Neonatologie



Revizuirea sistematică a infecției COVID-19 la copii arată cazuri mai ușoare și un prognostic mai bun față de adulți

Abrevieri: COVID-19, infecție cu coronavirusul 2019; SARS, sindrom respirator acut sever, SARS-CoV-2, coronavirusul 2 al SARS

Rezumat: Scop: Pandemia COVID-19 a afectat sute de mii de persoane. Informațiile despre simptomele și prognosticul copiilor sunt rare. Metode: Folosind Medline și EMBASE s-a efectuat o revizuire sistematică a literaturii pentru a identifica articole despre COVID-19, infecție determinată de SARS-CoV-2) publicate între 1 ianuarie și 18 martie 2020. Rezultate: Au fost identificate 45 de publicații științifice și scrisori relevante. Revizuirea a arătat că până acum copiii au reprezentat doar 1-5% din cazurile de COVID-19 diagnosticate, că aceștia prezintă adesea forme mai ușoare comparativ cu adulții și decesele au fost extrem de rare. Rezultatele diagnostice au fost similare cu ale adulților, febra și simptomele respiratorii fiind prevalente dar mai puțin copii par să prezinte pneumonie severă. Markerii inflamatori crescuți sunt mai rari la copii și limfocitopenia pare rară. Au existat nou-născuți care au dezvoltat COVID-19 simptomatic dar dovezile de transmitere verticală sunt puține. Terapia sugerată include administrarea de oxigen, suport nutrițional și menținerea echilibrului hidro-electrolitic. Concluzie: COVID-19 a apărut la copii dar se pare că aceștia au evoluție mai ușoară a bolii și prognostice mai bune față de adulți. Decesele au fost extrem de rare.

Puncte cheie: 1. Infecția pandemică COVID-19 a afectat ste de mii de oameni în șume dar informațiile despre cum sunt afectați copiii sunt rare. 2) revizuiarea sistematică a literaturii a identificat 45 de articole și scrisori publicate până la 8 februarie 2020 care au arătat că până acum copiii au reprezentat 1-5% din cazurile diagnosticate. 3) Copiii au adesea o evoluție mai ușoară față de adulți și decesele au fost extrem de rare.

INTRODUCERE. În decembrie 2019 a apărut un focar al unei noi boli infecțioase în Wuhan, provincia Hubei, China. Infecția COVID-19 este determinată de SARS-CoV-2,

cunoscut anterior ca și 2019-nCoV. Este al 7-lea coronavirus. Pe 11 martie 2020, OMS a clasificat izbucnirea drept pandemie. Un sistem de raportare interactiv în timp real a fost instalat de către Center for Systems Science and Engineering la Johns Hopkins University, Baltimore, Maryland, SUA. Până la 18 martie 2020 au existat peste 200.000 de cazuri confirmate și peste 8000 de decese datorate COVID-19. Aceasta corespunde unei rate de fatalitate de 4%. Un număr de studii au revizuit simptomele și acracteristicile bolii la adulții cu COVID-19. Deși unele din aceste studii au inclus și numere mici de copii, informațiile agregate despre copiii cu COVID-19 sunt rare. Acest articol sumarizează rezultatele unei revizuiri sistematice a cunoștințelor curente despre COVID-19 la copii.

METODE: Revizuirea a fost efectuată la Karolinska Institutet, Stockholm, Suedia și bazele de date Medline și EMBASE au fost căutate pentru termeni relevanți COVID-19 și SARS-CoV2 la copii. Căutarea a fost efectuată de 2 persoane experimentate de la institut. Au fost identificate 89 de publicații în Medline și 8 în EMBASE între 1 ianuarie 2020 și 18 martie 2020. Din acestea 44 s-au dovedit relevante pentru această revizuire. De asemenea, pe 18 martie dar târziu în cursul zilei New England Journal of Medicine a publicat o scrisoare pentru editor descriind 1391 copii evaluați pentru SARS-CoV-249 (171 cazuri confirmate). Și această scrisoare a fost inclusă în revizie. Căutarea inițială a fost urmată de încă o căutare în Medline pe 19 martie efectuată de autor, concentrată pe 2019-nCoV dar nu a adus nici un studiu în plus. Ca atare, această revizuire sistematică se bazează pe 45 de publicații științifice și scrisori. Majoritatea studiilor au originea în China și este notabil că au existat doar câteva raportări despre copii din Italia, Iran sau Coreea de Sud în ciuda numărului mare de pacienți diagnosticați cu COVID-19 în acele țări. Nu a existat un protocol anterior revizuirii curente.

RESULTATE

Revizuirea cu cel mai mare număr de cazuri pozitive COVID-19 a fost un articol chinez - Chinese Novel Coronavirus Pneumonia Emergency Response Epidemiology Team - cu 72.314 subiecți și acest articol a arătat că circa 2% din cele 44672 cazuri confirmate de COVID-19?? au fost copii cu vârste de 0-19 ani. Din aceștia 0,9% au avut vârsta mai mică de 10 ani la momentul diagnosticului. Informațiile italiene publicate pe 18 martie 2020 au raportat că doar 1,2% din 22.512 cazuri italiene cu COVID-19 erau copii, nici un deces. De fapt, nu a fost raportat nici un deces sub vârsta de 30 de ani în Italia. Din 4226 cazuri de COVID-19 detectate în SUA până pe 16 martie 2020 5% erau copii. Copiii au reprezentat sub 1% din toate spitalizările din SUA. În aceste stadii precoce ale epidemiei mulți copii cu COVID-19 făceau parte din focare familiale de boală. Un mare număr de cazuri descrise în această revizuire au originea în orașul chinez Wuhan, care are un număr de 9 milioane de locuitori. Wuhan este situat la 1150 km sude Beijing și 840 km vest de Shanghai, este capitala provinciei Hubei care are 58 de milioane de locuitori.

Perioada de incubație la copii este, de obicei, de 2 zile, cu limite între 2 și 10 zile.

Simptome. Simptomele COVID-19 par să fie mai puțin severe la copii față de adulți. Un studiu de Dong et al a examinat 2.143 copii identificați prin teste de laborator și o combinație de manifestări clinice și istoric de expunere, Din aceștia 34,1% au avut boală confirmată de laborator iar restul au fost suspectați clinic. Simptomele lor au fost tipice unei infecții acute respiratorii și au inclus febră, tuse, dureri de gât, strănut, mialgii și oboseală. Un număr de copii a prezentat wheezing. Un alt studiu de la un spital de copii din Wuhan, care probabil s-a suprapus studiului Dong et al, a revizuit 171 copii cu boală confirmată și a prezentat simptomele mai detaliat. Cele mai comune simptome au fost tusea (48,5%), eritemul faringian (46,2%) și temperatura de cel puțin 37,5 grade C (41,5%). Autorii au raportat că 32,1% din copii au avut febră peste 38 grade C și majoritatea acestora au avut 38,1-39,0 grade C. Alte studii au sugerată că febra copiilor este, de obicei, sub 39 de grade C. Alte simptome au fost diareea (8,8%), oboseala (7,6%), rinorea (7,6%) și vărsăturile (6,4%). 4 din 171 copii (2,3%0 au prezentat saturații reduse ale oxigenului, sub 92%. Trebuie notat că unele publicații despre COVID-19 au definit drept saturații reduse în oxigen valori de sub 93 sau 94%. O proporție substanțială de copii au prezentat tahipnee (28,7%) și tahicardie (42,1%) la internarea în spital. Într-o serie mai mică de cazuri de 10 copii chinezi diagnosticați în afara Wuhan, 8 au avut febră și 6 tuse. Într-un studiu care a fost până acum publicat doar în chineză dar a fost folosit drept referință de Yang et al 76,1% din 134 copii cu COVID-19 au avut febră.

Severitatea bolii. În cea mai mare serie de cazuri de până acum peste 90% din 2143 copii diagnosticați prin verificare de laborator sau clinic cu COVID-19 -19 au avut boală asimptomatică, ușoară sau moderată. Din restul 5,2% au avut boală severă și 0,6% au avut formă critică. Conform clasificării bolii în funcție de severitate folosită de câteva publicații chineze, boala severă a fost definită drept dispnee, cianoză centrală și saturații în oxigen sub 92%. Boala critică a necesitat insuficiență respiratorie, uneori sindrom SARS, șoc și semne de insuficiență multiplă de organe precum encefalopatie, insuficiență cardiacă, coagulare anomală și insuficiență acută renală. Prevalența bolii severe sau critice a fost de 10,6% la copiii cu vârsta de sub 1 an la momentul diagnosticului, 7,3% la 1-5 ani, 4,2% la 6-10 ani, 4,1% la 11-15 ani și 3% la 16-17 ani. Jumătate din copiii cu formă critică de COVID-19 din acest studiu au avut sub 1 an și o prevalență mare a bolii severe a fost notată la copiii foarte mici și în alt studiu. Din 171 copii tratați la Wuhan Children’s Hospital 3 (1,8%) au necsitat îngrijire în terapia intensivă și toți aceștia au avut afecțiuni subiacente. A existat un caz cu hidronefroză, un copil care făcea chimioterapie și altul a avut invaginație. Yang et al au notat că copilul cu hidronefroza avea hidronefroză bilaterală cu calculi renali. Procentul din cei 123 copii americani cu COVID-19 care au avut nevoie de spitalizare a fost de 1,6-2,5%, nici unul cu îngrijire în terapia intensivă.

Decese. Într-un studiu de 44672 cazuri confirmate de COVID-19 până la 11 februarie 2020 (și adulți și copii) au existat 965 decese (2,2%). A murit 1 copil din grupa de vârstă 10-19 ani și nici unul din grupa de vârstă 0-9 ani. Nu au fost oferite mai multe informații despre copilul care a decedat și nici dacă testul pentru COVID-19 a fost efectuat înainte sa u după deces. Autorii menționează că unele testări au fost efectuate retrospectiv dar nimic altceva specific. Copilul decedat a fost probabil cel de 14 ani descris în articolul Dong et al. Cele 2 grupuri de cercetători par să aibă aceleași surse de informație, China’s Infectious Disease Information System și Chinese Center for Disease Control and Prevention, și par să acopere în mare parte aceiași perioadă de timp. Lu et al au raportat și ei decesul unui sugar de 10 luni cu invaginație și insuficiență acută multiplă de organe. Nici unul din cei 123 copii din SUA cu COVID-19 nu a decedat până la 18 martie 2020.

Prognostic. Un studiu a raportat că din 171 copii diagnosticați și internați în spital între 28 ianuarie și 26 februarie 2020 149 (87,1%) au fost externați până pe 8 martie 2020. În plus, un alt studiu - Cao et al - pe 398 cazuri pediatrice din afara Hubei a raportat recuperarea în 1-2 săptămâni.

Semne. Studiile inițiale pe populații de adulți au arătat creșterea enzimelor hepatice, anemie, creșterea markerilor inflamatori, precum viteza de sedimentare a hematiilor, proteina C reactivă, procalcitonina și, uneori hiperglicemie. Informațiile despre markerii de laborator la copiii cu COVID-19 au fost rare. Excepție a fost un studiu de Henry et al care sumarizează rezultatele a 12 studii diferite pe 66 de copii. Autorii au identificat că 69,2% din copii au număr normal de leucocite și că neutrofilia (4,6%) și neutropenia (6%) sunt rare. Doar 2 copii (3%) au prezentat limfocitopenie. Proteina C reactivă și procalcitonina au fost crescute la 13,6, respectiv 10,6% din cazuri. Într-un studiu separat care nu a fost revizuit de Henry et al, limfocitopenia a fost observată la 3,5% din copii. Spectrul clinic al copiilor cu COVID-19 a fost adesea similar cu cel al gripei. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu chinez de 366 de copii cu vârste de până la 16 ani care au fost spitalizați cu simptome respiratorii în fazele precoce ale epidemiei. Mulți din acești copii nu au avut COVID-19 dar au fost diagnosticați cu gripă de tip A sau B.

Computer tomografia toracică. Lu et al au raportat opacități de tip sticlă mată observate la o treime din cei 171 copii diagnosticați. Umbriri locale sau bilaterale în pete au fost observate la 18,7% și respectiv 12,3% din copii. Per global, copiii nu au avut simptome de infecție sau aspecte radiologice de pneumonie. Diagnosticul clinic de pneumonie a fost pus la 64,9% din copii. Un al doilea studiu a revizuit 5 copii și a raportat că 3 din ei aveau opacități modeste de tip sticlă mată la CT toracic, confirmând informațiile oferite de Liu et al 24. În fine, Xia et al au examinat 20 de copii cu CT și au arătat că 16 (80%) aveau unele anomalii, inclusiv semn de halou, iar opacitățile de tip sticlă mată au fost observate la 12 pacienți (60%). Un alt raport chinez, citat de Yang et al, a arătat modificări de tip pneumonie la 70,4% din 134 copii care au fost evaluați imagistic toracic. Nu a fost clar dacă această evaluare a fost efectuată cu raze X sau cu CT.

Vârsta. În cea mai mare serie de cazuri din China de până acum, din 2143 subiecți vârsta mediană a diagnosticului pediatric a fost de 7 ani. Mediana a fost de 6,7 ani (limite 1 zi – 15 ani) în cazul a 171 pacienți de la Wuhan Children’s Hospital, pacienți mai bine caracterizați. Copiii de toate vârstele se pot infecta, inclusiv nou-născuții și copiii mici.

Nou-născuții cu COVID-19. Conform informațiilor de la National Health Commission of China, citate de Cai et al8, au fost raportate 3 cazuri de nou-născuți până în 20 februarie. În aceiași perioadă numărul total de cazuri de adulți și copii din China era de aproape 80.000. Primul nou-născut a avut febră și tuse timp de 3 zile ar al doilea a avut rinoree și vărsături timp de o săptămână. Cel mai mic copil a fost diagnosticat la 30 de ore de viață după ce a fost născut de o mamă infectată și a avut detresă respiratorie dar nu și febră. Schwartz a revizuit 5 publicații din China și a putut identifica 38 de gravide cu 39 de copii: 9 din copii au fost descriși în detaliu de Chen et al și alți 10 de către Zhu et al. Din cei 39 de copii au fost testați 30 pentru COVID-19 și toți au fost negativi. Schwartz a notat că nici una din gravide nu a dezvoltat pneumonie severă și nu a murit. Evoluția relativ ușoară a cazurilor la 38 de gravide a fost în linie cu concluzia unei misiuni a OMS care a investigat 149 gravide și a arătat că sarcina nu pare să fie un factor de risc pentru forme severe de COVID-19. Dar infecția COVID-19 pe durata sarcinii poate avea totuși un impact aspura prognosticului fetal și anume suferință fetală, naștere potențial prematură și suferință respiratorie.

Sexul. Dong et al au reportat că 56,6% din cei 2,143 pacienți din studiul lor au fost băieți.

Comorbidități. Un număr de raportări de cazuri au descris comorbidități la copiii cu COVID-19 dar această revizuire nu a putut identifica nici un studiu care să cuantifice prevalența acestor comorbidități la copii. Secțiunea despre severitatea bolii din acest articol notează că un studiu de 171 pacienți a identificat 3 pacienți care au avut nevoie de îngrijiri intensive și toți 3 aveau afecțiuni pre-existente.

Diagnostic. COVID-19 a fost cel mai adesea diagnosticată utilizând exsudatele nazale sau faringiene sau probe de sânge care au fost pozitive pentru acidul nucleic al folosind RT-PCR. Diagnostice alternative au inclus secvențierea genetică a specimenelor din tractul respirator sau sânge pentru SARS-CoV2. Diagnosticul clinic a fost utilizat pentru unele cazuri, cel puțin în China. Diagnsticul s-a bazat pe prezența a cel puțin 2 simptome (febră, simptome respiratorii, gastro-intestinale sau oboseală) combinat cu teste de laborator (număr normal sau redus de leucocite, creșterea proteinei C reactive) și radiografie toracică anormală. Dong et al au raportat că alte boli infecțioase, precum gripa, au fost excluse înainte ca acești pacienți să fie diagnosticați cu COVID-19 dar nu au fost oferite detalii. Aceasta înseamnă că unele cazuri raportate în articolele chineze nu aveau diagnostice verificate de laborator.

Management și tratament. Această revizuire nu a putut identifica nici un trial de medicație sau testare care să fie specific copiilor. majoritatea publicațiilor au comentat despre tratament menționând terapie suportivă, inclusiv oxigenoterapie și antibiotice pentru suprainfecțiile bacteriene. Unele, dar nu toate au recomandat terapii antivirale. Terapia antivirală a fost clar folosită în cazurile severe dar lipsesc informațiile despre eficiența acesteia la copii. Medicii chinezi au recomandat ca copiii diagnosticați cu COVID-19 să fie examinați cu raze X, de preferat prin CT toracică. Trebuie efectuat un istoric epidemiologic detaliat. Trebuie efectuată o examinare clinică detaliată și teste de laborator. Diagnosticul diferențial include virusul gripal, paragripal, adebnovirusul, virusul sincițial respirator, rhinovirusuri, metapneumovirusul uman și alte infecții virale cunoscute. De asemenea, au recomandat includerea pneumoniei cu mycoplasma pneumoniae și chlamydia pneumonia și a pneumoniei bacteriene. Recomandările de terapie sunt prezentate în tabelul 1. Un grup de consens chinez a recomandat externarea din spital atunci când sunt satisfăcute 3 criterii: temperatură corporală normală timp de 3 zile, ameliorarea simptomelor respiratorii și teste SARS-CoV2 negative. De asemenea, a cest grup a subliniat importanța blocării căilor de transmitere. Importanța căii de transmitere fecal-orală este neclară. Consecințele secundare ale închiderii școlirlor și a reținerii copiilor acasă au fost revizuite de Wang et al. Aceștia sugerează că mpsurile pot avea impact negativ asupra sănătății mentale și fizice ale copiilor. Astfel de efecte adverse includ: timp mai lung petrecut în fața ecranelor, somn neregulat, diete alimentare mai puțin sănătoase care duc la creșterea în greutate, pierderea stădii de bine cardio-respiratorii. Într-un studiu care nu a fost legat de pandemia COVID-19, Sprang et al a raportat că atunci când copiii au fost carantinați și izolați după probleme legate de sănătate au avut risc crescut de afecțiuni de tip stres post-traumatic (informații bazate pe chestionar, focus grupuri și interviuri cu 398 pacienți). Zhang și Liu au revizuit intervențiile potențiale pentru COVID-19 dar acestea s-au adresat mai mult adulților. În afara suportului nutrițional autorii menționează terapie cu interferon, gammaglobulină intravenos, alfa 1 timozin, thymopentin, levamizol, ciclosporină A și medicamente tradiționale chineze. De notat că 1 din 3 pacienți tratați cu gammaglobuline intravenos pe durata epidemiei SARS 2003 a dezvoltat trombembolism.

DISCUȚIE

Această revizuire sistematică a avut scopul de a defini cunoștințele actuale despre COVID-19 la copii. Revizuirea a identificat 45 publicații relevante dar nu poate exclude că ar exista și alte raportări pe care algortimul autorului le-a scăpat. Cercetarea literaturii s-a efectuat în limba engleză dar unele lucrări identificate au prezentat rezultate în chineză, cu rezumate sau sumaruri în engleză. COVID-19 este fie rară la copii fie nu a fost diagnosticată adesea pentru că această grupă de vârstă rămâne asimptomatică. Un studiu a sugerat că 86% din aproape toate iinfecțiile inițiale COVID-19 din China au rămas nediagnosticate. În timp ce cazurile nediagnosticate (nedocumentate) pot avea o rată mai redusă de transmitere, numărul lor mare sugerează că ar putea fi sursa a 79% din cazurile inițiale. Aceasta poate avea implicații dacă copiii cu simptome puține sunt îngrijiți de persoane vârstnice care reprezintă grupa de risc pentru COVID-19. Copiii au reprezentat circa 2% din cazurile diagnosticate în China, 1,2% din cele din Italia și 5% din cazurile COVID-19 pozitive din SUA. Aceste cifre mici sunt concordante cu informațiile din epidemia SARS 2003 când 6,9% din cazurile pozitive au fost copii dar nici unul nu a decedat. Raportări anterioare din baza de date e-SARS din Hong Kong au fost citate de Caselli et al. Rpoartări anterioare legate de adulții cu COVID-19 au indicat o prevalență mare a comorbidităților. De exemplu, comorbiditățile au fost raportate la 26% din 44672 cazuri confirmate înregistrate de Chinese Novel Coronavirus Pneumonia Emergency Response Epidemiology Team. La adulți, cele mai comune comorbidități au fost hipertensiunea, diabetul, bolile cardio-vasculare și insuficiența respiratorie cronică. raportul nu a oncținut informații despre prevalența acestor afecțiuni la membrii din populația generală cu vârste similare. Dar 67,2% din cei care au decedat cu COVID-19 au avut o comorbiditate și această prevalență mare sugerează că comorbiditatea este un factor de risc pentru prognostic nefavorabil. Această revizuire a identificat doar cazurile raportate la copii cu COVID-19 și comorbidități. La adulți cancerul nu pare să fie un factor de risc pentru boală severă. 1 din 171 copii spitalizați în studiul Lu et al

a avut leucemie și primea chimioterapie când a fost diagnosticat cu COVID-19. Recomandările pentru managementul copiilor bolnavi care au fost diagnosticați cu COVID-19 apar rapid. Decesele sunt extrem de rare la copiii cu COVID-19 dar pot apare la pacienții care sunt deja bolnavi. COVID-19 pare să aibă o evoluție mai ușoară la copii față de adulți și întrebarea evidentă este de ce? Au fost luate în discuție unele lucruri. Copiii, mai ales cei mici, tind să aibă multe infecții virale. Este posibil ca expunerea repetată la viroze să susțină sistemul imun atunci când răspunde la SARS-CoV-2. Au existat sugestii că proteina SARS-CoV-2 S se leagă de enzima convertoare a angiotensinei (ACE) 258 și că copiii ar putea fi protejați de faptul că această enzimă este mai puțin matură la această vârstă. Sistemul imun suferă schimbări substanțiale de la naștere până la vârsta de adult. Proporția de copii cu COVID-19 cu markeri inflamatori crescuți a fost raportată ca scăzută. Cazurile severe de COVID-19 au fost legate de nivelele crescute de procalcitonină. Henry et al au citat un articol chinez care descrie cum un copil mic foarte bo,lnav a dezvoltat nivele mari de interleukină 6 și studii despre inhibitorii de interleukină 6 sunt în curs. Alte trialuri în curs examinează eficiența medicamentelor remdesivir și clorochină. Merită notat că studiile concentrate pe adulți au raportat rate foarte mari de limfopenie. De exemplu,

Guan et al au studiat 1.099 subiecți și au identificato rată de 83,2% la adulți. Dar numai 9 subiecți au fost copii. Aceste informații de la adulți contrastează cu cele din studiul pe 171 copii unde doar 3,5% au avut limfopenie și 3% din seria de cazuri publicată de Henry et al. Studiile viitoare despre severitatea COVID-19 trebuie să se concentreze pe rolul limfocitelor și interacțiunea lor cu h SARS-COV2. În epidemia SARS 2003, un studiu citat de Henry et al a raportat că lifocitopenia a fost găsită la 46% din copii și neutropenia la 52%. Lipsa fumatului la copii nu este o explicație pentru prevalența scăzută a COVID-19 severă la pacienții pediatrici. Fumatul nu a fost o trăsătură distinctă la adulții cu COVID-19. Este important de notat că multe din dovezile științifice de până acum au originea în China și este posibil ca factori specifici de țară să difere între copiii din China și cei din alte țări. Aceste diferențe includ îngrijirea zilnică și statusul nutrițional și în ce măsură vin copiii în contact cu indivizii bolnavi. Un consens al experților publicat în the World Journal of Pediatrics la finele lui ianuarie 2020 a inclus un număr de recomandări (tabel 1). Dar acestea s-au bazat în mod clar pe rezultatele de la adulți. Studii mai recente pe copiii cu COVID-19 pot avea un impact asupra recomandărilor viitoare. De exemplu, recomandările pediatrice actualw în China nu reflectă evoluția mai ușoară a bolii și rezultatele diferite de laborator observate la copii. De aceea se pune întrebarea dacă copiii cu COVID-19 ușoară, cu markeri inflamatorii normali și valori normale ale saturației în oxigen ar trebui cu adevărat să facă CT sau radiografii toracice. Deși informațiile sunt puține, par să fie unele, dacă se pot considera așa, legate de transmiterea verticală intrauterină de la mamă la făt. Sângele cordonului ombilical și țesutul placentar al mamelor COVID-19 pozitive au fost negative pentru SARS-COV216 și într-o serie mică de 30 de copii nici unul nu a dezvoltat COVID-19. Dar merită notat că mulți din acești nou-născuți au fost născuți prin cezariană. În ce măsură hipoxemia maternă la mamele în travaliu poate duce la asfixie intrauterină și naștere prematură pare să nu se știe. Au existat raportări de nou-născuți care au fost testați pozitiv pentru COVID-19 după nașterea din mame pozitive. Neonatologii și obstetricienii chinezi au propus recent cum să se prevină și să se controleze infecțiile

COVID-19 la nou-născuți. Până acum nu au existat raportări de transmitere a COVID-19 în terapiile intensive neonatale dar deși copiii par să aibă simptome mai puține față de adulți și nou-născuții pot prezenta suferință respiratorie și ar putea transmite boala dacă sunt bolnavi. Principala putere a acestui studiu este că a folosit baze de date bine stabilite și căutare de termeni largă pentru a identifica cât mai multe studii posibil până la 18 martie 2020. Principala limitare a studiului este că nu a putut citi textele integrale ale unor publicații chineze și a trebuit să se bazeze pe rezumatele acestora în limba engleză sau publicații care au făcut referire la aceste studii chineze.

CONCLUZIE. În concluzie, revizuirea aidentificat 45 de studii relevante despre COVID-19 la copii și majoritatea informațiilor au fost din China. Multe din aceste studii par să se suprapună în ceea ce privește informațiile descrise, unii din copiii diagnosticați cu COVID-19 neavând diagnosticul confirmat de laborator. Aceasta are implicații pentru prognostic. De exemplu, Dong et al a arătat că copiii mici cu COVID-19 suspectat au avut boală mai severă față de cei cu boala confirmată de laborator. Aceasta sugerează că un număr de cazuri suspectate de COVID-19 ar fi putut fi determinate de alți patogeni și poate că este prea devreme pentru a concluziona că copiii mici au evoluție mai severă față de copiii mai mari. Alt rezultata cheie este că evoluția infecției pediatrice COVID-19 a fost mai ușoară față de adulți, copiii au un prognostic mai bun și decesele au fost extrem de rare.

REFERINȚE

1. Zhu N, Zhang D, Wang W, et al. A Novel Coronavirus from Patients with Pneumonia in China,

2019. N Engl J Med 2020;382(8):727-33. doi: 10.1056/NEJMoa2001017 [published Online First:

2020/01/25]

2. Dong E, Du H, Gardner L. An interactive web-based dashboard to track COVID-19 in real time.

Lancet Infect Dis 2020 doi: 10.1016/S1473-3099(20)30120-1 [published Online First: 2020/02/23]

3. Guan WJ, Ni ZY, Hu Y, et al. Clinical Characteristics of Coronavirus Disease 2019 in China. N Engl

J Med 2020 doi: 10.1056/NEJMoa2002032 [published Online First: 2020/02/29]

4. Li Q, Guan X, Wu P, et al. Early Transmission Dynamics in Wuhan, China, of Novel Coronavirus-

Infected Pneumonia. N Engl J Med 2020 doi: 10.1056/NEJMoa2001316 [published Online First:

2020/01/30]

5. Anonymous. COVID-19 in Children: Initial Characterization of the Pediatric Disease. Pediatrics

2020;16:16. doi:

6. Bajema KL, Oster AM, McGovern OL, et al. Persons Evaluated for 2019 Novel Coronavirus -

United States, January 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2020;69(6):166-70. doi:



7. Cai J, Xu J, Lin D, et al. A Case Series of children with 2019 novel coronavirus infection: clinical

and epidemiological features. Clin Infect Dis 2020;28:28. doi:



8. Cao Q, Chen YC, Chen CL, et al. SARS-CoV-2 infection in children: Transmission dynamics and

clinical characteristics. J Formos Med Assoc 2020;119(3):670-73. doi:



9. Caselli D, Arico M. 2019-nCoV: Polite with children! Pediatric rep 2020;12(1):8495. doi:



10. Chen H, Guo J, Wang C, et al. Clinical characteristics and intrauterine vertical transmission

potential of COVID-19 infection in nine pregnant women: a retrospective review of medical

records. Lancet 2020;395(10226):809-15. doi: (20)30360-

3

11. Chen ZM, Fu JF, Shu Q. New coronavirus: new challenges for pediatricians. World J Pediatr

2020;10:10. doi:

Accepted Article

This article is protected by copyright. All rights reserved

12. Chen ZM, Fu JF, Shu Q, et al. Diagnosis and treatment recommendations for pediatric

respiratory infection caused by the 2019 novel coronavirus. World J Pediatr 2020;05:05. doi:



13. Cui Y, Tian M, Huang D, et al. A 55-Day-Old Female Infant infected with COVID 19: presenting

with pneumonia, liver injury, and heart damage. J Infect Dis 2020;17:17. doi:



14. Dong Y, Mo X, Hu Y, et al. Epidemiological Characteristics of 2143 Pediatric Patients With

2019 Coronavirus Disease in China. Pediatrics 2020;16:16. doi:



15. Hageman JR. The Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). Pediatr Ann 2020;49(3):e99-e100.

doi:

16. Han Y, Yang H. The transmission and diagnosis of 2019 novel coronavirus infection disease

(COVID-19): A Chinese perspective. J Med Virol 2020;06:06. doi:



17. Henry BM, Lippi G, Plebani M. Laboratory abnormalities in children with novel coronavirus

disease 2019. Clin Chem Lab Med 2020;16:16. doi:

18. Ji LN, Chao S, Wang YJ, et al. Clinical features of pediatric patients with COVID-19: a report of

two family cluster cases. World J Pediatr 2020;16:16. doi:

020-00356-2

19. Kam KQ, Yung CF, Cui L, et al. A Well Infant with Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) with

High Viral Load. Clin Infect Dis 2020;28:28. doi:

20. Lai CC, Liu YH, Wang CY, et al. Asymptomatic carrier state, acute respiratory disease, and

pneumonia due to severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 (SARS-CoV-2): Facts and

myths. J Microbiol Immunol Infect 2020;04:04. doi:

21. Lee PI, Hu YL, Chen PY, et al. Are children less susceptible to COVID-19? J Microbiol Immunol

Infect 2020;25:25. doi:

22. Li F, Feng ZC, Shi Y. Proposal for prevention and control of the 2019 novel coronavirus disease

in newborn infants. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2020;04:04. doi:



Accepted Article

This article is protected by copyright. All rights reserved

23. Li W, Cui H, Li K, et al. Chest computed tomography in children with COVID-19 respiratory

infection. Pediatr Radiol 2020;11:11. doi:

24. Liu H, Liu F, Li J, et al. Clinical and CT Imaging Features of the COVID-19 Pneumonia: Focus on

Pregnant Women and Children. J Infect 2020;11:11. doi:



25. Liu W, Zhang Q, Chen J, et al. Detection of Covid-19 in Children in Early January 2020 in

Wuhan, China. N Engl J Med 2020;12:12. doi:

26. Lu Q, Shi Y. Coronavirus disease (COVID-19) and neonate: What neonatologist need to know.

J Med Virol 2020;01:01. doi:

27. Ma XL, Chen Z, Zhu JJ, et al. Management strategies of neonatal jaundice during the

coronavirus disease 2019 outbreak. World J Pediatr 2020;28:28. doi:



28. Rasmussen SA, Smulian JC, Lednicky JA, et al. Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) and

Pregnancy: What obstetricians need to know. Am J Obstet Gynecol 2020;24:24. doi:



29. Rothan HA, Byrareddy SN. The epidemiology and pathogenesis of coronavirus disease

(COVID-19) outbreak. J Autoimmun 2020:102433. doi:



30. Schwartz DA. An Analysis of 38 Pregnant Women with COVID-19, Their Newborn Infants, and

Maternal-Fetal Transmission of SARS-CoV-2: Maternal Coronavirus Infections and Pregnancy

Outcomes. Arch Pathol Lab Med 2020;17:17. doi:

31. Schwartz DA, Graham AL. Potential Maternal and Infant Outcomes from (Wuhan) Coronavirus

2019-nCoV Infecting Pregnant Women: Lessons from SARS, MERS, and Other Human Coronavirus

Infections. Viruses 2020;12(2):10. doi:

32. Shen K, Yang Y, Wang T, et al. Diagnosis, treatment, and prevention of 2019 novel

coronavirus infection in children: experts' consensus statement. World J Pediatr 2020;07:07. doi:



33. Shen KL, Yang YH. Diagnosis and treatment of 2019 novel coronavirus infection in children: a

pressing issue. World J Pediatr 2020;05:05. doi:

Accepted Article

This article is protected by copyright. All rights reserved

34. Sun K, Chen J, Viboud C. Early epidemiological analysis of the coronavirus disease 2019

outbreak based on crowdsourced data: a population-level observational study. The Lancet Digital

Health 2020 doi: 10.1016/S2589-7500(20)30026-1

35. Tang A, Tong ZD, Wang HL, et al. Detection of Novel Coronavirus by RT-PCR in Stool Specimen

from Asymptomatic Child, China. Emerg Infect Dis 2020;26(6):17. doi:



36. Team C-NIRS. COVID-19, Australia: Epidemiology Report 6 (Reporting week ending 19:00

AEDT 7 March 2020). Commun Dis Intell (2018) 2020;44:11. doi:



37. Wang G, Zhang Y, Zhao J, et al. Mitigate the effects of home confinement on children during

the COVID-19 outbreak. Lancet 2020;04:04. doi:

6736(20)30547-X

38. Wang L, Shi Y, Xiao T, et al. Chinese expert consensus on the perinatal and neonatal

management for the prevention and control of the 2019 novel coronavirus infection (First

edition). Ann 2020;8(3):47. doi:

39. Wang S, Guo L, Chen L, et al. A case report of neonatal COVID-19 infection in China. Clin Infect

Dis 2020;12:12. doi:

40. Wang Y, Zhu LQ. Pharmaceutical care recommendations for antiviral treatments in children

with coronavirus disease 2019. World J Pediatr 2020;12:12. doi:



41. Wei M, Yuan J, Liu Y, et al. Novel Coronavirus Infection in Hospitalized Infants Under 1 Year of

Age in China. Jama 2020;14:14. doi:

42. Xia W, Shao J, Guo Y, et al. Clinical and CT features in pediatric patients with COVID-19

infection: Different points from adults. Pediatr Pulmonol 2020;05:05. doi:



43. Xu XW, Wu XX, Jiang XG, et al. Clinical findings in a group of patients infected with the 2019

novel coronavirus (SARS-Cov-2) outside of Wuhan, China: retrospective case series. Bmj

2020;368:m606. doi:

Accepted Article

This article is protected by copyright. All rights reserved

44. Yang C, Li C, Wang S, et al. Clinical strategies for treating pediatric cancer during the outbreak

of 2019 novel coronavirus infection. Pediatr Blood Cancer 2020:e28248. doi:



45. Yang P, Liu P, Li D, et al. Corona Virus Disease 2019, a growing threat to children? J Infect

2020;03:03. doi:

46. Zhang L, Liu Y. Potential interventions for novel coronavirus in China: A systematic review. J

Med Virol 2020;92(5):479-90. doi:

47. Zhao S, Ling K, Yan H, et al. Anesthetic Management of Patients With Suspected or Confirmed

2019 Novel Coronavirus Infection During Emergency Procedures. J Cardiothorac Vasc Anesth

2020;28:28. doi:

48. Zhu H, Wang L, Fang C, et al. Clinical analysis of 10 neonates born to mothers with 2019-nCoV

pneumonia. Transl 2020;9(1):51-60. doi:

49. Zhang Y. The Epidemiological Characteristics of an Outbreak of 2019 Novel Coronavirus

Diseases (COVID-19) — China, 2020. Chinese Journal of Epidemiology (by The Novel Coronavirus

Pneumonia Emergency Response Epidemiology Team) 2020

50. Livingston E, Bucher K. Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) in Italy. Jama 2020 doi:

10.1001/jama.2020.4344 [published Online First: 2020/03/18]

51. Severe Outcomes Among Patients with Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) — United

States, February 12–March 16, 2020. (CDC COVID-19 Response Team). Morbidity and Mortality

Weekly Report March 18, 2020 2020;69

52. Lu X, Zhang L, Du H, et al. SARS-CoV-2 Infection in Children. N Engl J Med 2020

53. Chen N, Zhou M, Dong X, et al. Epidemiological and clinical characteristics of 99 cases of 2019

novel coronavirus pneumonia in Wuhan, China: a descriptive study. Lancet 2020;395(10223):507-

13. doi: 10.1016/S0140-6736(20)30211-7 [published Online First: 2020/02/03]

54. WHO. Report of the WHO-China Joint Mission on Coronavirus Disease 2019 (COVID-19)

(

final-report.pdf ; accessed: March 19, 2020), 2020.

55. Sprang G, Silman M. Posttraumatic stress disorder in parents and youth after health-related

disasters. Disaster Med Public Health Prep 2013;7(1):105-10. doi: 10.1017/dmp.2013.22

[published Online First: 2014/03/13]

Accepted Article

This article is protected by copyright. All rights reserved

56. Li R, Pei S, Chen B, et al. Substantial undocumented infection facilitates the rapid

dissemination of novel coronavirus (SARS-CoV2). Science 2020 doi: 10.1126/science.abb3221

[published Online First: 2020/03/18]

57. Huang C, Wang Y, Li X, et al. Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavirus

in Wuhan, China. Lancet 2020;395(10223):497-506. doi: 10.1016/S0140-6736(20)30183-5

[published Online First: 2020/01/28]

58. Wrapp D, Wang N, Corbett KS, et al. Cryo-EM structure of the 2019-nCoV spike in the

prefusion conformation. Science 2020;367(6483):1260-63. doi: 10.1126/science.abb2507

[published Online First: 2020/02/23]

59. Simon AK, Hollander GA, McMichael A. Evolution of the immune system in humans from

infancy to old age. Proc Biol Sci 2015;282(1821):20143085. doi: 10.1098/rspb.2014.3085

[published Online First: 2015/12/25]

60. Liang H, Acharya G. Novel corona virus disease (COVID-19) in pregnancy: What clinical

recommendations to follow? Acta Obstet Gynecol Scand 2020;99(4):439-42. doi:

10.1111/aogs.13836 [published Online First: 2020/03/07]

Accepted Article

This article is protected by copyright. All rights reserved

Table 1. Recommended treatment, after Shen et al 32.

Breathing and airway Other support Infectious disease Experimental

treatment*

Oxygen supply Caloric intake (for a

review of nutritional

interventions see

Zhang and Liu46)

Antibiotics when

there are bacterial

superinfections

interferon-alpha #

Inhalations Water and

electrolyte

supply/balance

lopinavir/litonavir #

Keeping respiratory tract

unobstructed

Anti-pyretics if high

fever

interleukin-6

inhibitors #

Regular re-examination of

airways

arbidol, oseltamivir,

ribavirin and other

anti-influenza drugs #

Non-invasive/invasive

respiratory

support/mechanical

ventilation including

ECMO

glucocorticoids

Fluid resuscitation,

vasoactive drugs

immunoglobulin

Traditional Chinese

medicine

*Not yet supported by the literature

Accepted Article

This article is protected by copyright. All rights reserved

# Suggested dosages and pharmacological aspects of antiviral treatment of COVID-19 in children

have been reviewed by Wang and Zhu40.

Accepted Article

Jonas F Ludvigsson, MD, PhD1-4

................
................

In order to avoid copyright disputes, this page is only a partial summary.

Google Online Preview   Download