i suprema?ia ordinii interna?ionale inspirate dup? 1945 de Marile Puteri apusene. Ironia istoriei…Cele trei variante de mai sus sunt posibilele continu?ri ale crizei ?n fierbere de la Caracas. Sunt destul de sceptic c? lucrurile se pot rezolva pa?nic, prin simpla organizare de c?tre Maduro a unui scrutin preziden?ial corect ?i cu asta gata, a?a cum cere acum Uniunea European?, cu o splendid? ingenuitate.Pe de alt? parte, sunt destul de convins c??Trump ?i SUA vor duce p?n? la cap?t demersul de ?nlocuire a lui Maduro, indiferent de mijloace.?Mai devreme sau mai t?rziu. Oricum, ?nainte de urm?toarele alegeri preziden?iale.R?m?ne de v?zut dac? UE va reu?i s? se smulg? din ezit?ri ?i din prelungirea suspansului privind o alegere clar? a unei op?iuni strategice sau va r?m?ne blocat? ?n dileme ?i principii contradictorii. Se pare c? da, chiar dac? va mai dura c?teva zile.De data aceasta, pozi?ia lui Trump este corect? ?i oportun?. Suveranitatea na?ional? ?i a?a-zisele alegeri (contestate la vremea respectiv? ?n Venezuela ?i pe plan interna?ional) nu sunt argumente suficient de puternice pentru a contrabalansa libert??ile, statul de drept, demnitatea uman? ?i ?ansa oamenilor de a tr?i o via?? decent?. Avem destule exemple ?n istoria secolului XX c?nd dictatorii nu au putut fi ?nl?tura?i de la putere de cet??enii de r?nd, prin alegeri (din tot felul de motive) iar atitudinea responsabil? a Marilor Puteri a fost necesar? ?i obligatorie.? ................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download